2,598 matches
-
colaboraționism. Roman de dragoste, roman politic, dar și roman al procesului de creație și al creatorului pândit imperceptibil de moarte. Moarte anticipată de singurătatea înstrăinatului Ricardo Reis sinonimă cu inutilitatea și eșecul. Metabolizate prin lungul său monolog, surogat și totodată anticipare a intențiilor de comunicare, bineînțeles nerealizate. Saramago plonjează odată cu Ricardo Reis într-un magic vis narativ, în care domină constanta muzicalitate a stilului și sugestiva abilitate a autorului de a recrea realul, de a reinventa istoria colectivă pe baza unor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
într-o stare mai labilă ca urmare a unei permanente anemii, care mă face mai receptiv la infecții. Asta micșorează încă și mai mult șansa de a presta o muncă cu adevărat bună. e) Deși îmi este imposibil să fac anticipări precise, mi se pare probabil că mintea mea nu va mai lucra niciodată atât de viguros ca, să zicem, cu 14 luni mai înainte. f) Nu pot promite să mai public ceva cât timp trăiesc.“131 Wittgenstein îi cerea lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la fumat, prin reducerea consumului de tutun, scăderea aportului de substanŃe nocive inhalate (scăderea frecvenŃei și profunzimii inhalărilor, folosirea de Ńigări cu conŃinut redus de nicotină, etc.). 2. Suport psihologic și comportamental, cu încurajarea pacientului de a opri definitiv fumatul Anticiparea situaŃiilor dificile apărute în timpul tratamentului și alegerea unor strategii acceptate de către pacient, personalizate, va oferi acestuia soluŃii pentru problemele legate de dificultatea de a rezista tentaŃiei de a fuma (335). Consiliere practică și suport în rezolvarea problemelor Exemple Recunoașterea situaŃiilor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la fumat. -stări afective negative, stress; -proximitatea altor fumători; -alcoolul; -apariŃia imboldului; -disponibilitatea Ńigărilor. Dezvoltarea abilităŃilor de apărare - modalităŃi practice de identificare și combatere a problemelor. În mod tipic aceste abilităŃi sunt necesare pentru a face faŃă situaŃiilor periculoase. -învăŃarea anticipării și evitării tentaŃiilor; -învăŃarea strategiilor cognitive pentru reducerea stărilor negative; -realizarea de schimbări ale stilului de viaŃă care reduc stresul și cresc calitatea vieŃii; -învăŃarea de activităŃi cognitive și comportamentale în scopul combaterii imboldului de a fuma (distragerea atenŃiei, eliminarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fine, "noul grup al balanței (...)/ Grup virgin către ultima treaptă". Echilibrul liric perfect, sugerat încă din titlu, nu poate fi atins prin recursul direct nemediat nici măcar de semnul marcant al ironiei postmoderne la imagistica și atmosfera poeziei consacrate. Cele câteva anticipări fulgurante ale viitoarei "nebunii" poetice marca Șerban Axinte sunt totuși demne de semnalat: "Rezum această boală/ printr-un mare piron/ înfipt în nebunia mea.// Acesta poate fi singurul meu răspuns./ O revanșă a celor câteva zeci de ciocane,/ o adevărată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
declanșate, simultan, de mai mulți factori. Un sumbru inventar al cauzelor estropierii ființei lăuntrice constituie materialul poetic ideal pentru una dintre cele mai ironice artes poeticae din carte. Plasată, de altfel, în finalul cărții (putând fi citită, așadar, și ca anticipare a viitoarei opțiuni auctoriale), această promisiune de detașare totală care este La patrie. adio se dovedește de fapt o lucidă mărturie a insuportabilului sentiment al ființei poetice: "pentru că sunt ateu/ pentru că nu mă tem de dracul/ pentru că mă tem de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
naștere la tendințe și procese noi și la condiții diferite. Nici o tendință nu operează într-un mediu adaptat la infinit, de unde și limitele sale. Acestea pot fi limite naturale, cum ar fi epuizarea unor resurse, sau umane, sociale, datorită modificării anticipărilor și a sistemelor de valori. În fața unor astfel de limite se produce o nouă dinamică și tendințele se pot schimba. Deci extrapolarea tendințelor actuale nu ne oferă neapărat o descriere fidelă a viitorului. Este nevoie de o perspectivă mai profundă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai curînd decît în puterea structurilor de învățămînt. Acoperirea lumii printr-o rețea de informații funcțională în timp real este astăzi o realitate de care trebuie să țină seama marile conglomerate industriale. Axa tehnoglobalismului, analizele prospective privind noile tehnologii și anticiparea modurilor de consum au făcut mereu parte dintre prioritățile conducerii economiei japoneze. O altă cheie de înțelegere e fundamentală: în Japonia, informația nu e un simplu bun pe care îl vinzi sau îl cumperi. Ea este intim legată de un
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
globului, cum ar fi Orientul Mijlociu, de pildă, cu atrăgătoarele sale rezerve de petrol, sau Africa, care se zbate să iasă din sărăcie. China va rescrie multe reguli privind, de exemplu, dreptul la proprietate intelectuală, comerțul internațional, modelele de afaceri și anticipările. "Masiva deplasare a factorilor de producție pe care China o declanșează s-ar putea nu doar să ne dea peste cap teoriile economice și presupunerile politice, dar ne va și pune la încercare structura de bază a societății noastre. Modul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de douăsprezece versuri sunt foarte asemănătoare Cimitirului marin al lui Valéry. Vom vorbi în acest caz de intertextualitate, pentru a evita conotații peiorative, care ar fi deplasate"7 (GRADUS ... : 2003, pp.247-248). Celor care au inventat mai târziu "plagiatul prin anticipare" (Pierre Bayard, 2009) nu le-a fost teamă de nuanțe peiorative ale termenului. Termenul intertextualitate este introdus de Julia Kristeva în 1969 (SÈMÉIÔTIKÈ. Recherches, pour une sémanalyse, Paris, Le Seuil) și traduce conceptul de dialogism, inventat de Bahtin pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
marginile paginilor de carte (ca și cum desenul ar lua în râs arta cuvântului din tomuri) sau pe pereți; iar metempsihoza își atinge finalitatea comprehensivă și devine accesibilă prin cântecul sau tropul viorii metaforă a inter textului. Sunetul fizic al viorii este anticiparea alegoriei ce va dezvolta o întreagă serie de intratexte ideatice explicite. Cântecul viorii însoțește inefabilul adăpostit de pereții cafenelei: efect de ambiguizare produs prin stropii de ploaie, ceața din țigarete, mireasma cafelei, apropierea de pragul nopții. Violonistul fără portativ nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
44), ci să prilejuiască semne de exclamare pentru ridicarea la superlativ (etern) a umanului: "Lumină din lumină, Dumnezeu din Dumnezeu unitatea divinității aplicată la noi [ la oameni]" (Varia Eminescu: 2011, X, 109). Citim opera lui Mihai Eminescu și trăim sentimentul anticipării de către poet a adevărurilor științifice emise în secolul care i-a urmat. Critica literară de pe malurile Senei numește fenomenul coincidențelor intertextuale produse în situații în care hipotextul încă nu s-a scris, iar hipertextul deja îl redă "plagiat prin anticipare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
anticipării de către poet a adevărurilor științifice emise în secolul care i-a urmat. Critica literară de pe malurile Senei numește fenomenul coincidențelor intertextuale produse în situații în care hipotextul încă nu s-a scris, iar hipertextul deja îl redă "plagiat prin anticipare"66. Nu vom utiliza sintagma din cauza conotației termenului, la noi, dar și pentru că distanța dintre secvențele antrenate în relația intertextuală ar putea fi prea mare (numărul unităților lexicale comune). Eminescu a surprins prin intuiția extraordinară a certitudinilor științelor de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
plecând de la cuvântul-cheie tissu, care ar demonstra, aprioric-etimologic, faptul că intertextul constituie "condiția oricărui text". Putem considera articolul respectiv ca purtând titlul intertexte. Fenomenologul plăcerii textului subliniază trecerea de la textul-pânză (produs) la textura pânzei (producere). Un ochi atent ar sesiza anticiparea ajutorului pe care intertextualitatea îl va acorda criticii genetice. 6 [On distinguera la fausse citation on a la formule "comme on dit", familièrement "comme dit l'autre" de la demi-citation, dépourvue de référence, inavouée, inconsciente, qui est la présence en tout
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
unei urgențe deosebite: edificarea unei etice pentru era tehnologică. Este o urgență de a o edifica acum pentru că, mai mult ca niciodată, viitorul se construiește În prezent sau este, mai mult ca oricând, amenințat de prezent. Tocmai conștiința acestei amenințări, anticiparea pericolelor, poate pune bazele unei „euristici a fricii” și poate Întemeia o etică pe principiul responsabilității. O asemenea etică nu se mai poate sprijini pe imperativul kantian, care ordonă fără condiționări, recurgând chiar la unele compromisuri acceptabile În scopul de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
în subtil-sonorizatele pagini ale cărții de față. Din această "undă" "ies" vocile și, indimenticabilă, "pulsația lor vie" pe care, așa cum Profesoara ne-o destăinuie în preambulul cărții, "nu obosim s-o ascultăm". Sensurile "întoarcerii spre timpul vechi", dar și ale anticipărilor se precizează o dată mai mult în considerațiile privind literatura română ca "fenomen unitar și de evidentă, semnificativă continuitate internă". Seria narativă a cronicarilor, cu surse în povestirea populară, "va atrage entuziasmul creator de istorie al romanticilor. Urmele ei se descoperă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
roșu al comunismului". Nu este însă mai puțin adevărat că alte caracterizări ale epocii "lobocoagulării", cum ar fi interesul statului pentru "valuta forte", dar mai ales considerarea reproducerii persoanelor ca "lucrare de stat, oficială", drept "slujbă cetățenească", având aspectul de anticipări pentru România, erau probleme la ordinea zilei în Germania lui Hitler. Astfel, sfera dezumanizării incriminate sarcastic de Vasile Voiculescu se extinde la orice spațiu geopolitic de îngrădire a libertății existenței individuale și de mutilare spirituală. 2.2.2. Și în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
petrecea în creierul lor și au constatat că intr-o situație de incertitudine maximă - însă nu și într-o situație de slabă incertitudine - se activa puternic zona numită cortex orbito-frontal. Aceasta este responsabilă cu atenția mărită a tuturor proceselor de anticipare care preced o posibilă recompensă. Situațiile „prea previzibile” nu interesau și se activa doar în situația de maximă incertitudine. Experimentul arată că suntem atrași în special de situațiile în care incertitudinea se prezintă în forma ei maximă, atenția este întreruptă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mijloace pentru a le arăta. Pentru mai multe informații Kurzban, R. et al. (2007), „Audience effects on moralistic punishment”, Evolution and Human Behavior, vol. 28, nr. 2, pp. 75-84. 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor Între anii 2004 și 2007, se difuza o emisiune, seara, „A prendre ou à laisser”. Prezentată de Arthur, a atins niveluri de audiență considerabile, cu mai mult de cinci milioane de ascultători pe zi în toamna lui 2006. Jocul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și nu doar în funcție de ce am obținut? Se pare că reflexul de a raționa prin negativ are avantaje. Prelungind jocul suficient de mult, A. Sirigu a constatat că persoanele fără cortex orbito-frontal câștigau în final mai puțini bani decât ceilalți. Anticiparea permanentă a regretelor pe care le-am avea dacă iese cutare sau cutare rezultat ne îndeamnă să ne optimizăm alegerile. Exact asta se întâmplă și în emisiunea amintită. Când jucătorul decide să accepte oferta prezentatorului și să renunțe la conținutul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
întrerup reciproc în permanență. La fiecare început de frază, creierul pre-activează câmpuri semantice care consumă energie și la fiecare întrerupere a cuvântului, procesul este întrerupt și totul trebuie luat de la capăt, cu un alt început de frază și o nouă anticipare. E dificil de suportat asta prea mult timp. Concluzie Întreruperea discursului este un gest agresiv din mai multe motive: privează interlocutorul de principalul lui mijloc de existență - posibilitatea de a-și exprima ideile. La fel de bine asta poate să apară ca
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de a-și exprima ideile. La fel de bine asta poate să apară ca fiind un semn al lipsei de respect pentru ascultători, al căror creier se proiectează automat - chiar inconștient în continuarea discursului, pentru care consumă energie neuronală. Întreruperea muncii de anticipare este frustrantă. De aici și necesitatea de a folosi cu moderație întreruperea cuvântului, mai ales în cazul în care urmărirea discursului devine și mai frustrantă deoarece interlocutorul răspunde pe lângă întrebare sau avansează idei absolut neinteresante. Pentru mai multe informații Beeman
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
alegerii teoriilor. Totuși Kuhn admite că aceste cinci criterii, sau altele de același gen, nu sînt niciodată suficiente pentru a permite cu certitudine alegerea dintre două teorii rivale. Nu există nici un algoritm care să poată înlocui calitățile de judecată și anticipare, izvorul succesului științific. 1.2.7. Metodologia programelor de cercetare (Lakatos) Lakatos, filosof și istoric al științei, ostil "sociologismului" lui Kuhn, se apropie de pozițiile popperiene și construiește o teorie a evoluțiilor științifice, permițînd o restructurare rațională a căilor și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]