4,229 matches
-
cercetare. S.B.: Să spunem câteva lucruri despre o altă universitate ieșeană: Universitatea cultural-științifică. În ședința de birou a Comitetului Municipal de partid din 30 octombrie 197930, Popescu Rodica anunța faptul că s-a deschis Universitatea cultural-științifică. În cadrul acesteia activau cercuri aplicative în întreprinderi și în IPI, sub coordonarea unor cadre specializate. În cadrul acestora, se predau și teme de ideologie și informări politice. Universitatea funcționa de peste 15 ani, în regim cu taxă. D.T.: Da, taxa de fapt li se oprea din salariu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
acestei lucrări. Însăși tema de bază a acesteia, anume determinarea judicativă a gândurilor, rostirilor și făptuirilor noastre, a fost anunțată cu diferite ocazii, prin referiri la condițiile în care ea poate fi formulată sau la unele "efecte" teoretice și rezultate aplicative ale sale. Dificultățile terminologice survenite în cercetare m-au trimis, uneori, la mai multe ediții ale aceleeași lucrări. Edițiile consultate cu acest scop au fost indicate în "Nota bibliografică" și în unele note de subsol. Țin să le mulțumesc celor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formală și funcțională): perspectiva ontologică, etică, epistemologică, praxiologică etc.; în felul acesta este structurată și "realizată" dialectica. Prima resemnificare a structurii S P, cea proprie analiticii, rămâne, în esența sa, formală; cea de-a doua, proprie dialecticii, este mai degrabă aplicativă. De aceea, analitica este, înainte de toate, un corpus de reglementări cu privire la folosirea diferitelor operații ale gândirii, în vreme ce dialectica, "interpretând" termenii S și P, apare, înainte de toate, ca o aplicație a analiticii. Această situare a celor două discipline judicative nu corespunde
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din lucrarea de față ("Prima parte" din Prima Introducere la dictatura judicativului), aflată, într-un fel, în prelungirea demersurilor proprii din Fenomenul și nimicul. Proiectul fenomenologic concept și aplicații, în strânsă legătură cu cele din Situațiile existențiale și în orizontul aplicativ al Fenomenologiei situațiilor existențiale (din Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice / Filosofia românească interbelică. Perspectivă fenomenologică), nu va fi îngăduitoare cu glumele antropologiei moderne, după care omul se-nțelege, și "eu" reprezintă un "animal" înzestrat cu o bună vedere a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lui Aristotel; ea apare, aici, cu un rol determinat de reguli, subordonată fiind construcției raționamentelor dialectice, în primul rând, apoi eristice etc. Acum însă nu vreau să mă refer la aceste contexte, care vor fi avute în vedere în prezentarea "aplicativă" a lui Aristotel, în finalul acestei secțiuni a lucrării. Dar vreau să atrag atenția asupra unui context filosofic mai apropiat de momentul nostru, deosebit de semnificativ nu atât pentru problema întrebării în genere, nici pentru întrebarea dialectică, modelată antic sau modern
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al dictaturii judicativului (care devine "formalist", dat fiind faptul că dictatura judicativului este ea însăși numai forma logos-ului). Dar lor trebuie să li se adauge, în sensul de a le susține și a le face utilizabile pentru demersurile logice (aplicative), însuși enunțul originar, veritabil principiu judicativ, S este P. Așadar, în urmarea a ceea ce s-a discutat până acum, acest enunț/principiu (nerecunoscut, cu această poziție, în știința istorică a logicii) reprezintă judicativul ca atare, ceea-ce-este acesta; în alți termeni
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este edificarea unei "logici pure", iar metoda corespunzătoare temei este constituirea unui domeniu de "forme logice" ierarhizate, care pot servi, pe de o parte, unor motivații pur cognitive, ca simple "cunoștințe" de logică, iar pe de altă parte, unor interese "aplicative", practice. În această din urmă utilitate a unei ierarhii de forme logice bine constituite poate fi recunoscut "idealul" aristotelic al unui instrument de cunoaștere infailibil, care să ne conducă în siguranță către adevăr și către respingerea rezultatelor incorecte ale gândirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
principiale) a lucrării, instituind un sens "final" pentru orizontul de cercetare al logicii pure: stabilirea "formei" unui domeniu alcătuit din "obiecte ale gândirii", ele însele date strict formal, sau "exclusiv prin forma conexiunilor atribuite lor", în așa fel încât teoriile aplicative să urmeze "logic" din "formele acestui domeniu, prin specificare sau chiar singularizare".46 Ideea lui Husserl este cu atât mai importantă pentru proiectul reducției judicative, construit aici, cu cât ea vizează, pe de o parte, tocmai constituirea "legitimă" de noi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în două direcții: a) către diferența dintre forma logică și obiectul care o umple (direcție prin excelență formală); b) către diferența dintre ceea-ce-este (Bine, ființă ca ființă, Prim motor, materie și formă etc.) și ceea-ce-nu-este, folosind limbajul parmenidian (direcție "interpretativă", aplicativă). În felul acesta, mizând și pe a doua diferență, ajungem însă la problema ontologică, poate chiar la vestita "diferență ontologică"; iar aceasta actualizează altă problemă, relativ la opera aristotelică, aceea a legăturii dintre logică (având în structura sa analitica și dialectica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să fie întărite, în evidența lor (se vede, condiționată!), principiile.97 Dar nu este cazul să luăm în sensul cel mai tare această "pretenție"; este vorba, mai degrabă, despre o dovadă suplimentară privind unitatea logicii-organon, așadar, o probă pentru competența aplicativă sau constitutivă a dictaturii judicativului. 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului 3.2.1.1. Introducere Regăsim cele două modele ale rostirii filosofice (scenarii de construcție a discursul filosofic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare, ca fiind ceva ce depășește granițele experienței; așadar, în mod nelegitim (raportat la funcțiile cu care sunt investite facultățile de cunoaștere, potrivit lui Kant), el este gândit ca posibil. Facultatea în cauză poate fi intelectul sau rațiunea, în măsura în care ele funcționează aplicativ în sens transcendental, dar în absența unui obiect ce poate fi dat în experiență; sau poate fi imaginată o asemenea facultate de cunoaștere despre care totuși s-a vorbit în istoria filosofiei și înainte și după Kant, dar imposibilă în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a avut o aplecare evidentă către latura fizică a geografiei ca știință, cu atât mai mult spre geomorfologie ca știință, iar acest lucru l-am asociat prestației imbatabile, academice prin excelență a domnului profesor. Era un „colos” în tehnica experimentală aplicativă a geomorfologiei, un fin observator al proceselor în speță, un profesor universitar complet, de care eu auzisem prima dată la Brăila. Doamna profesoară Moise îi fusese studentă în anii ’60 și-mi spusese ce privilegiu aveam, avându-l ca profesor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
după cum ne simțea de prezenți sau absenți sufletește, ce mai facem, cum ne mai descurcăm. Ulterior trecea concret pe registrul profesional și de fiecare dată, tablele păreau a fi neîncăpătoare. Eram fascinată de schemele logice, ajutătoare, de desenele cu spectru aplicativ, dar dincolo de toate, era omul, doar omul care sfințește locul, iar Dumnezeu îi sfințește calea și devenirea. Acesta era distinsul domn profesor Băcăoanu, un om, un nume, un apropiat al inimilor noastre frământate și mereu în căutarea adevărurilor existențiale, a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de studii postuniversitare, în cadrul universitatilor acreditate. Articolul 2 Centrele de excelenta sunt structuri formate din cadre didactice și/sau din cercetători reuniti în jurul unei/unor personalități științifice recunoscute pe plan internațional, în scopul de a dezvolta cercetarea științifică fundamentală și aplicativa în domenii de vârf ale cunoașterii. Articolul 3 Școlile de studii postuniversitare sunt organizate în scopul de a dezvolta cercetarea interdisciplinara, studiile postuniversitare de masterat, elaborarea lucrărilor de doctorat, precum și efectuarea de stagii de cercetare postdoctorale. Articolul 4 În centrele
ORDONANTA nr. 17 din 27 ianuarie 2000 privind stabilirea unor măsuri pentru stimularea revenirii în ţara a speciali��tilor tineri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126769_a_128098]
-
către obiectivele fiecărui program și rezultatele dorite, ținându-se seama de opiniile utilizatorilor. Ele se vor concentra asupra unui obiectiv clar la nivel european. Acțiunea-cheie este considerată ca fiind un set de proiecte de cercetare de mică și mare anvergură, aplicative, generice și, unde este cazul, de cercetare fundamentală, îndreptate către o preocupare sau problemă europeană comună, fără a se exclude aspectele la nivel global. Activitățile de cercetare realizate în acest context vor integra întregul spectru de activități și discipline necesare
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
cincilea program-cadru trebuie să se focalizeze asupra unui număr limitat de aspecte; ținând seama că aceste activități, în contextul activităților indirecte, trebuie să fie implementate prin: "acțiuni-cheie", care reunesc împreună activități (plecând de la cercetare de bază, incluzând-o pe cea aplicativa și cercetarea generica, până la dezvoltare și demonstrații) într-un tot coerent, în scopul de a le concentra din punct de vedere strategic pe probleme și provocări europene comune; cercetarea și activități de dezvoltare tehnologică de natură generica; și activități pentru
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
130 g) din tratat ar trebui să se concentreze asupra unui număr limitat de probleme; ținând seama că aceste activități, în contextul acțiunilor indirecte, ar trebui să fie realizate prin "acțiuni-cheie", care reunesc activitățile (de la cercetarea fundamentală trecând la cercetarea aplicativa și cercetare generica, până la dezvoltare și demonstrații) într-un întreg coerent în scopul de a le îndrepta strategic spre o problemă sau amenințare europeană comună; activități de cercetare-dezvoltare de natură generica; și activități destinate să încurajeze utilizarea optimă a infrastructurilor
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
către obiectivele fiecărui program și rezultatele dorite, ținându-se seama de opiniile utilizatorilor. Ele se vor concentra asupra unui obiectiv clar la nivel european. Acțiunea-cheie este considerată ca fiind un set de proiecte de cercetare de mică și mare anvergură, aplicative, generice și, unde este cazul, de cercetare fundamentală, îndreptate către o preocupare sau problemă europeană comună, fără a se exclude aspectele la nivel global. Activitățile de cercetare realizate în acest context vor integra întregul spectru de activități și discipline necesare
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
institut național de cercetare-dezvoltare se reînnoiește prin reacreditare, care are loc la fiecare 5 ani. ... Articolul 2 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative în domeniul patologiei umane, geneticii medicale și imunologiei, biologiei celulare și moleculare. Articolul 3 (1) Conducerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" este asigurată de către consiliul de administrație, comitetul de direcție și directorul general
HOTĂRÂRE nr. 984 din 24 noiembrie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126165_a_127494]
-
privind domeniul propriu, cuprinde: ... A. Activități de cercetare-dezvoltare: a) În cadrul Planului național pentru cercetare-dezvoltare și inovare și al Programului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică "ORIZONT 2000", cu o pondere majoritară din totalul activității, institutul efectuează cercetări fundamentale și aplicative: ... - în domeniul patologiei (anatomie patologica, biologie celulară și moleculară, eredopatologie și imunopatologie), în scopul: ● elucidării unor mecanisme etiopatogenice; ● îmbunătățirii diagnosticului; ● testării eficacității unor măsuri terapeutice noi în funcție de nevoile sănătății publice reieșite din studii proprii și din programele aprobate de Ministerul
REGULAMENT din 24 noiembrie 1999 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126166_a_127495]
-
de dezvoltare a institutului și de aliniere la nivelul științific mondial; ● dezvoltării fundamentelor științifice ale medicinei. b) În afara Planului național pentru cercetare-dezvoltare și inovare și a Programului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică "ORIZONT 2000" efectuează cercetări fundamentale și aplicative în domeniul propriu de activitate, realizate pe bază de contract încheiat cu agenți economici sau cu alti beneficiari interesați. ... B. Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare: a) asigurarea funcției de for metodologic de îndrumare în domeniul propriu de activitate; ... b) organizarea
REGULAMENT din 24 noiembrie 1999 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126166_a_127495]
-
prioritară colaborării în domeniul protecției mediului înconjurător și vor sprijini punerea în aplicare a acțiunilor și proiectelor concrete pentru protecția mediului de către instituțiile competențe din cele două țări. Articolul 8 Părțile contractante vor facilita colaborarea în domeniul științelor fundamentale și aplicative, dezvoltarea și implementarea tehnicii și tehnologiilor avansate și vor sprijini legăturile directe și inițiativele comune ale oamenilor de știință, institutelor de cercetare științifică și centrelor științifice de producție. În acest scop, ele vor stimula realizarea de programe și proiecte comune
LEGE nr. 155 din 12 octombrie 1999 pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Uzbekistan, semnat la Bucureşti la 6 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125629_a_126958]
-
economici din domeniile industriei și comerțului; 6. asigura implementarea programelor rezultate din acordurile și convențiile internaționale, bilaterale și multilaterale, la care România este parte; 7. implementează politicile energetice, tehnologice și de creștere a eficienței în domeniul producției și al cercetării aplicative; 8. înfăptuiește politicile referitoare la restructurarea regiilor autonome și la privatizarea companiilor și societăților naționale care funcționează sub autoritatea să, precum și la celelalte societăți comerciale din domeniile sale de competență; 9. asigura, potrivit legii, monitorizarea administrării proprietății publice a statului
HOTĂRÂRE nr. 864 din 21 octombrie 1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei şi Comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125773_a_127102]
-
Inovării, de la bugetul de stat, separat de finanțarea procesului de învățământ. Finanțarea contractelor de cercetare se face în mod competitiv, pe baza evaluărilor făcute de Consiliul Național al Cercetării Științifice Universitare. ... (2) Programele de cercetare tehnologică avansată, programele de cercetare aplicativa, precum și activitățile de proiectare, consultanță, expertiză, altele decât cele având că beneficiar Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, sunt finanțate, pe bază de contracte încheiate direct cu beneficiarii cercetărilor sau ai activităților respective, din fondurile de la bugetul de stat și din
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
opționale și facultative, precum și numărul minim și maxim de ore aferent fiecăreia dintre acestea. ... (3) Programele școlare stabilesc pentru fiecare disciplină din planul de învătământ obiectivele instructiv-educative și formative ale disciplinei și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora. ... Articolul 128 (1) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar se elaborează de comisiile naționale de specialitate, fiind coordonate și avizate de Consiliul Național pentru Curriculum, si se aprobă de către ministrul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]