2,440 matches
-
vită, senza timori e tremori, semmai costantemente rancorosi nei confronti di un dioche non soddisfa le pretese di una vită che și vorrebbe diversă. Dio, invece, vive nell'uomo come peculiarità di essere l'esatto contrario, îl più concreto opposto antropologico del timore e del tremore: Dio completă continuamente la nostră esistenza nell'esperienza del suo amore rivelato în Cristo universalmente e donato da Cristo antropologicamente; e Dio dona îl suo amore per l'uomo nell' essere di Cristo în quanto
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
număr de șase: critica marxistă, critica de orientare lingvistică (formaliștii ruși, Vossler, Spitzer, Auerbach, Damaso Alonso, I. A. Richards, Empson, Cleanth Brooks), formalismul organic (Croce, Gundolf, Valéry, T. S. Eliot, F. H. Leavis, J. C. Ransom, Allen Täte, Wimsatt), critica antropologică și mitică (Wilson Knight, Maud Botkin, Weelwright, Northrop Frye), existențialistă (J.-P. Sartre, Marcel Raymond, A. Béguin, G. Poulet, M. Blanchot, J. Hills Miller) și freudistă (Friedrich Clark Prescott, Herbert Read). Această enumerare, deși creionează toate direcțiile critice principale, este
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
dată de această putere iradiantă a cunoașterii răspândită în timp și spațiu. Miza educației o reprezintă savoir-ul, cumulul de valori culturale, transferabilitatea acesteia de la unii la alții (de acum în veci, de aici spre alte spații). Cunoașterea constituie o condiție antropologică a persistenței omului în timp și peste vremuri. Democratizarea cunoașterii, prin disponibilizarea masivă și rapidă a noilor achiziții teoretice, aduce nu numai emancipare, ci și disconfort, insecuritate, datorită multitudinii variantelor explicative puse în circulație la un moment dat. În locul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
momentul descifrării sale (mutată fiind în discul dur al calculatorului-oaspete). Cyberspațiul rezultă din interconectivitatea tuturor ordinatoarelor ce există acum pe mapamond, având proprietatea extensivității, a branșării imediate a noilor veniți. Cybercultura, în calitate de conținut al acestui spațiu, este o nouă realitate antropologică formată din totalitatea acestor schimburi, dar și a tehnicilor adiacente, a reprezentărilor, valorilor, manierelor de a face sau de a fi în legătură cu acest mediu valoric. Departe de a fi o subcultură (de pildă, a fanilor computerelor și rețelelor), cybercultura exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acest sens, Eugenio Coșeriu afirmă: "În fond, la Blaga e vorba de poziția omului în univers. Aceasta e problema centrală a lui Blaga. Toată filosofia lui Blaga nu este decât o variantă foarte bine caracterizată a filosofiei dintotdeauna, a filosofiei antropologice, care încearcă tocmai această determinare a esenței omului..." (Eugenio Coșeriu, "Estetica lui Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, p. 18). 185 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în Opere 9 (Trilogia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spiritual-religioase ale fenomenului economic, trecînd prin etică sau morală, pornind de la cunoscuta teză a lui Max Weber, dar nu numai. Am analizat subiectul împreună cu unii colegi și studenți sau doctoranzi, atît din punct de vedere teologic, cît și filosofic, sociologic, antropologic și, desigur, economic. Unii dintre ei au scris deja cărți, proiecte, referate sau studii inspirate de aici. Teza a fost, de asemenea, analizată și în alte lucrări ale mele. Am pornit așadar vertical, de la principiile divine, coborînd teandric spre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Pentru a delimita spațiul, literatura finlandeză a fost scrisă în mare măsură în Finlanda. Ea nu cunoaște mobilitate sau extindere spațială. Oficial, trebuie incluse aici și producțiile orale, tradiția orală subiacentă ariei populare. Dar intervine aici un aspect de factură antropologică și geopolitică. Finlanda este o țară relativ mare, dar cu o populație redusă. Amplasarea populației în zona sudică, mai prietenoasă din punct de vedere climatic, a făcut ca în zona centrală și mai ales nordică, comunitățile să se afle la
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
s-a ridicat la înălțimea așteptărilor"361, festivalul având o cu totul altă prestanță dacă ar fi inclus filmul documentar al lui Kaurismäki Leningrad Cowboys 362. 3.3.1.7.2. Miina! Astra Film Fest. Festival internațional de film documentar & antropologic; Sibiu, 20-26 octombrie 2002 ne introduce în atmosfera festivalului de la Sibiu. La acest festival a participat și Finlanda cu filmul documentar Miina! despre viața sculptoriței Miina Akkijyrkkä și lupta acesteia pentru suținerea unei rase bovine rare, prin intermediul unor statui realizate
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Publice patronează asimilarea, în "Observator cultural", nr. 115, mai 2002, p. 16. Anghel, Gheorghe, Plasticieni și muzee..., în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 287. *** Astra Film Fest. Festival internațional de film documentar & antropologic; Sibiu, 20-26 octombrie 2002, în "Observator cultural", nr. 138, octombrie 2002, p. 21. *** Autori invitați la simpozionul Europa schreibt/Europa, în "Observator cultural", nr. 153, ianuarie 2003, p. 4. Axinte, Eugen, A fost Stalin un idiot alcoolic?, în "Oglinda literară
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 2. 356 Mihai Fulger, Muzica bate filmul, în "Observator cultural", nr. 292, octombrie 2005, p. 18. 357 Ibidem. 358 Ibidem. 359 Ibidem. 360 Ibidem. 361 Ibidem. 362 Cf. Ibidem. 363 Cf. Astra Film Fest. Festival internațional de film documentar & antropologic; Sibiu, 20-26 octombrie 2002, în "Observator cultural", nr. 138, octombrie 2002, p. 21. 364 Constantin Matei, Incursiuni în realități umane contemporane, în "Observator cultural", nr. 147-148, decembrie 2002, p. 27. 365 Ibidem. 366 Cf. Iulia Blaga, Lumea în povești mici
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
trei "cercuri": (1) Etică clasică; (2) Literatura și arta clasicității; (3) Limba clasică. Filologia comparativa inversează această ordine, punând accentul pe "limba poporana" (ibid., pp. 20-21). Trebuie să mai remarcam, totodată, ca Hașdeu avea o concepție foarte largă, în sens antropologic, despre atribuțiile filologiei în întregul ei: "Filologia în genere studiază manifestațiunile tendinței firești a omului de a cunoaște toate și de a se cunoaște pe sine însuși, fie în stare inculta, fie în civilizațiune. Acea tendința se manifestă în limba
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1977], Segunda edición, revisada, Editorial Gredos, Madrid, 1991. Coseriu 1981 = Eugenio Coseriu, Lecciones de lingüística general, Editorial Gredos, Madrid, 1981. Coșeriu 1981/1994 = Eugen Coșeriu, Socioși etnolingvistica. Bazele și sarcinile lor [1981], în Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectiva spațială și antropologica. Trei studii, Editura Știință, Chișinău, 1994, pp. 129-149. Coseriu 1983/1988 = Eugenio Coseriu, Linguistic Change Does not Exist [1983], republicat în Energeia und Ergon. Sprachliche Variation Sprachgeschichte Sprachtypologie. Studia în honorem Eugenio Coseriu, editat de J. Albrecht, J. Lüdtke și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lucru pentru un tanar". Un dialog cu Eugen Coșeriu despre idealul paidetic, realizat de Eugen Munteanu", în "Cronică", 1992, nr. 11, pp. 6-7 (I) și nr. 12, p. 12, 15 (ÎI). Coșeriu 1994a = Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectiva spațială și antropologica. Trei studii, Cu o prefață de Silviu Berejan și un punct de vedere editorial de Stelian Dumistrăcel, Editura Știință, Chișinău, 1994. Coșeriu 1994b = Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe (1992-1993), ca supliment al publicației " Anuar de lingvistică și istorie literară", Ț
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
primul rînd prin intermediul marilor vectori moderni ai comunicării și cultura în sensul tradițional al termenului, tinde să se accentueze și totodată să devină confuză mai ales în cursul deceniilor de după război. Mijloacele de producție și răspîndirea obiectivelor "culturale" în sensul antropologic al termenului, au cunoscut într-adevăr de aproape o jumătate de secol, o dezvoltare și o reînnoire fără precedent. În domeniul sunetului, marea schimbare s-a produs la mijlocul anilor cincizeci prin trecerea de la fonograf și radioul clasic la "microsion" și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Lăpușneanu - cel care își va bate pe monede și va folosi în pisanii stima lui Ștefan cel Mare - să fi fost - chiar și ilegitim - fiul lui Bogdan al III-lea - căci canoanele Bisericii [54 Trulan], nevoită adesea a face investigații antropologice și eforturi spre a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” dintre „grupurile de schimb”22, opreau categoric însoțirile între rudele de sânge până la gradul al IV-lea [unele pravile întindeau interdicția până la spița a VII-a sau chiar a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu toți istoricii sunt de acord cu acest lucru, Dan Cernovodeanu, de pildă, nu este deloc convins că Alexandru Lăpușneanu era fiul, chiar și nelegitim, al lui Bogdan al III-lea231), căci Canoanele Bisericii (54 Trulan), nevoită adesea să facă investigații antropologice și eforturi spre a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” (clasificând categoriile de incest, Pravila de la Govora află că sunt opt, între ele „Al patrulŭ sânge amestecatŭ, de se vor amesteca veri premari, pocaanii 12 ai, și metanii câte
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în două din mai vechile mele cărți 502, asupra „lumii de dincolo”, cu precădere asupra Iadului, loc certificat al supliciilor și al acelei „geografii subpământene”, parte a acelei „geografii legendare, eschatologice și infernale” (de care vorbește Gilbert Durand în Structurile antropologice ale imaginarului), țintă obsesivă a intențiilor de cunoaștere ale oamenilor Veacului de Mijloc, căci - observa B. P. Hașdeu - niciodată Iadul n-a avut atâția vizitatori ca în Evul Mediu. Păcătoșii se chinuiau în acest loc (unul din cele două admise
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
permit nu doar analiza culturii organizaționale, ci și definirea sa. Încercările de conceptualizare a culturii organizaționale sunt multiple (J. Lorsch, 1973, W. Ouchi, 1981, H. Mintzberg, 1984) și evidențiază, în general, același conținut. Se pare că ea decurge din conceptul antropologic de "cultură", ceea ce explică și prezența elementelor caracteristice ale acesteia în conceptul de cultură organizațională. De exemplu, Ș. Iosifescu (2000, p. 15) consideră cultura organizațională ca reprezentând "un complex specific de valori, credințe conducătoare, reprezentări, înțelesuri, căi de gândire împărtășite
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
intelectual susținut, și subcultura elevilor mediocrii și slabi, orientată cu predilecție spre absenteism și atitudini nonconformiste. Dincolo de "datele genetice" ale acestor subculturi, considerăm că ele suportă și influența a ceea ce am putea numi cultura părinților. Nu ne referim la semnificația antropologică sau sociologică a conceptului, ci la aceeași semnificație a culturii din perspectivă organizațională. Deși are puternice accente informale, cultura părinților operează un determinism cultural la nivelul elevilor, generând, implicit, o subcultură proșcoală care acordă prioritate valorilor educației și o subcultură
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
inclusiv la nivelul școlii, implică un anumit nivel de educație și de înțelegere a fenomenului. Antropologia Atu-ul antropologiei este dat de faptul că s-a interesat înaintea psihologiei de fenomenul schimbării sociale. Mărturie în acest sens stau majoritatea studiilor antropologice, etnografice care analizează influența schimbării sociale asupra reprezentărilor sociale ale adolescenței. Putem aminti în acest sens cercetările efectuate în 1989 de Hollos și Leis în două sate din Nigeria. Aceștia au analizat impactul pe care l-a avut introducerea școlarității
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atrag atenția că, în ciuda acestei realități, în societățile care reușesc să-și mențină identitatea și să salveze anumite valori, riscurile de apariție a unor mari probleme sunt incontestabil mai mici. Devine sarcina educația de a valorifica din plin rezultatele studiilor antropologice, de a identifica și promova strategii de anulare a efectelor amintite, dar și de a forma la indivizi capacitatea de adaptare la evoluția societății, fără riscul de pierdere a individualității. Axiologia Fie că ne referim la axiologie ca ramură a
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că Varlaam, cu toate încercările sale de a înțelege rostul practicilor hesychaste — petrece o vreme în mănăstirile unde se practica Rugăciunea inimii — nu poate să dea nici o validitate atitudinii misticilor bizan¬tini, dovedește profunzimea diferențelor în plan gnoseolo¬gic și antropologic care se găseau în spatele celor două orientări. Disensiunile între cei doi protagoniști ai disputei au avut un puternic ecou în societatea bizantină a vremii întrucât de rezolvarea controversei depindea calea pe care trebuia să se precizeze exprimarea de secol XIV
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a ceea ce numim relație. Adâncul modului de existență personal este indicat tocmai de relație ca diferență specifică, și care exclude orice încercare de înțelegere statică a individualității. Putem să observăm că în acest fel se descriu cadrele unui alt model antropologic decât cel pe care-l va cunoaște gândirea apuseană, atât de legată de surprinderea unui ansamblu de determinații ce țin de natura individului. În ceea ce îi este mai propriu, modul de a fi al lui vnoommc; este sfmoiq, adică ieșire
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cadre, este înfățișată istoria personală a descoperirilor pe care autorul le-a făcut în experiența de cunoaștere. Pe de altă parte ceea ce s-a prezentat până aici nu trebuie perceput ca un subiect ce ține de domeniul preocupărilor teologiei. Viziunea antropologică ce a marcat spațiul culturii bizantine implica teza că ține de cel mai adânc nivel al omului propensiunea sa către experiența Realității ultime, în acest fel justificându-și statutul său uman. Această atitudine în cunoaștere nu a fost însă limitată
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]