2,665 matches
-
mai sigură pentru: anevrisme abdominale care necesită intervenție chirurgicală, în caz de suspiciune de extensie suprarenală și infrarenală a anevrismului, stenoză ocluzivă aortoiliofemurală asociată (în condițiile inexistenței instalațiilor CT, CT spiral și RMN). Menționăm că toți bolnavii cu anevrism de aortă abdominală, care au indicație de corecție trebuie explorați obligatoriu și coronarian prin coronarografie datorită asocierii frecvente a bolii coronariene cu anevrismele abdominale, factor care afectează sever prognosticul bolnavilor [2, 7, 10, 12, 13, 18, 22, 24, 35]. ANEVRISMELE AORTEI TORACICE
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de aortă abdominală, care au indicație de corecție trebuie explorați obligatoriu și coronarian prin coronarografie datorită asocierii frecvente a bolii coronariene cu anevrismele abdominale, factor care afectează sever prognosticul bolnavilor [2, 7, 10, 12, 13, 18, 22, 24, 35]. ANEVRISMELE AORTEI TORACICE Etiologia cea mai frecventă este cea aterosclerotică. Au o incidență mai scăzută decât anevrismele aortei abdominale. Etiologia luetică, în prezent, este depășită de necroza mediochistică și disecția aortică cronică. Sunt localizate în special pe crosă și aorta descendentă, putând
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
asocierii frecvente a bolii coronariene cu anevrismele abdominale, factor care afectează sever prognosticul bolnavilor [2, 7, 10, 12, 13, 18, 22, 24, 35]. ANEVRISMELE AORTEI TORACICE Etiologia cea mai frecventă este cea aterosclerotică. Au o incidență mai scăzută decât anevrismele aortei abdominale. Etiologia luetică, în prezent, este depășită de necroza mediochistică și disecția aortică cronică. Sunt localizate în special pe crosă și aorta descendentă, putând fi descoperite ocazional, pacienții fiind complet asimptomatici, în momentul unei examinări radiologice toracice sau datorită apariției
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
35]. ANEVRISMELE AORTEI TORACICE Etiologia cea mai frecventă este cea aterosclerotică. Au o incidență mai scăzută decât anevrismele aortei abdominale. Etiologia luetică, în prezent, este depășită de necroza mediochistică și disecția aortică cronică. Sunt localizate în special pe crosă și aorta descendentă, putând fi descoperite ocazional, pacienții fiind complet asimptomatici, în momentul unei examinări radiologice toracice sau datorită apariției semnelor legate de complicații (compresia organelor vecine, embolii arteriale periferice, ruptură, insuficiențe cardiace predominant drepte, rapid constituite). Principalele tipuri de anevrisme aortice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu ocazia unui examen ecocardiografic sau cu ocazia debutului brusc al unei insuficiențe cardiace prin ruptura anevrismului în atriul drept, ventricul drept, rar ventricul stâng. Clinic, ele sunt acompaniate de un suflu precordial continuu, intens, alături de insuficiența cardiacă. 2. anevrismele aortei ascendente sunt localizate până la emergența trunchiului brahiocefalic, determinând compresia bronșiei principale drepte (cu semne obiective de tulburare de ventilație la nivelul plămânului drept), arterei pulmonare drepte (asociind suflul sistolic parasternal drept) sau a venei cave superioare (sindrom de cavă superioară
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului laringian recurent stâng (voce bitonală). Uneori, pulsațiile vizibile în furculița suprasternală ridică suspiciunea unui anevrism de crosă aortică. 4. anevrismele aortei descendente sunt situate distal față de emergența arterei subclaviculară stânga; datorită localizării în mediastinul posterior, ele sunt însoțite de simptome și semne revelatoare cointeresării organelor din această zonă. Astfel, compresia esofagului determină disfagie, compresia canalului toracic determină edeme ale membrelor inferioare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
3. Computer tomografia spirală (helicală - CT) și angiografia cu rezonanță magnetică (MRA) sunt, în prezent, suficiente, în cele mai multe cazuri pentru definirea anatomiei arcului aortic și a ramurilor vasculare [29, 35]. 4. Ecografia transtoracică este o modalitate excelentă pentru vizualizarea rădăcinii aortei, în special la pacienții cu sindromul Marfan dar nu poate vizualiza porțiunea mijlocie și distală a aortei; pe de altă parte, ecografia transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cele mai multe cazuri pentru definirea anatomiei arcului aortic și a ramurilor vasculare [29, 35]. 4. Ecografia transtoracică este o modalitate excelentă pentru vizualizarea rădăcinii aortei, în special la pacienții cu sindromul Marfan dar nu poate vizualiza porțiunea mijlocie și distală a aortei; pe de altă parte, ecografia transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vasculare [29, 35]. 4. Ecografia transtoracică este o modalitate excelentă pentru vizualizarea rădăcinii aortei, în special la pacienții cu sindromul Marfan dar nu poate vizualiza porțiunea mijlocie și distală a aortei; pe de altă parte, ecografia transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27]. DISECȚIA DE AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
altă parte, ecografia transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27]. DISECȚIA DE AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii, produs prin apariția bruscă a unei leziuni în intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima de adventice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27]. DISECȚIA DE AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii, produs prin apariția bruscă a unei leziuni în intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima de adventice pe diferite lungimi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27]. DISECȚIA DE AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii, produs prin apariția bruscă a unei leziuni în intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima de adventice pe diferite lungimi. CLASIFICARE Cele mai utile sunt următoarele trei tipuri de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sunt următoarele trei tipuri de clasificări care definesc localizarea și extensia afectării aortice: DeBakey, Stanford și respectiv descriptivă. ETIOPATOGENIE Afecțiunea survine cel mai frecvent între 40-70 de ani, cu o predominență netă la bărbați. Factorul predispozant major al disecției de aortă îl reprezintă degenerescența sau necroza chistică mediană, care este frecvent o caracteristică intrinsecă a câtorva defecte ereditare ale țesutului conjunctiv (în special sindromul Marfan și Ehlers-Danlos), ea survenind de asemenea în caz de stenoză de istm aortic, bicuspidie aortică și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
reprezintă degenerescența sau necroza chistică mediană, care este frecvent o caracteristică intrinsecă a câtorva defecte ereditare ale țesutului conjunctiv (în special sindromul Marfan și Ehlers-Danlos), ea survenind de asemenea în caz de stenoză de istm aortic, bicuspidie aortică și hipoplazia aortei. Nu este clar de ce există o relație între graviditate și disecția aortică deoarece aproape jumătate din cazurile de disecție aortică care afectează femeile cu vârsta sub 40 de ani apar în graviditate, în trimestrul al III-lea al sarcinii sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
al III-lea al sarcinii sau ocazional în perioada postpartum precoce. În această ultimă posibilitate sunt implicați o serie de factori cum ar fi creșterea volumului sanguin, a debitului cardiac și a presiunii sanguine [12, 18, 26]. Traumatismul direct al aortei poate să cauzeze, de asemenea, disecția aortică; traume iatrogene (cateterizări arteriale, inserție de balon intraaortic, chirurgie cardiacă, înlocuiri de valvă mitrală etc.) sunt recunoscute ca și cauze rare de disecție aortică [10]. SIMPTOMATOLOGIE Caracterul polimorf al simptomelor și semnelor este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este prezentă la pacienții cu disecție distală, insuficiența aortică este, în general, preexistentă disecției; intensitatea suflului variază în funcție de valorile tensiunii arteriale. Mecanismele insuficienței aortice în disecțiile proximale care apar până la 2/3 din bolnavi sunt secundare următoarelor mecanisme: dilatarea inelului aortei prin disecție până la rădăcina aortei, comprimarea uneia dintre valvulele aortice printr-un hematom asimetric, sau prin lezarea directă a unei valvule. Anomaliile pulsului sunt întâlnite la nivelul întregului arbore arterial la 30% din pacienții cu disecție proximală, și doar la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
disecție distală, insuficiența aortică este, în general, preexistentă disecției; intensitatea suflului variază în funcție de valorile tensiunii arteriale. Mecanismele insuficienței aortice în disecțiile proximale care apar până la 2/3 din bolnavi sunt secundare următoarelor mecanisme: dilatarea inelului aortei prin disecție până la rădăcina aortei, comprimarea uneia dintre valvulele aortice printr-un hematom asimetric, sau prin lezarea directă a unei valvule. Anomaliile pulsului sunt întâlnite la nivelul întregului arbore arterial la 30% din pacienții cu disecție proximală, și doar la 15% din cei cu disecție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este un factor predictiv de risc crescut pentru apariția de evenimente adverse. Pulsul asimetric, ischemia viscerală rezultă din extensia faldului („flap-ului”) de disecție într-o ramură arterială cu comprimarea lumenului „adevărat” de către lumenul „fals”. Anomaliile de puls din disecția de aortă pot fi tranzitorii prin decompresia secundară a falsului lumen de reintrarea distală sau prin deplasarea faldului de disecție. Semnele neurologice apar în până la 20% din disecțiile de aortă și acompaniază mai frecvent disecțiile proximale. Ele apar prin reducerea sau abolirea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
comprimarea lumenului „adevărat” de către lumenul „fals”. Anomaliile de puls din disecția de aortă pot fi tranzitorii prin decompresia secundară a falsului lumen de reintrarea distală sau prin deplasarea faldului de disecție. Semnele neurologice apar în până la 20% din disecțiile de aortă și acompaniază mai frecvent disecțiile proximale. Ele apar prin reducerea sau abolirea debitului sanguin în carotide sau artere vertebrale prin compresie dată de hematomul disecant sau datorată unei tromboze arteriale secundare. În 1-2% din cazuri, un fald de disecție proximal
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
simptomatologia primară a disecției poate fi mascată de cea a accidentului coronarian acut, pacientul putând avea o evoluție extrem de complicată; totodată, introducerea unui tratament fibrinolotic în condițiile unui infarct miocardic secundar disecției aortice poate fi fatală. Extensia disecției aortice spre aorta abdominală determină alte complicații: ischemie renală sau infarct renal franc, hipertensiune severă, insuficiență renală acută, ischemie mezenterică, ischemie acută periferică, colecții pleurale frecvent în partea stângă. Colapsul sau șocul hemoragic pot fi elementele de debut ale unei disecții de aortă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aorta abdominală determină alte complicații: ischemie renală sau infarct renal franc, hipertensiune severă, insuficiență renală acută, ischemie mezenterică, ischemie acută periferică, colecții pleurale frecvent în partea stângă. Colapsul sau șocul hemoragic pot fi elementele de debut ale unei disecții de aortă prin perforare în arborele bronșic (hemoptizie), esofag (hematemeză), pleură (hemotorax) sau sacul pericardic (tamponadă cardiacă) [7, 8, 10, 12, 13, 18, 24, 26]. EXAMINĂRI PARACLINICE Când se suspicionează o disecție aortică, anamneza, examenul obiectiv, electrocardiografic și radiologic simplu toracic sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
HVS secundare HTA vechi; uneori semne de IM inferior prin afectarea arterei coronare drepte [10, 16]. Examenul radiologic toracic Este sugestiv în 80-90% al cazurilor de radiografie toracică din incidență postero-anterioară când apar: bombarea marginii drepte a mediastinului secundară dilatației aortei ascendente, disecția distală fiind însoțită de dilatația butonului aortic și aortei descendente. Radiografiile efectuate la intervale variabile de timp care pun în evidență mărirea umbrei aortice și lărgirea progresivă a mediastinului sunt sugestive pentru disecție [10, 26]. Aceste investigații trebuie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
arterei coronare drepte [10, 16]. Examenul radiologic toracic Este sugestiv în 80-90% al cazurilor de radiografie toracică din incidență postero-anterioară când apar: bombarea marginii drepte a mediastinului secundară dilatației aortei ascendente, disecția distală fiind însoțită de dilatația butonului aortic și aortei descendente. Radiografiile efectuate la intervale variabile de timp care pun în evidență mărirea umbrei aortice și lărgirea progresivă a mediastinului sunt sugestive pentru disecție [10, 26]. Aceste investigații trebuie completate obligatoriu cu una sau mai multe din următoarele tehnici imagistice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
contrast; 3. rezonanța magnetică nucleară (RMN); 4. aortografia; 5. coronarografia;fiecare dintre aceste tehnici având avantaje și dezavantaje certe, cu precizarea că este fundamental: -să se confirme sau să se infirme diagnosticul; -să se pună în evidență dacă disecția implică aorta ascendentă sau este limitată la arc sau aortă descendentă; -să identifice aspectele anatomice ale disecției: extensia, locul de intrare și reintrare, prezența trombozei în lumenul fals, afectarea vaselor colaterale, prezența și severitatea insuficienței aortice, prezența sau absența tamponadei cardiace, implicarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
5. coronarografia;fiecare dintre aceste tehnici având avantaje și dezavantaje certe, cu precizarea că este fundamental: -să se confirme sau să se infirme diagnosticul; -să se pună în evidență dacă disecția implică aorta ascendentă sau este limitată la arc sau aortă descendentă; -să identifice aspectele anatomice ale disecției: extensia, locul de intrare și reintrare, prezența trombozei în lumenul fals, afectarea vaselor colaterale, prezența și severitatea insuficienței aortice, prezența sau absența tamponadei cardiace, implicarea ostium-ului coronarian. 1. Ecocardiografia transtoracică completată cu cea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]