1,535 matches
-
Butt“ e de la Butnaru, mi-a zis, dar ca nume de artistă merge foarte bine. Anca Butnaru: Anka Butt. Acum nu mai știu cum să scap de el. — Dă-i o conotație teologică, am încurajat-o. Ankabut înseamnă păianjen în arabă. E chiar numele unei surate importante, al unui capitol din Coran: Ankabut / Păianjenul. Păianjen e feminin în arabă... e în mod automat o păienjeniță. — Daaa, da, văd deja ce sens malefic iese de aici. Femeia-păianjen care prinde, otrăvește și înghite
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Butt. Acum nu mai știu cum să scap de el. — Dă-i o conotație teologică, am încurajat-o. Ankabut înseamnă păianjen în arabă. E chiar numele unei surate importante, al unui capitol din Coran: Ankabut / Păianjenul. Păianjen e feminin în arabă... e în mod automat o păienjeniță. — Daaa, da, văd deja ce sens malefic iese de aici. Femeia-păianjen care prinde, otrăvește și înghite. — Dimpotrivă, e vorba de fragilitate. Spune acolo, în Coran, că cea mai fragilă și iluzorie protecție e casa
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Mircea Anghelescu) a revistei "Romano-Arabica", am cunoscut-o ca parte a "triadei de aur" care domina arabistica primelor decenii după întemeierea Catedrei de limba arabă a Universității București, alături de Yves Goldenberg și Nicolae Dobrișan. Dacă de la profesorul Goldenberg am învățat araba clasică și am înțeles că niciodată marii intelectuali nu vor fi rasiști, dacă de la Nicolae Dobrișan am deprins resorturile arabei vorbite, de la Nadia Anghelescu am înțeles, la cursurile de sintaxă, să medităm asupra structurilor și simbolisticii acestei limbi. Mi-au
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
întemeierea Catedrei de limba arabă a Universității București, alături de Yves Goldenberg și Nicolae Dobrișan. Dacă de la profesorul Goldenberg am învățat araba clasică și am înțeles că niciodată marii intelectuali nu vor fi rasiști, dacă de la Nicolae Dobrișan am deprins resorturile arabei vorbite, de la Nadia Anghelescu am înțeles, la cursurile de sintaxă, să medităm asupra structurilor și simbolisticii acestei limbi. Mi-au rămas pentru totdeauna în minte proverbele analizate pentru construcția lor și nu de puține ori îmi susțin argumentația cu aceste
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
era un contrar pentru ˙arab, "arabi"). Prozatorul al-(ahiz percepea vorbirea acestor aČam ca pe un mormăit (damdama - de aici, poate, a dondăni în limba română), sau ca pe un bâzâit (hamhama). Claritatea, logica, nu puteau fi despărțite de structurile arabei literare. Dacă despre miturile identitare (limba arabă și scrierea arabă, deșertul și oamenii săi, islamul și beduinii) sau despre cultura arabă clasică și cultura arabo-islamică (literatură, umanism) prea multe noutăți nu mai pot fi aduse, în schimb capitolele începând cu
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
Latif Zaytuni, Adeed Dawisha, Muhammad Abdo, Rashid Rida, Abd ar-Rahman al-Kawakibi, Antun Sa'ada, Zaki al-Arsuzi (cu teoriile sale ba'th-iste, prime propuneri de definiții ale "patriei arabe" ca "unitate culturală", sau definiții ale arabului - "cel a cărui limbă este araba, cel care a trăit pe teritoriul arab sau aspiră să trăiască acolo, cel care crede în apartenența la națiunea arabă" și ale limitelor geografice - de la "Munții Taurus și cei ai Pokht-i-Kuh, Golful Basra, Marea Arabiei, Munții Etiopiei, Sahara, Atlanticul și
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
precum Magrebul) devine fundamental, fiindcă "politica de arabizare se realizează în primul rând prin educație, prin școală". Nadia Anghelescu prezintă "capitalul simbolic" deținut de limba Profetului: forța simbolică (limba Coranului), forța numerică (sunt estimați 300 de milioane de vorbitori de arabă), caracterul oficial (limba oficială în 22 de state arabe), limba unor prestigioase organisme internaționale și regionale (ONU, UNESCO - araba este una din cele șase limbi oficiale ale acestei organizații -, Liga Statelor Arabe și a organismelor componente, cum ar fi ALECSO
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
prezintă "capitalul simbolic" deținut de limba Profetului: forța simbolică (limba Coranului), forța numerică (sunt estimați 300 de milioane de vorbitori de arabă), caracterul oficial (limba oficială în 22 de state arabe), limba unor prestigioase organisme internaționale și regionale (ONU, UNESCO - araba este una din cele șase limbi oficiale ale acestei organizații -, Liga Statelor Arabe și a organismelor componente, cum ar fi ALECSO, Organizația Conferinței Islamice și Organizația Unității Africane), limba înțelegerii dintre diverse țări arabe și diverse comunități etnice și religioase
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
ei, are șansa de a obține subvenții. O altă traducere foarte bună (a Irinei Vainovski-Mihai) îmbracă în limba română romanul libanezului canadian Rawi Hage, Jocul lui De Niro, apărut în 2006 în engleză (deși autorul a crescut și studiat în arabă și franceza, engleza fiind o limbă recent învățată, după imigrarea sa la New York). Hage trăiește din 1991 la Montreal, unde a studiat artele la Dawson College și Concordia University, trăind din jurnalism, fotografie și șoferie de taxi. Debutul i-a
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
de hotel, cazinouri, la colțuri de stradă, restaurante, în întunericul cinematografelor, în cafenele, cluburi de noapte, biblioteci publice, clădiri de poștă. în afară de ebraică, vorbea franceza și engleza, puțin românește și idiș. La nevoie, o rupea și în germană și în arabă. Purta aproape întotdeauna un costum gri, convențional. Se deprinsese să călătorească în lumea întreagă cu o valiză ușoară și un bagaj de mînă. își omora timpul stînd singur cu gîndurile lui. învățase să se mențină în formă cu ajutorul cîtorva exerciții
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
vedere: straturile latin, francez medieval, latin savant și grec din Renaștere și, apoi, francez modern reprezintă principalele sale părți constitutive. Dar și absența unor influențe, precum cea germană, permite concluzii importante pentru istorie. Principalele limbi-sursă sunt relativ puține: sanscrita, persana, araba, greaca, latina și franceza. La acestea, se poate adăuga, pentru secolul 20, engleza. Limba chineză a influențat numai japoneza, coreeana și anamita. În contactul dintre două civilizații, primele elemente care se modifică sunt aspectele de suprafață, cuvintele, în timp ce structura profundă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
aspectele de suprafață, cuvintele, în timp ce structura profundă a culturilor și a limbilor se menține timp îndelungat. Unul dintre cele mai interesante cazuri, din acest punct de vedere, este cel al limbii malteze, limbă semitică - socotită de unii chiar dialect al arabei -, singura scrisă cu alfabet latin. Malteza este puternic influențată de italiană, în toate domeniile, dar mai ales în lexic. În cadrul diverselor câmpuri semantice, în care se grupează cuvinte din același domeniu, unitățile de bază sunt semitice, în timp ce pentru unitățile lexicale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
toate domeniile, dar mai ales în lexic. În cadrul diverselor câmpuri semantice, în care se grupează cuvinte din același domeniu, unitățile de bază sunt semitice, în timp ce pentru unitățile lexicale mai complexe se folosesc termeni împrumutați: cuvântul care înseamnă „vânt“ este din arabă, dar cel având sensul „vânt de sud-est“ este sicilian; metalele simple sunt desemnate prin cuvinte arabe, dar pentru „staniu“, „plumb“ sau „oțel“ s-au împrumutat cuvinte italienești; termenul pentru „stradă“ este arab, dar cele pentru „trotuar“ și „colțul străzii“ sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din thien „cer“ și tză „fiu“), folosită ca nume al împăratului, apoi cu înțelesul de „porțelan“ care era destinat numai împăratului. Termenul chinezesc a fost tradus în persană prin bagpur (din bag „cer, zeu“ și pūr „fiu“), a devenit în arabă făġfūr, a trecut în turcă în forma farfuri, apoi în neogreacă pharphurí, de unde a ajuns la noi. Există și cazuri când limba română a fost numai o „stație“ în călătoria unor cuvinte. Cel mai des se citează, în acest sens
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
échec „nereușită“ (ultima evoluție de sens s-a petrecut pe terenul limbii franceze: la început, în secolul 12, échec era o interjecție prin care unul dintre jucătorii de șah își avertiza partenerul că regele îi era amenințat; la origine, în araba persană, expresia šăh măt însemna „regele este mort“). Cuvintele călătoare care au ca „stație finală“ limba română pot fi originare din limbi europene sau din limbi de pe alte continente. Nu este surprinzător că cele mai multe au provenit din latină sau greacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
familii diferite și, de aceea, este greu de recunoscut originea lor latină îndepărtată. Alcazar, care înseamnă „castel fortificat“, provine, la originea îndepărtată, din lat. castrum „întăritură, fortăreață“. Cuvântul latinesc a pătruns în greacă sub forma kástron, apoi a trecut în arabă, unde i s-a adăugat articolul al și a devenit al-qaðr „fortăreață“ (procedeul se identifică în multe alte cazuri, de exemplu sp. alcalde „primar“ < ar. qadi „judecător“ precedat de articolul al-). Din arabă, cuvântul a fost preluat de spaniolă ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sub forma kástron, apoi a trecut în arabă, unde i s-a adăugat articolul al și a devenit al-qaðr „fortăreață“ (procedeul se identifică în multe alte cazuri, de exemplu sp. alcalde „primar“ < ar. qadi „judecător“ precedat de articolul al-). Din arabă, cuvântul a fost preluat de spaniolă ca alcazar (celebru este alcazarul din Segovia), iar din spaniolă, prin franceză, termenul a ajuns și la noi. Bielă „element al unui mecanism, de forma unei bare, folosit la transmiterea sau la transformarea unei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în latină (angelus, blasphemare, bracchium, cannabis, castanea, charta, corona, marmor, pascha etc.), și, de acolo, s-au transmis limbilor romanice și altor limbi europene. Alambic are, la originea sa îndepărtată, cuvântul grecesc ámbix, care denumea un vas folosit la distilare. Araba a împrumutat termenul și, după ce i-a adăugat la început articolul al-, acesta a devenit al-ambiq. Din arabă, a fost preluat de spaniolă (alambique), iar de la spanioli l-au împrumutat francezii (alambic), în secolul 13, odată cu arta distilării. Din franceză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
limbilor romanice și altor limbi europene. Alambic are, la originea sa îndepărtată, cuvântul grecesc ámbix, care denumea un vas folosit la distilare. Araba a împrumutat termenul și, după ce i-a adăugat la început articolul al-, acesta a devenit al-ambiq. Din arabă, a fost preluat de spaniolă (alambique), iar de la spanioli l-au împrumutat francezii (alambic), în secolul 13, odată cu arta distilării. Din franceză, cuvântul alambic a ajuns la noi. Prima atestare este sub forma lambic (la D. Cantemir, în Istoria ieroglifică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
într-un document din 1792, publicat de N. Iorga); are etimologie multiplă: franceză, italiană, neogreacă. Chimie este, la originea sa îndepărtată, cuvântul egiptean ham „negru“ (era, după Herodot, numele Egiptului). A fost împrumutat de greacă și apoi a intrat în arabă, unde kīmījă a ajuns să însemne „piatra înțelepciunii“ și, mai târziu, „chimie“. Chimia, ca disciplină științifică, apare abia la sfârșitul secolului 13, dar încă de la începutul Evului Mediu această disciplină a fost reprezentată de alchimiștii care practicau arta transmutării metalelor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sensul „dispută, ceartă“ este târzie. Modele ebraice au la bază și numeroase expresii, cum ar fi cal de bătaie, sarea pământului, buricul lumii, a ieși pe nas, a cădea din cer, venite la noi din diverse limbi europene. Cuvinte din arabă Alături de ebraică, poate fi citată și araba, o altă limbă semitică, pentru a explica multe fapte lexicale din limbile europene. Din perspectiva limbii române, este important de arătat că, la fel ca în cazul ebraicei, nu avem niciun cuvânt luat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
au la bază și numeroase expresii, cum ar fi cal de bătaie, sarea pământului, buricul lumii, a ieși pe nas, a cădea din cer, venite la noi din diverse limbi europene. Cuvinte din arabă Alături de ebraică, poate fi citată și araba, o altă limbă semitică, pentru a explica multe fapte lexicale din limbile europene. Din perspectiva limbii române, este important de arătat că, la fel ca în cazul ebraicei, nu avem niciun cuvânt luat direct din arabă. Cuvintele de origine arabă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
poate fi citată și araba, o altă limbă semitică, pentru a explica multe fapte lexicale din limbile europene. Din perspectiva limbii române, este important de arătat că, la fel ca în cazul ebraicei, nu avem niciun cuvânt luat direct din arabă. Cuvintele de origine arabă au ajuns la noi fie prin turcă (cele mai multe), fie prin franceză sau italiană. Cum se explică faptul că araba a avut rol deosebit în formarea unor terminologii științifice europene? Evident că, în domeniul religios, important în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
important de arătat că, la fel ca în cazul ebraicei, nu avem niciun cuvânt luat direct din arabă. Cuvintele de origine arabă au ajuns la noi fie prin turcă (cele mai multe), fie prin franceză sau italiană. Cum se explică faptul că araba a avut rol deosebit în formarea unor terminologii științifice europene? Evident că, în domeniul religios, important în cazul ebraicei, nu se puteau lua termeni din arabă, limba religiei musulmane. După invaziile popoarelor migratoare, Europa a slăbit; Imperiul Roman a fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fie prin turcă (cele mai multe), fie prin franceză sau italiană. Cum se explică faptul că araba a avut rol deosebit în formarea unor terminologii științifice europene? Evident că, în domeniul religios, important în cazul ebraicei, nu se puteau lua termeni din arabă, limba religiei musulmane. După invaziile popoarelor migratoare, Europa a slăbit; Imperiul Roman a fost distrus în 476, când a fost înlăturat Romulus Augustulus, ultimul împărat din Apus, iar în 1453 Bizanțul este cucerit de turci. În dezordinea care a urmat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]