15,686 matches
-
producție economică, este privită de mulți economiști ca „un set de contracte” (nexus of contracts) nefiind practic altceva decât o sumă de schimburi contractuale, mutual avantajoase, Între anumiți indivizi care dispun de resurse (capital financiar, uman, social etc.) și un antreprenor. March și Simon (1958) vorbesc despre organizații În sens larg (incluzând atât firmele, cât și agențiile publice și organizațiile nonprofit) ca fiind coaliții de interese unde actori diferiți oferă contribuții În schimbul anumitor recompense. Scopul principal al oricărei organizații este menținerea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiile se conturează ca așteptări subiective inferate din istoria interacțiunilor precedente, ambele concurând la stabilitatea câmpurilor, reducerea incertitudinii și a volatilității. Premisa metodologică este de natură individualistă pentru că explicația vizează comportamentul actorilor individuali, deținători de resurse (materiale sau simbolice): manageri, antreprenorii - deținătorii de capital, angajați, reprezentanții statului etc.; organizațiile și câmpurile de organizații sunt construcții sociale ale acestora ce urmăresc liniile unei culturi locale (ale unei concepții dominante) și structura relațiilor sociale Între actori. În continuare vom analiza teoriile costurilor tranzacționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
apar firmele, iar relațiile dintre deținătorii factorilor de producție nu sunt reglementate exclusiv pe piață, prin intermediul prețurilor? Pe piață, prețurile alocă factorii de producție printr-o serie de tranzacții independente. În cadrul firmei, structurile pieței sunt substituite În alocarea resurselor de către antreprenorul - coordonator care dirijează producția. Nu necesită argumentare faptul că piața și firmele sunt modalități (instituții) alternative de coordonare a producției. Coase Își propune să explice ce determină alegerea Între aceste două mecanisme. Este limpede, spune Coase, că „există un cost
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Costurile identificate de Coase au fost ulterior desemnate costuri tranzacționale. Rațiunea existenței firmelor ar consta tocmai În evitarea costurilor asociate contractării Între factorii de producție. Prin contractul de muncă, deținătorul unui factor de producție se angajează să respecte ordinele unui antreprenor privind activități diferite Între anumite limite. Firmele apar atunci când contractul de muncă, mai avantajos, Înlocuiește contractele privind furnizarea de resurse pe termen scurt. Firma este, spune Coase, un sistem de relații ce se formează atunci când alocarea resurselor depinde de decizia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
activități diferite Între anumite limite. Firmele apar atunci când contractul de muncă, mai avantajos, Înlocuiește contractele privind furnizarea de resurse pe termen scurt. Firma este, spune Coase, un sistem de relații ce se formează atunci când alocarea resurselor depinde de decizia unui antreprenor. Distincția fundamentală Între firmă și piață constă În faptul că prima se bazează pe autoritate În alocarea resurselor. Avantajul firmei față de piață este câștigul rezultat ca urmare a scăderii costului tranzacțional, prin folosirea relațiilor de autoritate. Seria de tranzacții independente
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
devine conceptul cheie pentru Înțelegerea avantajelor comparative ale organizațiilor față de piețe. Pe de altă parte, Coase (1931) oferă, În cadrul teoriei, și răspunsul la Întrebarea: de ce nu sunt toate activitățile dintr-o economie integrate Într-o singură companie sub comanda unui antreprenor? Răspunsul rezidă În recunoașterea existenței unui cost al managementului, costul asociat monitorizării și măsurării performanțelor angajaților și al impunerii contractelor acestora. Dimensiunea optimă a firmei ar fi așadar determinată de egalitatea dintre beneficiul marginal al managementului (scăderea costului tranzacțional al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
autorității dar și de considerente etice și normative. Avându-și originea În economie, teoria agent - principal se plasează totuși la granița epistemică Între economie, sociologie și știința politică. Instituția economică centrală a capitalismului modern este Întreprinderea rațională, condusă de un antreprenor și constând În resurse umane (forță de muncă) detașate de proprietatea asupra mijloacelor de producție. Instituția proprietății private și statul creează ordine În interacțiunea ghidată de interese a actorilor individuali. Organizațiile sunt actori colectivi și, În această ipostază au scopuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a familiei sale, un actor colectiv cu sute sau mii de acționari și milioane de clienți gândește deopotrivă economic și politic. Decizia economică este o decizie politică ce favorizează interesele organizate mai degrabă decât rezultatul agregării deciziilor raționale a proprietarilor - antreprenori. Nu doar mărimea, spune Berle, este cauza acestei transformări, ci și influența opiniei publice prin intermediul statului, al societății civile, dar și al sistemului educațional ce furnizează acreditări și standarde de acțiune managerială. Nu În ultimul rând, scăderea influenței acționarilor ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se baza abordarea instrumentală pornind de la teoria agent - principal, pentru a recurge În ultimă instanță la argumente normative Într-un proces politic de redefinire a criteriilor de performanță ale corporațiilor. A. Wicks și R. Freeman (1998) Își asumă rolul de antreprenori ai schimbării sociale prin intermediul concepțiilor teoretice vehiculate; de altfel, ei propun depășirea polarității metodologice pozitivism - antipozitivism În analiza organizațiilor. Ei argumentează că atât pozitivismul cât și antipozitivismul se bazează pe o pretinsă neutralitate etică care le golește de conținut. Autorii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
percepute la nivelul sectorului presupun creșterea productivității și retehnologizarea, concomitent cu orientarea către producție cu valoare adăugată mai mare (export integral sau producția colecției proprii). Dacă, În cazul lohn-ului resursa strategică pentru supraviețuire o constituie relațiile externe (contractele cu antreprenori externi) și, Într-o măsură mai mică, forța de muncă, dezvoltarea presupune creșterea competitivității prin formarea continuă a capitalului uman, tehnologizarea procesului productiv și creșterea valorii adăugate, adică a capacității de integrare a activităților productive. Cea de-a doua perspectivă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
astfel integrate, iar estimările pentru 2005 erau de creștere a ponderii la aproximativ 10% din totalul sectorului. Pe de altă parte, 33% În 2002 și, preconizat, 40% În 2005 Îl constituiau firmele ce lucrează În semi-lohn: primesc documentația produsului de la antreprenorul extern, dar se ocupă de aprovizionarea cu materia primă, integrând o mai mare parte din lanțul productiv. Un procent de 65% În 2002 și, estimat, 50% În 2005 Îl constituie activitatea de lohn propriu-zis, având cea mai mică valoare adăugată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
integrând o mai mare parte din lanțul productiv. Un procent de 65% În 2002 și, estimat, 50% În 2005 Îl constituie activitatea de lohn propriu-zis, având cea mai mică valoare adăugată și presupunând importul de materii prime furnizate de partenerul/antreprenorul extern, Împreună cu documentația și doar contractarea „asamblării” produsului și, apoi, exportarea acestuia către același partener (care, mai departe, asigură desfacerea). În cadrul acestora din urmă, un procentaj greu de estimat Îl constituie acele firme (În general ateliere de mici dimensiuni) care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
atât la nivelul practicilor dominante, cât și la nivel structural. 3.4. Concluzii Din studiul etnografic Întreprins, sectorul confecțiilor emerge ca un câmp organizațional stabil În care prevalează o concepție a controlului ce accentuează importanța relațiilor comerciale strategice, cu parteneri/antreprenori străini și care are o structură de roluri clar conturată. Competiția este limitată; actorii Împărtășesc percepții similare asupra organizării sectorului (capacității fiecăruia) și strategiilor practice de succes ajungând să reproducă o structură de roluri. Totuși, schimbările survenite În politicile economice
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Îndoială și o normă a ultimului apel atunci când aceste relații Încetează În fapt a mai funcționa”. Lohn-ul presupune subcontractarea capacității productive; restul activităților pe orizontală, proiectarea și dezvoltarea produsului, standardizarea, aprovizionarea cu materii prime, comercializarea fiind realizate de partenerul (antreprenorul) extern care devine astfel client al contractorului român doar pe componenta de prelucrare/transformare. Un astfel de sistem presupune importul de materie primă (furnizată de client), transformarea acesteia În procesul de producție („asamblarea” produsului conform documentației primite și deci valoarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și schimburi. Ideile și valorile pe care America le exportă în mințile a mai bine de 500 000 de studenți străini care învață an de an în universități americane, urmând să revină apoi în țările lor natale sau în mințile antreprenorilor asiatici care se întorc acasă după succesul lor în Silicon Valley, tind să ajungă la elitele care dețin puterea. Mare parte dintre liderii Chinei au un fiu sau o fiică la studii în Statele Unite, iar aceștia sunt în măsură să
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
pentru alte țări. Unii preferă abordarea europeană, unde guvernele joacă un rol mai important în economie decât o face guvernul Statelor Unite. Rețelele de siguranță socială și sindicatele sunt mai puternice în Europa, iar piața forței de muncă este mai reglementată. Antreprenorii sunt, însă, mai degrabă favorizați de atitudinea culturală a Americii, de legislația falimentului și de structurile financiare americane decât de cele europene, cu toate că mulți dintre europeni se opun nivelului ridicat al inegalității și lipsei de siguranță care însoțesc politica Americii
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
un alt punct de vedere la apropierea dintre întreprindere și etnologie. Un alt curent s-a îndreptat spre o etnologie a grupurilor și a categoriilor profesionale, luate în general la cei doi poli extremi ai ierarhiei: pe de o parte, antreprenorii și rețelele lor specifice 54, pe de alta, muncitorii și sociabilitățile lor proprii 55. La intersecția dintre castă, profesie sau mini-întreprindere, unele meserii private au făcut astfel obiectul unor investigații aprofundate, precum fierarii sau, pe continentul indian, țesătorii, olarii, tăbăcarii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprinderii încep să se risipească. Aceste evoluții ideologice care-și găsesc sursa în remanieri decisive ale raporturilor sociale reprezintă una din matricele unui impuls îndepărtat spre noi obiecte de interes pentru antropologi. Apariția unor cercetări centrate pe stratul social al "antreprenorilor", reflecțiile asupra condițiilor de reușită antreprenorială, eventual în versiunile etnice ale acesteia, accentul pus pe deconstrucția "spiritului de întreprindere" într-o reformulare mai mult sau mai puțin fidelă, însă legitimând în continuare temele weberiene, se prezintă astfel ca o imagine
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cultural" pe care îl hrănește un weberism redus la o stare de note explicative. Acest curent ne permite să înțelegem că abordările culturale, recompensând importanța întreprinderii în câmpul pieței, sunt concentrate astăzi cu prioritate asupra oamenilor de afaceri, a investitorilor, antreprenorilor și conducătorilor locali, pe scurt, a tuturor "șefiilor" moderne ale întreprinderii cărora li se măsoară aptitudinile culturale după capitalismul mondializat. În acest cadru, decupajul etnic este reînnoit mai ales prin scrutarea unui "ethos" în mod necesar singular al păturilor dominante
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sistemică a teoriei liberale (Mitchell, 2002). Finnemore și Sikkink afirmă că influența normelor poate fi înțeleasă în termenii unui proces cu trei etape: apariția normei; acceptarea normei (cascada normei); și internalizarea normei. Mecanismul caracteristic etapei apariției normei este antreprenoriatul normei. Antreprenorii încearcă să convingă o masă critică de state să adopte noi norme. În a doua etapă, norma "se revarsă în cascadă" la nivelul populației, prin intermediul presiunilor de a se conforma sau prin dorința de creștere a legitimității. Ultima etapă a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reguli formale și combinându-se cu alte "tipuri" de dominare. Capătă alte forme, ca, de exemplu, contractul juridic "de la caz la caz". Se implică în noi domenii, se birocratizează, se extinde la alte figuri dominante, ca, de exemplu, cea a antreprenorului. Și, la fel cum interacționismul a putut arăta importul de "rituri religioase și liturgice" către "riturile profane", care le banalizează și le rutinizează în afara oricărei liturgici sacre (Goffman, 1974, și Rivière, 1995), charisma unui singur om a migrat dinspre puterea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lui Bourdieu, corespunde legitimării). Este vorba de probe sau proceduri care permit unui obiect, unui individ sau unei instituții să fie incluse sau excluse. Lucrările lui Becker despre devianță abordează și dezvoltă această problemă. El a fost interesat de munca "antreprenorilor de morală", care creează normele în numele unei cauze pe care o consideră justă și mobilizează colectivele care contribuie la elaborarea definițiilor. În lumile artei și culturii, "universuri parabolice" prin excelență (Berger și Lukmann, 1996), aceste abordări sunt deosebit de eficace, deoarece
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
104, 107, 110-111, 113, 116, 118-119, 122, 124, 128-130, 133-134, 138-140, 154, 161, 167, 192, 202, 210, 213, 249, 258, 262, 288, 300. Angajare, 113, 120, 156, 175, 279, 284. Animare socioculturală 153, 199, 207. Anomie, 156, 185. Anonimat, 184. Antreprenor de morală, 294. Antropologie culturală, 7-9, 17, 24-28, 39, 42, 86, 90, 92, 105, 236, 274, 299. Arbitrar cultural, 150. Arheologie, 205. Arhivă, 81, 95, 200, 205, 208, 228, 232, 238. Artă, 7, 9, 12, 21-23, 26, 30-31, 37, 46
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de curios că mai multe secte moderne, atribuind acest caracter serviciilor libere și private, caută să transforme profesiile în funcții. Aceste secte se ridică cu forță împotriva a ceea ce ele numesc intermediarii. Ele ar suprima cu plăcere capitalistul, bancherul, speculatorul, antreprenorul, negustorul și negociatorul, acuzându-i că se interpun între producție și consum pentru a smulge recompense de la ambele fără a le furniza nicio valoare. Sau mai degrabă ele ar dori să transfere statului munca pe care aceștia o îndeplinesc, căci
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de lege. În caz contrar să se constate că d-rul nu este culpabil și că este o acuzațiune nefundată ce i să aduce, ce[e]a ce nu trebuie să esiste. [8 septembrie 1876] OBRĂZNICIE Evreul Otto Max, unul dintre antreprenorii grădinei Chateaux aux fleurs este de-o impertinență rară. Deși un public foarte numeros vizitează acea grădină, fiindcă e în mijlocul orașului, acest tânăr se poartă într-un mod foarte necuviincios și a dat până acuma loc la mai multe conflicte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]