2,077 matches
-
Church of Fools. Virtual Ritual and Material Faith", Online Heidelberg Journal of Religions on the Internet, 2008, pp. 116-143. Kluver, R., Cheong, P., "Technological Modernization, the Internet, and Religion in Singapore", 2007, Journal of Computer Mediated Communication. Knight, G., The Apocalyptic Vision and the Neutering of Adventism, Review and Herald, Maryland, USA, 2008. Kozinets, R. V., Netnography: Doing Ethnographic Research Online, Sage Publications Ltd, 2010. Krol, E., The Whole Internet: User's Guide și Catalog, O'Reilly și Associates Sebastopol, 1992
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ca diagramă un pătrat interesant cu mai multe posibilități de relațion-are (pe laturi și respectiv pe diagonale). Putem astfel obține un stângism occidentalist sau unu-l autohtonist. La fel, putem obține un autohtonism de dreapta, care creează "ontologii etnice" întunecate, apocaliptice, ori un occidentalism de stânga, care operează cu un naționalism luminos, afirmativ, ca acela al lui Mazzini... V. N. : ...sau al pașoptiștilor români. S. A.: Exact. Cu observația că pașoptiștii români, primii cosmopoliți occidentalizanți din Principate (înainte de generația lor, cosmopolitismul moldo-valah
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mugea sau de ce nu răgea, zbiera, boncăluia, clămpănea, cloncănea, mârâia" (p. 161). Este evidentă tulburarea naratoarei la vederea animalului înfricoșător atât prin aspect, cât și prin ceea ce întruchipează. Aspectul naturii din roman depășește realitatea și se situează la marginea unui apocaliptic disciplinat: pământul plouă, pornind spre cer atras de nori, pe zone, pe ore, pe culoare. "Ei au introdus logica în ploaie" (p. 169). Universurile au densitatea unor tablouri organizate pe mai multe trepte: vegetalul, animalele, umanitatea, mineralul și divinitatea. Deși
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a urmat o alta la mână, ceva mai zdravănă. Puțin deranjat, a scos mâna pe fereastră să-și tempereze senzația neplăcută și, involuntar, a privit în direcția locomotivei. Mastodontul din metal, șuierând vesel, înainta nervos, trăgând anevoie trupul unui balaur apocaliptic, în pântecele căruia se afla și el, alături de toți ceilalți. Ceva însă îi atrase atenția. La orizont, chiar pe direcția în care se deplasa, se contura o pată mare, neagră ca smoala ce părea că leagă cerul de pământ. Pentru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mea era mai vie și mai reală decât stelele distrugător de uriașe. (Camil Petrescu) - Hiperbola substantivală interferează cu epitetul, metafora, comparația, enumerarea: Imensul cristal careți servește de pleoapă. (Gellu Naum); Abia mai înțeleg bocetul, ca o litanie, ca un blestem apocaliptic, din adâncul adâncurilor parcă.; Între noi e o prietenie definitivă ca viața și moartea. (Camil Petrescu) - Hiperbola verbală se poate suprapune unei dezvoltări a metaforei verbale, unei antiteze etc.: poți zidi o lumentreagă, poți so sfaremi... (M. Eminescu); Departe, vedeam
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Programul romantismului românesc (M. Kogălniceanu, „Introducțiune“ - Dacia lite rară, 1840) pledează pentru crearea unei literaturi cu specific național, inspirată din istoria na țională, folclorul românesc, frumusețea naturii Țărilor Române. Etapele roman tismului românesc sunt: - Romantismul pașoptist (1830-1866) este „vizionar și apocaliptic cu Heliade, mesianic și exaltat cu literatura de exil a pașoptismului, epic și solar cu Alecsandri, declamator și gotic cu Bolintineanu, dezamăgit și fantastic cu pașoptiștii, titanic și sar castic cu Hasdeu“ (Paul Cornea). Această primă etapă, care are ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Dilema), conexiunile răsturnătoare, șăgălnicia mimată iată motive de coloratură ironică. Apa ascunde dihănii: "Monștri acvatici gălbui se prăsiră / în apeducte, în terme" (Despre ploile care se abătură la început asupra Cetății). Gigantizarea nu cunoaște limite: un "Șarpe prea sfânt", făptură apocaliptică, are "trei miliarde de capete"; vorbește cu "o mie de limbi despre Dânsa" despre cea etern neștiută. Naratorul din Marșul spre stele comunicând în "șaptezeci de mii de limbi, astăzi moarte de mult și uitate pe veci", pribegește de "o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
difuz,subtextual, se proiectează în fantastic. Câte o notație abnormă are tangențe cu himerele suprarealistului Victor Brauner: "E un om cu un ochi enorm pe umeri. Sau este doar un ochi mergând?"... În poemul titular (Tratat despre Ochiul Orb), arătări apocaliptice terorizează "întregul oraș". Situații similare (în Hagiografii pentru ochiul Orb) se constituie în șapte secvențe cu structură deschisă. Punctul de plecare trebuie căutat la Nichita Stănescu, la care găsim: Șirul de ochi, Lupta ochiului cu privirea, Marele ochi al iernii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zisului progres. Au fost greșeli mari pe care Occidentul trebuie să le plătească pentru orgoliul său nemăsurat (decît, poate, tehnologic). Pe harta mentală a omenirii au apărut deja sinapse noi, ce anunță noi linii de forță ale lumii viitoare. Sună apocaliptic ? Dar Apocalipsa este în plină desfășurare, la toate nivelurile, înlăuntru și în afară. 2.9. ROZA LUI CULIANU Este adevărat, cum spunea Nicu Gavriluță, că, față de Eliade, Culianu a săvîrșit paricidul, dar nu într-un mod explicit. S-a îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de o politică mult mai sofisticată și, în același timp, mai eficientă. Dacă nu vor înțelege și nu vor ține seama de realități, următorul deceniu poate marca începutul sfîrșitului visului american. 5.12.2. Tendințe globale 2030 Scăpată de amenințările apocaliptice, lumea continuă să evolueze, să se transforme constant. Aceste evoluții, relativ previzibile cu mijloacele actuale, pot fi însă cum știm întrerupte de revoluții, de schimbări bruște și masive în ceea ce numim "ordinea lucrurilor", cvasiimprevizibile. O stare de neascundere, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
credință. Strigătele patetice din Plângeri, lamentațiile lui Ieremia și dialogurile lui Iov legitimează expresia mâniei împotriva lui Dumnezeu care ascultă. Justiția lui nu este proiectată în altă lume, ci în cea de aici se inserează proiectele divine. Inclusiv în literatura apocaliptică, unde perspectiva unei coborâri pe pământ a împărăției cerești atenuează suferința din prezent. Poeții creează un cadru liturgic al Plângerilor pentru a ritualiza tragedia și a face suferința suportabilă, iar autorii profetici caută să schițeze un viitor după catastrofă. Inserând
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
care nu este cu totul străină de cea care continuă să acționeze la evreii de astăzi, chiar și la cei mai secularizați dintre ei. Dezolarea și așteptarea se împletesc pe termen lung. În paralel, capătă formă o justificare escatologică și apocaliptică a suferinței, susținută de credința într-o viață de după moarte. Promisiunea unei răsplăți, în lumea cealaltă, pentru chinurile din viața aceasta, dublată de încrederea într-o intervenție a lui Dumnezeu la sfârșitul istoriei, nu putea decât să le redea curajul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Promisiunea unei răsplăți, în lumea cealaltă, pentru chinurile din viața aceasta, dublată de încrederea într-o intervenție a lui Dumnezeu la sfârșitul istoriei, nu putea decât să le redea curajul celor asupriți. A doua jumătate a cărții lui Daniel, operă apocaliptică prin excelență, a fost astfel redactată în cercurile pietiste din Palestina între 167 și 164 î.Hr., în ultimii ani ai domniei lui Antioh al IV-lea Epifanul și înainte de resfințirea celui de-al Doilea Templu, în urma victoriilor macabeene. Pentru a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
tensiune cu rolul practicantului, care nu poate fi garantul supraviețuirii iudaismului decât rămânând el însuși în viață și acționând în prezent. Cucerirea Ierusalimului de către romani în anul 70, la sfârșitul primei mari revolte evreiești, readuce la ordinea zilei această doctrină apocaliptică. În fapt, cucerirea este considerată un preludiu al răscumpărării și, prin chiar acest fapt, al venirii lui Mesia. Orașul și sanctuarul lui ar fi fost nimicite ca să grăbească această venirey. Distrugerea Templului deschide era unei dominații complete a școlii de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1301, i-a expulzat și pe lombarzi în 1311, pentru a aduce bani în vistierie. Acceptați, apoi arestați din nou, aceștia din urmă suportă aceleași umilințe ca și evreii în regatul francez. Sub impactul flagelanților, grup de penitenți de inspirație apocaliptică care ațâța furia săracilor împotriva evreilor, aceștia au suferit, desigur, masacre și expulzări în timpul ciumei din 1348-1349, fiind bănuiți că otrăveau fântânile și răspândeau boala. Dar, dacă ei sunt acuzați de ucidere rituală, țiganii sunt mult timp acuzați de canibalism
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
situații istorice vechi și idealizate, regalitatea davidică. Speculațiile mesianice traversează întreg Evul Mediu ca un fir roșu. De aceea nici expulzarea din Spania, nici convertirea forțată din Portugalia nu dau naștere unui val mesianic cu totul nou. Mișcări mesianice și apocaliptice apar sub diverse forme atât la evrei, cât și la creștini după căderea Constantinopolului în 1453. Încă din anii 1460, zvonurile mesianice se răspândesc în mediile nou-creștine din Spania, atunci când scrisori care circulă la Valencia prezic apropierea sfârșitului zilelor și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
națiile să recunoască suferințele suportate de acesta din urmă ca pedeapsă pentru rătăcirile lui. Terminologia folosită în cele două capitole din Iezechiel, ca și natura catastrofică și supranaturală a pedepselor aplicate dușmanilor lui Israel leagă clar această profeție de genul apocaliptic. În literatura ulterioară, războiul lui Gog și Magog este un semn ce anunță venirea iminentă a lui Mesia. Marile înfruntări militare între națiuni, precum lupta dintre islam și creștinătate, aprinseseră speranța unei asemenea veniri. Aceeași carte povestește, de altfel, destinul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cu moștenirea genocidului. Venit la putere în 1977, Menahem Begin a știut apoi să folosească recurent această retorică, căutând astfel să moralizeze cucerirea, el fiind cel care a făcut din "Israel moștenitorul victimelor Shoah-ului"4. Acest discurs a alimentat temeri apocaliptice. În 1992, prim-ministrul Yitzhak Shamir afirma că orice negociere teritorială cu palestinienii ar fi sinucigașă, deoarece frontierele dinainte de 1967 nu erau nimic altceva decât cele ale Auschwitz-ului, preluând astfel termenii laburistului Eban. Treptat, genocidul legitimează ocupația. El este deturnat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
the Holocaust, Ktav, New York, 1973. -, With God in Hell: Judaism in the Ghettos and Deathcamps, Sanhedrin Press, New York, 1979. Bernfeld, Shimon, Cartea lacrimilor. Nenorociri, persecuții și exterminări, Eshkol, Berlin, 1923-1926, 3 vol. (în ebraică). Bernstein, Michael André, Foregone Conclusions. Against Apocalyptic History, University of California Press, Berkeley/Los Angeles/Londra, 1994. -, "Victims-in-Waiting: Backshadowing and the Representation of European Jewry", New Literary History 29 (4), toamna 1998, pp. 625-651. Betsalel, Ruth, "Religie și martirologie printre convertiți", în Război sfânt și martirologie în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Six-Day War and the Holocaust in French Public Discourse", History and Memory 11 (1), primăvara-vara 1999, p. 117. 27 Alain Finkielkraut, Le Juif imaginaire, reed., Seuil, col. "Points", Paris, 1983, p. 43. 28 Vezi Michael Andre Bernstein, Foregone Conclusions. Against Apocalyptic History, University of California Press, Berkeley/Los Angeles/Londra, 1994, pp. 85-89, 90-94, 126-127. 29 Nathan Glazer, American Judaism, Chicago University Press, Chicago, 1957. Vezi J. Neusner, Stranger at Home..., op. cit., p. 84. 30 J. Neusner, Stranger at Home..., op. cit
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
au ca scop să deculpabilizeze faza III a consumului. Cititorul poate fi sigur că nu ignor cu totul amenințările pe care ea le face să planeze asupra noastră. Pur și simplu, mă străduiesc să reflectez asupra lor, evitând facilitățile denunțului apocaliptic. Care sunt efectele consumului-lume? Încotro ne îndreptăm? Căror nenorociri le vom cădea pradă? „Revoluției speranțelor” din faza II i-a urmat conștiința „daunelor aduse de progres”, suspiciunea la adresa noilor tehnologii, teama de degradarea vieții. Chiar dacă societatea de hiperconsum a reușit
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
hiperbolică. Idealul de „mai bine” n-a anulat cu o trăsătură de condei cultura lui „mai mult” impusă de universul tehnomaterialist de piață: acum, aceste două logici se dezvoltă simultan. Trebuie recuzate atât interpretările postmoderniste, cât și interpretările științifico-fantastice sau apocaliptice ale confortului contemporan. Pentru că acesta este, în același timp, high-tech și cultural, virtual și sensibil, abstract și tactil, funcțional și emoțional, dromocratic (Virilio) și estetic. Desprinderea de prima modernitate este departe de a fi totală, domenii întregi ale lumii noastre
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
senzualătc "Mizerie sexuală și plăcere senzuală" Bilanțul prezentat de diverși observatori ai erosului contemporan nu este deloc îmbucurător. Unii semnalează „declinul lui Eros”; alții vorbesc de o sexualitate narcisică indiferentă față de partener; alții, în sfârșit, prezintă tabloul de-a dreptul apocaliptic al unei epoci în care ființele sunt disperate, deprimate, frustrate, singure în fața dorințelor din ce în ce mai puțin satisfăcute. Mizerie sexuală și afectivă care ține de alinierea ordinii erotice la ordinea economică. Așa cum liberalismul economic generează o nouă sărăcie, liberalismul sexual dă naștere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Cezar și Hamlet sunt piese scrise în aceeași perioadă. Leșul însângerat al lui Cezar își arată rănile căscate ca niște guri mute, în locul cărora va vorbi Antoniu, evocând spiritul victimei și profețind viitoare mari nenorociri în imagini de-a dreptul apocaliptice: Pe capete de oameni va cădea Blestemul greu și furia în case, Sălbaticul război civil curând Va bântui italice tărâmuri. Distrugerea, și sângele, și groaza Atâta vor părea obișnuite Că mamele-or zâmbi, văzându-și pruncii Crunt sfâșiați în ghiare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
această margine de lume populată de fantome se ivesc, în sfârșit, spectatorii așteptați - Uriașii munților. Un pâlc de călăreți bizari intră în scenă făcând un zgomot asurzitor, în acordurile unei muzici „aproape sălbatice”. Strigăte răsună de pretutindeni, vacarmul ia proporții apocaliptice. În fața lor, în fața acestor făpturi telurice care amintesc de primele generații mitologice, „ai zice”, observă Cromo, „că asiști la năvala unei hoarde barbare”. Cum am putea să nu apropiem tabloul final din Uriașii munților de scena defilării Îngerului călare, urmat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]