1,609 matches
-
un obicei frecvent la curteni, un morav de import oriental. Literatura Moldovei medievale ne-a transmis și unele tablouri psihologice. Uneori, ne surprinde plasticitatea unor descrieri (ca În caracterizarea ticurilor lui Petru cel Mare, „care cam arunca câteodată din cap”) (anonim). Alteori, ca În următoarea descriere, recunoaștem nucleul unei portretizări psiho-medicale: Constantin Mavrocordat „prea mic de stat și făptură proastă”... „cu căutătură Încrucișată și vorba Înceată, era om de-l Întorceau și alții”... dar „Îi era dragă Învățătura” (Miron Costin 8
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
în om impulsul cunoașterii și tot el îl ține la periferie, îi pune limite, instituind în mod continuu o cenzură între sine și acesta. Blaga spunea că această antinomie "e și o fereastră deschisă spre însăși natura prăpăstioasă a Marelui Anonim"156. El întrevedea în aceasta un mister de nivel ultim, care depășește posibilitățile logice de înțelegere. În Diferențialele divine, filosoful din Lancrăm încercă să se apropie de acest mister, de natura principiului metafizic absolut. Urmărește să dezvăluie rațiunile ontologice ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
natura principiului metafizic absolut. Urmărește să dezvăluie rațiunile ontologice ale acestui fapt major din economia metafizică a lumii, pe care l-a descris în lucrarea despre cenzura transcendentă. În acest punct, el face apel la paradox, la antinomie. Acestui Mare Anonim, ființei transcendente, i se dezvăluie o natură, o fire care "coincide cu antinomicul însuși, cu contradictoriul însuși"157. E antinomic prin determinații (divin și demonic în același timp) și paradoxal prin modul de manifestare în creație: o origine ce nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
însuși"157. E antinomic prin determinații (divin și demonic în același timp) și paradoxal prin modul de manifestare în creație: o origine ce nu originează, un generator ce-și mutilează potențele. Voi urmări aceste aspecte în cele ce urmează. Marele Anonim este o existență pe deplin suficientă sieși, de o maximă complexitate structurală și funcțională. Această existență divină în structura ei este investită, în concepția metafizică a lui Blaga, cu "posibilitatea de a se "reproduce" ad infinitum, în chip identic, aceasta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
istovi și fără a-și asimila substanță din afară"158. Aceasta este teza fundamentală a întreprinderii cosmologice blagiene, axioma în jurul căreia va construi întregul edificiu ontologic al genezei. Ce înseamnă teza de mai sus? Ea vrea să spună că Marele Anonim nu este un creator de lumi, ci un generator de existențe echivalente cu sine. Aceste posibilități reproductive ale sale sunt un mare pericol pentru el și pentru echilibrul existențial, căci ar putea duce la o teoanarhie. Este un impas de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de lumi, ci un generator de existențe echivalente cu sine. Aceste posibilități reproductive ale sale sunt un mare pericol pentru el și pentru echilibrul existențial, căci ar putea duce la o teoanarhie. Este un impas de perspectivă, pe care Marele Anonim îl curmă printr-o strategie defensivă bine pusă la punct. El își va paraliza înadins posibilitățile reproductive, astfel încât actele sale de procreare vor fi sugrumate la maximum. În consecință, ceea ce va genera sunt doar segmente sau fragmente extrem de simple din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Făpturile mai complexe iau naștere printr-o integrare ulterioară de diferențiale divine. Lumea nu este rezultatul unui proces de emanație, ca în metafizica lui Plotin, de exemplu, ci rezultatul integrării diferențialelor pe care le-a produs direct și indirect Marele Anonim. În plus, după cum sunt potrivite lucrurile, ea este total disanalogică față de principiul din fragmentele căruia apare. Cenzura transcendentă își află explicația undeva în acest scenariu destul de ciudat, condiția ontologică paradoxală a omului fiind astfel integrată ca un fapt singular în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înțelegerea. Avem și aici, ca și în alte cazuri prezentate, o scindare de concepte care, în mod obișnuit, sunt solidare sau coordonate. Este vorba de totalitate și de plenitudine. Deși solidare din punct de vedere logic, atunci când sunt aplicate Fondului Anonim, cele două concepte încetează de a mai fi așa, ba chiar devin opuse, deoarece, în procesul teogonic, totalitatea rămâne totalitate, în timp ce plenitudinea suferă o scădere, care face ca totul existenței să nu mai fie egal cu plenitudinea ei. Prin aceasta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de a mai fi așa, ba chiar devin opuse, deoarece, în procesul teogonic, totalitatea rămâne totalitate, în timp ce plenitudinea suferă o scădere, care face ca totul existenței să nu mai fie egal cu plenitudinea ei. Prin aceasta, Lucian Blaga conferă Marelui Anonim "statutul de identitate contradictorie a cosmosului"160. Cu această teză antinomică, ne aflăm, spune Blaga, în sfera minus-cunoașterii, alături de dogmele pe care le-au propus neoplatonicii, creștinii sau gnosticii 161. S-a spus că această natură antinomică a principiului metafizic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lumi. Această natură antinomică a principiului cosmologic blagian poate fi regăsită și dintr-o altă perspectivă, fără a urma scenariul metodei antinomiei transfigurate. Astfel, Blaga numește uneori pe Marele Anonim "Dumnezeul-Demon"163. Prin aceasta, el indică natura duală a Marelui Anonim, acesta având "atât calități divine, cât și însușiri demonice"164. Pe de o parte, are atributele unei ființe perfecte, pe de altă parte are manifestări ale unei ființe căzute. Poate crea în mod perfect și în același timp creează știrb
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este, însă, vorba de o trecere în sens pozitiv, ci numai negativ. Ideea de mister este una negativă. Blaga revine la această "cunoaștere-negativ" spre finalul lucrării, într-o secțiune în care discută despre spirit și realizare. "Prin censura transcendentă, Marele Anonim îngăduie spiritului să se realizeze în viață în două chipuri: sau impropriu, ca act de cvasi-cunoaștere (prin acte de disimulare a transcendenței), sau incomplet printr-un autentic act de transcendere, dar numai prin ideea-negativ a misterului existențial (prin cunoaștere-negativ)"180
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
individuală primește o explicație și un sens mai adânc decât cel pe care i-l poate conferi o teorie a cunoașterii. Teza centrală a teoriei metafizice blagiene asupra cunoașterii sună astfel: Din motive care țin de domeniul echilibrului existențial, Marele Anonim se apără pe sine și toate misterele derivând din el de aspirațiile oricărei cunoașteri individuate, creând între aceasta și misterele existențiale o rețea de factori izolatori. Rețeaua izolatoare pusă între misterele existențiale și cunoașterea individuată se manifestă în forma specială
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga, cunoașterea individuată nu face altceva decât o convertire a misterelor, fără însă a le schimba statutul fundamental. Prin actele sale, cunoașterea apără, de fapt, misterele de o cunoaștere în sens absolut. Adică, ea face fără să știe jocul Marelui Anonim. Cum spune Blaga, în ordine ontologică "cunoașterea individuată e un organ de convertire apologică a misterelor existențiale"196. Argumentația filosofului român urmează, impecabil întreținută. Orice aducere a unui mister existențial în conul de lumină al cunoașterii individuate este numită de către
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de Lucian Blaga în final: "Marele Anonim a implantat generos cunoașterii individuate postulatul, imperativul necondiționat al "adevărului" integral. Cunoașterea individuată tânjește după adevăr, pradă unui elan adânc înrădăcinat în chiar "actul transcenderii", cu a cărui posibilitate e înzestrată. Totuși Marele Anonim n-a îngăduit realizarea acestui elan spre adevăr, decât în ideea negativă a misterului. Orice altă cunoaștere e disimulare, prin censură, a transcendenței. Marele Anonim a pus în noi îndemnul irevocabil spre "adevăr", îndemn întemeiat în însăși natura cunoașterii, dar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
elan adânc înrădăcinat în chiar "actul transcenderii", cu a cărui posibilitate e înzestrată. Totuși Marele Anonim n-a îngăduit realizarea acestui elan spre adevăr, decât în ideea negativă a misterului. Orice altă cunoaștere e disimulare, prin censură, a transcendenței. Marele Anonim a pus în noi îndemnul irevocabil spre "adevăr", îndemn întemeiat în însăși natura cunoașterii, dar prin censura-i transcendentă ni-l refuză. Suntem categoric îndemnați spre și categoric opriți de la unul și același lucru. Ce rost are așezarea noastră între pintenii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antagonism interior de finalități, al stilului, e desigur deconcertant"211. Cu alte cuvinte, singura cale prin care omul poate ajunge la revelația misterului existențial este totodată și piedica definitivă. Pe cât de revelatoare, ea este tot pe atât de izolatoare. Marele Anonim îi oferă omului posibilitatea de a depăși imediatul prin întruchipări stilistice, iar, pe de altă parte, aceleași cadre stilistice se opun acestei posibilități. Lucian Blaga vede în această antinomie sau întretăiere de finalități contradictorii o ordine metafizică ingenioasă, prin care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fenomenului cunoașterii. În primul rând, Kant își construiește conceptul de cunoaștere obiectivă pe ideea subordonării datelor intuiției de către conceptele categoriale. Blaga acceptă ideea categoriilor ca funcții structurale ale inteligenței, dar, spre deosebire de Kant, le privește "ca structuri cenzoriale prin care Marele Anonim din motive de echilibru cosmic împiedică spiritul omenesc să ajungă la o cunoaștere pozitivă și absolut adecvată..."291. În al doilea rând, teoria cunoașterii a lui Kant este limitată, deoarece, în afara categoriilor cunoștinței prin care se organizează datele simțurilor, există
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din structura principiului divin, a răului din chiar ființa sau lucrarea binelui, a diavolului ce sălășluiește în sânul lui Dumnezeu, a neființei ce își are loc în chiar interiorul ființei și fără de care aceasta nu ar fi ceea ce este. Marele Anonim blagian are astfel de trăsături antinomice, încât apare ca firească întrebarea dacă nu cumva Blaga a fost influențat și pe această filieră în predilecția pentru antinomic. 3.3. Blaga și Pavel Florenski În studiul introductiv la traducerea românească a uneia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
învățătură despre Ființa de natură atât divină cât și demonică, despre Prundul din care au crescut cei doi frați, Fârtate și Nefârtate"438. După Ion Mihail Popescu, Blaga va realiza acest lucru în cosmologia sa, prin mitul metafizic al Marelui Anonim, contradictoriu în natura sa. Judecând aceste puncte de vedere, luând în calcul argumentele și contra-argumentele, nu cred că se poate trage o concluzie unilaterală cu privire la sursele gândirii antinomice blagiene. Dacă este să credem în teoria determinării stilistice, atunci sursa fondului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934. Bulzan, Daniel, "Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în vol. Erezie și Logos, Editura Anastasia, București, 1996. Candiescu, Călin, "Cosmologia lui Blaga sau despre tensiunea existențială dintre om și Marele Anonim", în Revista de filosofie, Tom XVIII, nr. 56, București, 1996. Cartojan, Nicolae, Cărțile populare în literatura română, Editura Casei Școalelor, București, 1929. Cazan, Gh. Al., "Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
332. 163 Lucian Blaga, " Diferențialele divine", în op. cit., p. 104. 164 Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988, p. 489. 165 Călin Candiescu, "Cosmologia lui Blaga sau despre tensiunea existențială dintre om și Marele Anonim", în Revista de filosofie, Tom XVIII, nr. 5-6, București, 1996, p. 419. 166 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op.cit., p. 309. 167 Ibidem, p. 310. 168 Ibidem, p. 311. 169 Ibidem, p. 312. 170 Ibidem. 171 Ibidem, p. 313. 172
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
suscitat numeroase reticen?e chiar printre durkheimi?ți, unii pun�nd �n discu?ie sociologismul s?u �ngust (Bougl�), al?îi contest�nd recurgerea nemoderat? la statistici pu?în fiabile (Simiand). �n Formele elementare�, Durkheim revine asupra ideii de �for??� anonim? ?i difuz? care apăs? asupra cursului vie?îi sociale, pe care el o �mprumut? poate de la Wundt, ale c?rui lucr?ri asupra con?tiin?ei colective (die Volksseele) i?au re?inut aten?ia. Lu�nd ca obiect religia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Olimp, spunea vizionar Ion Barbu. Anonimatul sub care se ascund adesea cei ce comunică în virtual atrage după sine nu numai un efect de decorporalizare, ci mai ales de dezidentizare, arată studii recent întreprinse. Ieșit din timp și spațiu, devenit anonim și temerar prin neasumarea identității, individul uman își eludează istoria personală, își pierde conștiința de sine și sensul alterității. Alteritatea face referire la capacitatea de empatie și altruism autentic față de celălalt, și nu la performanțele actoricești individuale de a accesa
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
irelevantă între "amatorism" și "profesionalism" când în realitate demarcația trebuie operată între "cu expertiză fără expertiză". Am apelat la menționarea atitudinilor cititorilor față de controversatul critic al "beneficiilor" internetului tocmai pentru a sublinia faptul că, deși civilizația de astăzi este tributară anonimilor, societatea nu a premiat, în istoria sa, vulgarizarea științei și nici extremismul ideologic sau amatorismul semidoct. Ceea ce-și dorește societatea de la știință și tehnologie vizează securitatea, siguranța și eliminarea riscurilor care i-ar periclita habitatul și, ca urmare, viitorul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
informări despre mine și familia mea. Acum, toata suferință noastră a căzut În derizoriu. Noi, cei torturați de Securitate, parem mai degrabă niște tipi plângăcioși și revanșarzi. Ei, torționarii noștri, sunt parlamentari și «onorabili oameni de afaceri, noi suntem niște anonimi. Niște anonimi cu memorie”... În 1986, Malin, fiul lui Alexandru Tăcu, a murit În condiții stranii: ,,Cea mai grea lovitură pe care mi-a dat-o Securitatea a fost asasinarea băiatului meu, Malin. Din iarnă lui decembrie 1986 viața mea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]