7,092 matches
-
inclusive la inhibiția anxioasă. În contextual relației intrinseci anxietate - inhibiție se poate aprecia caracterul biunivoc al raportului dintre acestea: pe de o parte inhibiția generează anxietate - anxietatea ca imposibilitate subiectivă de a acționa și reacționa , iar pe de altă parte anxietatea anticipatorie În legătură cu un eveniment sau situație pe care subiectul nu o poate controla, va genera inhibiția. Ca stare emoțională neplăcută, anxietatea se manifestă pe trei axe principale: pe axă subiectivă stările anxioase și implicit autoagresivitatea subiectivă se manifestă variabil ca
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
o parte inhibiția generează anxietate - anxietatea ca imposibilitate subiectivă de a acționa și reacționa , iar pe de altă parte anxietatea anticipatorie În legătură cu un eveniment sau situație pe care subiectul nu o poate controla, va genera inhibiția. Ca stare emoțională neplăcută, anxietatea se manifestă pe trei axe principale: pe axă subiectivă stările anxioase și implicit autoagresivitatea subiectivă se manifestă variabil ca intensitate, de la simpla agitație interioară până la panică; pe axă comportamentală se poate vorbi despre manifestările exterioare observabile conretizate În agitație sterilă
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
inhibiție și chiar siderație, pe axă neurovegetativă sunt observate paloarea, transpirația, tahicardia, termurul, etc. Inhibiția externă poate ajunge până la blocajul total al acțiunii și este una dintre cauzele esențiale ale problemelor de adaptare și relaționare ale anxiosului. Scalele clasice de anxietate (Hamilton, Tyrer) pot releva gradul de intensitate al anxietății, dar nicodată diferențierea celor 2 parametri: inhibiția și anxietatea. Studiile și cercetările efectuate demonstrează că etimologia anxietătii rămâne, Încă, un domeniu al controverselor și ipotezelor. Ca reactivitate psihologică de coloratură anxiogenă
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
paloarea, transpirația, tahicardia, termurul, etc. Inhibiția externă poate ajunge până la blocajul total al acțiunii și este una dintre cauzele esențiale ale problemelor de adaptare și relaționare ale anxiosului. Scalele clasice de anxietate (Hamilton, Tyrer) pot releva gradul de intensitate al anxietății, dar nicodată diferențierea celor 2 parametri: inhibiția și anxietatea. Studiile și cercetările efectuate demonstrează că etimologia anxietătii rămâne, Încă, un domeniu al controverselor și ipotezelor. Ca reactivitate psihologică de coloratură anxiogenă apar relevante evenimente traumatogene cum ar fi: moartea, divorțul
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
până la blocajul total al acțiunii și este una dintre cauzele esențiale ale problemelor de adaptare și relaționare ale anxiosului. Scalele clasice de anxietate (Hamilton, Tyrer) pot releva gradul de intensitate al anxietății, dar nicodată diferențierea celor 2 parametri: inhibiția și anxietatea. Studiile și cercetările efectuate demonstrează că etimologia anxietătii rămâne, Încă, un domeniu al controverselor și ipotezelor. Ca reactivitate psihologică de coloratură anxiogenă apar relevante evenimente traumatogene cum ar fi: moartea, divorțul, emigrarea, etc. Potrivit concepției psihianalitice, anxietatea este provocată de
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
parametri: inhibiția și anxietatea. Studiile și cercetările efectuate demonstrează că etimologia anxietătii rămâne, Încă, un domeniu al controverselor și ipotezelor. Ca reactivitate psihologică de coloratură anxiogenă apar relevante evenimente traumatogene cum ar fi: moartea, divorțul, emigrarea, etc. Potrivit concepției psihianalitice, anxietatea este provocată de exigențele pulsionale care asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
al controverselor și ipotezelor. Ca reactivitate psihologică de coloratură anxiogenă apar relevante evenimente traumatogene cum ar fi: moartea, divorțul, emigrarea, etc. Potrivit concepției psihianalitice, anxietatea este provocată de exigențele pulsionale care asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
fi: moartea, divorțul, emigrarea, etc. Potrivit concepției psihianalitice, anxietatea este provocată de exigențele pulsionale care asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
semnificativă a sistemului nervos central. După un consum de marijuana pe o perioda scurtă de timp, Incep sa apara probleme de memorie și învățare, distorsiuni ale percepției (vizuale, auditive, tactile și a timpului), dificultăți de gandire și rezolvare a problemelor, anxietate. Aceste efecte șunt mult mai accentuate atunci cand alte droguri șunt consumate Împreună cu marijuana. Cercetări științifice majore În ceea ce privește consumul de canabis au demonstrat că, În cazul dozelor mici comportamentul agresiv este fie neafectat, fie diminuat determinând un comportament docil și senzația
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
de trăsăturile psihopatologice pre existente. Efectele consumului de ecstasy pe o perioadă scurtă de timp poate induce pierderea inhibiției, strîngeri involuntare a dinților, privire încețoșata, transpirații reci, tensiune musculară, greață; iar după trecerea efectului drogului pot apărea tulburări de somn, anxietate și depresie. Consumul de ecstasy poate cauza deshidratare severă, congestie cerebrală precum și o creștere dramatică a temperaturii corpului și poate conduce la spasme musculare care pot cauza blocaje renale sau stop cardiac. Pe o perioadă mai lungă de timp, consumul
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
pot suferi de gelozie paranoidă, iritabilitate extremă, iluzii și afectarea judecății determinată de sentimentele de invicibilitate. Efectele consumului pe termen scurt al cocainei conduc la simptome că: pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, tahicardie, hipertensiune, scăderea apetitului, neliniște psihomotorie, iritabilitate, insomnie, anxietate. Efectele cocainei sînt de scurtă durată iar Îndată ce drogul părăsește creierul, consumatorul experimentează un “coke crash” ce include depresie, iritabilitate și fatigabilitate. Dozele mari de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
anumite droguri induc direct reacții agresive și/sau violente (precum alcoolul, amphetaminele, cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În care starea somatica alterată și/sau dependența psihologică
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
impulsivitate În cel puțin două domenii autodistrugătoare, de exemplu cheltuieli, sex, abuz de substanțe, șofat nebunesc, hrană; 5. comportament suicidar: gesturi, tratamente sau comportament de automutilare; 6. instabilitate afectivă datorită unei schimbări de stare (disforie intensă și episodică, instabilitate sau anxietate; 7. sentimente cronice de pustiire sufletească; 8. mânie intensă și nejustificată sau dificultatea de a-și controla mânia (agresiuni fizice recunoscute); 9. ideații paranoide tranzitorii legate de stres sau simptome disociative severe. Caracteristic tulburărilor de personalitate este faptul că trecerea
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de boală sinuciderii și de eticheta unei noi categorii drept monomanie suicidală.Asocierea celor două opinii a determinat suicidul solitar neatașat unei alte determinări morbide să capete valoare de simptom și să permită diagnosticul stării mentale. Suicidul este legat de anxietate organică tulburare de dispozoție biogena,existentă În diverse boli mentale. Din perspectiva psihiatriei clinice ,suiciderea reprezintă o manifestare apărută la debutul afecțiunii psihice sau În cursul evoluției ei.Se cunoaște cu certitudine că există stări psihopatologice ce conferă subiectului o
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
depresia aparține tabloului clinic secundar, determinat de abuzul de substanță. Tulburările dispoziției fac parte din exprimarea clinică obișnuită a consumatorilor abuzivi de alcool, mai ales În timpul sevrajului. În această perioadă de timp, pacienții dependenți de alcool raportează depresie, iritabilitate, suspiciozitate, anxietate, probleme cognitive. Se consideră că aproximativ 25% dintre pacienții În postcură pot Îndeplini criteriile diagnostice pentru un sindrom depresiv. În general, simptomatologia depresivă se remite În aproximativ o lună de zile, fără a necesita o abordare terapeutică particulară. Totuși, la
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
extrema devianță comportamentală În mediile În care se cultivă un stil de viață violent, până la agresiunea previzibilă, asociată consumului abuziv de alcool. Violența și depresia La pacienții depresivi, mânia și agresivitatea sunt legate de simptome cum ar fi agitația și anxietatea. De curând, un alt factor a fost incriminat, așa numitele „atacuri de furie”, frecvent asociate depresiei majore. Studiile au demonstrat că aceste atacuri sunt mai frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
pornirilor emoționale. − Tulburări psihopatologice asociate. − Disfuncția sistemului serotoninergic. − Nivel crescut al testosteronului. 3. Factori sociali și culturali: − Medii sociale În care este cultivată violența. − Abuzul de alcool specific anumitor comunități. B. Factorii determinați de tulburarea depresivă Simptomele de agitație și anxietate. Prezența așa numitor „atacuri de furie”. Disfuncția sistemului serotoninergic și alcolismul-depresiaviolența-suicidul Se pare că la baza legăturii depresie-alcoolism violențăsuicid stă o disfuncție a sistemului serotoninergic. Același sistem disfuncțional este legat și de „atacurile de furie”. Serotonina este acreditată În prezent
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
găsise un larg ecou. Diplomații străini au fost chiar de părere că, În mentalul românilor, mai ales după 1905, frica de Rusia, ce le dominase permanent gândirea după Congresul de la Berlin, fusese Înlocuită, În urma rezultatelor războiului rusojaponez, de o crescândă anxietate legată de posibila expansiune a Bulgariei <ref id="53">53 35 anni, p. 485-486, nr. 431; Ernest Jäckh (ed.), Kiderlen Waechter - intime (d’après ses notes et sa correspondance), Paris, 1926, p. 114-24. </ref>. Până și politica de Înarmare a
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
diferite la o epilepsie declanșată mai devreme sau mai târziu. Așa cum s-a demonstrat de Penfield și Perot (1963), În studiile despre stimularea lobilor temporali la pacienții cu epilepsie psihomotorie, antecedente vizuale, auditive și mnezice complexe, pe lângă senzațiile de teamă, anxietate, o varietate de senzații cefalice, viscerale și somatice, erau produse prin stimularea amigdalei și hipocampusului la suprafață și În profunzime. În urma experienței cu electrozii implantați la om, s-a produs o varietate de experiențe subiective, dintre care multe erau similare
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
indiferent de vârstă sau de mediul de reședință, nu pot substitui intru totul părinții plecați, deoarece sunt evidențiate o serie de efecte nedorite în rândul copiilor, precum: efecte la nivel fiziologic, psihologic și social, concretizate în: frecvente îmbolnăviri; stări de anxietate; stări depresive; absențe nemotivate; performanță școlară scăzută. În urma analizei rezultatelor obținute, sugerăm posibile căi de continuare a cercetării, cât și unele măsuri de intervenție de factură psihologică, precum inițierea unor programe de instruire a tutorilor, în scopul popularizării unor comportamente
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
adaptarea și reușita școlară a elevului, J.P. Pourtois și H. Desmet identifică următoarele caracteristici ale stilului educațional matern: formulează exigențe care țin seama de capacitățile copilului; recurge la conduite ce facilitează învățarea atunci când copilul întâmpină dificultăți; exprimă puține sentimente de anxietate; stimulează gândirea copilului; oferă întăriri pozitive; arată puține stări negative față de copil; atribuie o semnificație precisă răspunsurilor copilului; manifestă stimă față de copil; exprimă mai ușor starea dezagreabilă ce rezultă din activitate; pretinde și oferă justificări, explicații față de răspunsurile copilului; lasă
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
teroriza, într-un climat de inchiziție, înainte de a pleca din nou pentru un timp mai mult sau mai puțin îndelungat. Momentele de “slăbiciune paternă” conduc către preluarea rolului patern de către mamă și această situație trezește sentimente de insecuritate și de anxietate în rândul copiilor. 2. EFECTE DATORATE SUBSTITUIRII PĂRINȚILOR CU BUNICII 2.1. Copii crescuți de ambii bunici versus copii crescuți de bunicul „unic” Deși între bunici și nepoți există o legătură emoțională puternică iar aceștia din urmă se simt foarte
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
următoarele: 1. Se acceptă ipoteza de cercetare nr.1 și se respinge cea de nul, deoarece există o frecvență ridicată a răspunsurilor privind efecte ale înlocuirii părinților cu bunicii, dintre care: • la nivel psihologic pierderea motivației pentru învățare -17 (57%); anxietăți -15 (50%); depresii -12 (40%); • la nivel fiziologic frecvente îmbolnăviri 19 (63%); • la nivel social absențe nemotivate 11 (37%); scăderea considerabilă a performanțelor școlare 21 (70%). 2. Se acceptă ipoteza de cercetare nr. 2 și se respinge cea de nul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
următoarele: 1. Se acceptă ipoteza de cercetare nr.1 și se respinge cea de nul, deoarece există o frecvență ridicată a răspunsurilor privind efecte ale înlocuirii părinților cu bunicii, dintre care: • la nivel psihologic pierderea motivației pentru învățare -17 (57%); anxietăți -15 (50%); depresii -12 (40%); • la nivel fiziologic frecvente îmbolnăviri 19 (63%); • la nivel social absențe nemotivate 11 (37%); scăderea considerabilă a performanțelor școlare 21 (70%). 2. Se acceptă ipoteza de cercetare nr. 2 și se respinge cea de nul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]