6,475 matches
-
Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian Popescu, Grigore Arbore, „Auguralia”, ST, 1973, 1; Dinu Flămând, „Auguralia”, ARG, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Grigore Arbore, LCF, 1974, 27; Mihai Ungheanu, Grigore Arbore, „Poeme”, LCF, 1974, 37; Piru, Poezia, II, 409-413; Mincu, Poezie, 192-193; Barbu, O ist., 140-142; Iorgulescu, Scriitori, 24-25; Laurențiu Ulici, Conștiință și opțiune, CNT, 1979, 8; Dan Alexandru Condeescu, Sensibilitate și cultură, LCF, 1979, 13; Mircea Iorgulescu, Un spirit reticent
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
192-193; Barbu, O ist., 140-142; Iorgulescu, Scriitori, 24-25; Laurențiu Ulici, Conștiință și opțiune, CNT, 1979, 8; Dan Alexandru Condeescu, Sensibilitate și cultură, LCF, 1979, 13; Mircea Iorgulescu, Un spirit reticent, RL, 1979, 20; Alboiu, Un poet, 136-137; Laurențiu Ulici, Grigore Arbore, „Retrageri”, CNT, 1983, 17; Grigurcu, Existența, 324-330; Dicț. scriit. rom., I, 102-103; Manolescu, Enciclopedia, 56-57. R.D.
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
E, recunoscută astăzi ca fiind un puternic antioxidant natural indispensabil bunei funcționări a celulelor, este un fenol. A doua perioadă Această perioadă se bazează pe observații mult mai sistematice. În 1843, Deschamps arată că smirna (o rășină aromată extrasă din arborele numit „styrax”) împiedică râncezirea grăsimilor. În 1848, Rump creează o metodă de stabilizare a acțiunii aerului prin adăugarea de alcool. În 1856, Chevreul observă că mărirea conținutului de fenoli încetinește procesul de uscare a alimentelor. În 1908, Oswald inventează o
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de felul în care își prepară mesele. Indiferent dacă au de preparat lapte sau carne, ei adaugă totdeauna ierburi, rădăcini și scoarță de copac. Ei își curăță dinții sau mestecă în mod regulat bucăți de lemn sau de rădăcină de arbore de smirnă, latex de smochin și scoarță de la anumite specii de salcâm. Or, Timothy Johns a descoperit că mai mult de 20 de plante consumate în mari cantități de populația Massai sunt bogate în antioxidanți. * Center for Indigenous People’s
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
părea, la fel de eficient în prevenirea daunelor provocate pielii, inclusiv cancerul, protejând-o de efectele mutagene ale razelor UV, ceea ce este mult mai eficient decât acțiunea unei simple creme protectoare. Ginkgo biloba - o fosilă vie Este vorba despre cel mai bătrân arbore cunoscut și care încă trăiește pe planeta noastră. Apărut acum aproximativ 250 de milioane de ani, înainte de dinozauri, probabil că a fost o sursă de hrană pentru ei. După ce dispărut din Europa și din America în cursul marilor glaciațiuni, a
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
sursă de hrană pentru ei. După ce dispărut din Europa și din America în cursul marilor glaciațiuni, a reapărut în secolul al XVII-lea. În timpul acestei perioade glaciare, el s-a refugiat în China și în Japonia. De altfel, este singurul arbore care a rezistat bombelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki în timpul celui de-al doilea război mondial, când a avut loc cea mai mare formare de radicali liberi cunoscută vreodată. Rezistența sa extraordinară, o datorează mai ales conținutului său ridicat de
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
cântece, embleme, psihodrame. Cântecele au revelat gestul civic: vehicule ale noului credo, ele exprimă aspirațiile comunitare. Alegerea acelorași atribute și a acelorași Însemne a Întărit unitatea națională. ș...ț Deja, după 1790 fiecare sat avea propriul altar al patriei, propriul arbore al libertății și propriul arc de triumf pentru gloria patrioților. Cetățenii purtau cocarde tricolore și boneta frigiană, simboluri ale eliberării, și, uneori, coroana din frunze de stejar, ca recompensă pentru virtuțile sociale. ș...ț Uneori, cetățenii nu se mulțumeau să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îndreptate asupra semnelor: girueta, cocarda, rugul În flăcări. Violența Însăși este adesea doar simbolică: ea se exercită asupra giruetelor, stranelor din biserică, armoariilor (pe care adesea nu le distruge, ci doar le inversează sensul: coborâtă de pe turnul castelului, legată de arborele libertății, girueta devine un trofeu; scoase la lumină, În piața publică, stranele devin scaune pentru băutorii de duminică). ș...ț Oricum, se așteaptă o zi de sărbătoare pentru a se lua băncile din biserică, iar lucrul acesta se face În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în lumea de dincolo), tr. Gabriela Oișteanu și Andrei Oișteanu, postfață Andrei Oișteanu, București, 1994; Hesperus, Milano, 1991; ed. pref. Mircea Eliade, București, 1992; The Tree of Gnosis: Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism, San Francisco, 1992; ed. (Arborele gnozei. Mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu la nihilismul modern), tr. Corina Popescu, București, 1998; Pergamentul diafan, București, 1994; Pergamentul diafan. Ultimele povestiri, tr. Mihaela Gliga, Mihai Moroiu și Dan Petrescu, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1996; Păcatul împotriva spiritului. Scrieri
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
DACIA, revistă care a apărut la Rio de Janeiro, în Brazilia, între 1945 și 1959, avându-l ca director pe Grigore Arbore și ca redactor-șef pe Zamfir Tulniceanu. Primele numere îi menționează și pe membrii comitetului de organizare: Ion Velcescu, Nicolae Boldur, Smaranda Jianu, D. Dumbravă, C. Andrieșescu, St. Domnești; mai târziu, cititorii sunt informați doar că revista „apare sub îngrijirea
DACIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
manifestare anticomunistă, prima acțiune de redeșteptare a forțelor latente naționale de peste hotare”, după cum reiese din Cuvântul înainte al celei de a doua serii, inaugurată cu numărul 8 din 1952. Tot într-un text al seriei a doua, semnat de Gr. Arbore („Dacia”, 12 ani de existență), sunt expuse greutățile cu care s-au confruntat, în chiar anul înfrângerii Berlinului, inițiatorii acestui demers antisovietic: „Limbajul presei internaționale era deosebit de ceremonios cu Moscova. Ca atare, apariția unei publicații ca «Dacia», cu un conținut
DACIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 1 iulie 1905 și 30 septembrie 1906, sub redacția unui comitet alcătuit din Ecaterina Arbore, Sofia Nădejde, Mihai Pastia, Spiridon Popescu, D. A. Teodoru. C.t., „revistă pentru adevăr, bine și frumos”, își propune „să ajute școala și familia”, care aveau obligația de a da țării „bărbați buni, sănătoși și mame pricepute, iubitoare și vrednice”. Se
COMOARA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286348_a_287677]
-
Amurgul levantinilor (I-II, 1978-1980) este o construcție pe sute de pagini care ascultă de canoanele cronicii de familie și ale frescei istorice, răstimpul evocat fiind 1877-1917. Personajele, multe dintre ele înrudite, migrând din Cum îndemult... și formând un încărcat arbore genealogic „bizantin” (familiile Steriadi și Mincu, ai căror membri sunt urmăriți cu mai mare insistență, ar putea fi socotite personaje centrale), se mișcă nestingherite, urmărite secvențial, după cum apar și dispar fără relație și consecință, astfel încât legăturile lor de rudenie se
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
1982; Groaza vine de pretutindeni, București, 1993; Oameni în Rolls-Royce (în colaborare cu Eugen Burada), București, 1993; Iubirile imposibile ale lui Petronius, București, 1993. Traduceri: Theodor Dreiser, Capcana, pref. Petru Comarnescu, București, 1955 (în colaborare cu Ioana Ralea); Vicki Baum, Arborele care plânge, București, 1963; Alan Sillitoe, Sâmbătă noaptea și duminică dimineață, pref. Silvian Iosifescu, București, 1966; Louis Armstrong, Satchmo. Viața mea la New Orleans, București, 1966; Norman Mailer, Cei goi și cei morți, București, 1968 (în colaborare cu Ioana Corbul
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
cu „Drepturile omului”, „Revista nouă”, „Adevărul”, „Lupta”,„Vatra”, „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Adevărul de joi”, „Pagini literare”, „România jună”, „Noua revistă română”, „Șezătoarea săteanului”, „Sămănătorul”, „Viața literară”. A fost director și proprietar, împreună cu Zamfir C. Arbore, al revistei „Amicul copiilor” (1891-1895). I-au apărut în 1893 patru volume de Schițe și nuvele, iar în 1899 romanul Ovreiul, o bună parte din proza sa rămânând însă în paginile periodicelor sau în manuscris. Fiind considerat, alături de Sofia Nădejde
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
vânătorilor din Carpați), București, [1911]; Roadele vijeliei (Cum a căpătat Sarichioiul vie), București, 1913; Din viața pescarilor dobrogeni, București, [1923]; Opere alese, Chișinău, 1960; Spirca, Chișinău, 1967; Opere, îngr. A. Kidel, introd. F. Levit, Chișinău, 1974. Repere bibliografice: Zamfir C. Arbore, „Schițe și nuvele”, „Revista nouă”, 1893, 11-12; C. Berariu, Victor Crăsescu (Șt. Basarabeanu), „Gazeta Bucovinei”, 1893, 33; Hermes [C. Stere], Garșin și Basarabeanu, „Evenimentul literar”, 1894, 11; Iorga, Pagini, I, 256-257; Haneș, Scriitorii, 251-267; Teodor Vârgolici, Victor Crăsescu, RITL, 1958
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
CRONICA LITERARĂ, revistă de cultură apărută la Constanța lunar, din ianuarie până în noiembrie 1937, cu scopul promovării fenomenului literar local. Prim-redactor: Mihai Andriescu. Director: Mihai Arbore. Semnează proză Mircea Pavelescu, Alexandru Gherghel, Mihai Arbore, Eleonora I. Predescu-Nour, N. Papatanasiu, Em. Papazissu, Dumitru Olaru, Pericle Martinescu, Ion Marin Sadoveanu, George Danubia (George Dan), Adrian Maniu, Al. Bătrânu, Clement Vornicu, Ion Lolu, Leontin Iliescu ș.a. Cu poezie sunt
CRONICA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286524_a_287853]
-
CRONICA LITERARĂ, revistă de cultură apărută la Constanța lunar, din ianuarie până în noiembrie 1937, cu scopul promovării fenomenului literar local. Prim-redactor: Mihai Andriescu. Director: Mihai Arbore. Semnează proză Mircea Pavelescu, Alexandru Gherghel, Mihai Arbore, Eleonora I. Predescu-Nour, N. Papatanasiu, Em. Papazissu, Dumitru Olaru, Pericle Martinescu, Ion Marin Sadoveanu, George Danubia (George Dan), Adrian Maniu, Al. Bătrânu, Clement Vornicu, Ion Lolu, Leontin Iliescu ș.a. Cu poezie sunt prezenți Ion Ceaușu, George Rateș, D. Stoicescu. Aici
CRONICA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286524_a_287853]
-
doua parte a secolului al XX-lea, după ce în locul celor așteptați, țara cunoaște experiența invadării de către Armata Roșie. Romanciera reconstituie atmosfera unei epoci de mari răsturnări, prin alăturarea unor scene din prezent cu altele aduse din amintire. Ramificat ca un arbore genealogic, pentru a urmări cât mai multe destine misterios îngemănate de istorie, romanul e scris cu ironie și gravitate, dar mai ales cu o vibrație specială la amănunt, la inefabil, la insesizabil, element propriu prozei scrise de B., aproape lirică
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
bărbatul viteaz, de pildă). Experiența gazetarului e un pretext pentru autorul de proză scurtă. În Iarba iubirii (1989), reporterul-scriitor poposește acasă la Nicolae Labiș sau la Ciprian Porumbescu, face istoria plutăritului, prezintă „cronicile” și casa-muzeu a lui Toader Hrib de la Arbore, descrie ținutul Ostrei, codrii Rădăuților, Cetatea Sucevei, reproduce discuții, conturează portrete. În proza lui B. se regăsesc pitorescul nuanțat și lirismul contemplativ-sentimental al poetului. Bucovina care ne doare (I-II, 1996-2002) este un dosar de documente și impresii referitoare la
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
scrieri apocrife) Ludovic al XIV-lea, născut în castelul Saint Germain en Laye, la data de 5 septembrie 1638, era descendentul direct al celor mai importante case regale europene. Genealogistul C. Carretier, care s-a ocupat în mod special de arborele genealogic al regelui, până la a zecea generație, a dezvoltat o metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. <footnote Christian Carretier, Leș
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cumplitului canal, București, 1992; Lacrimi pentru Basarabia, București, 1995; Ceasuri fără minutare. Poeme din închisoare, București, 1996; N-aveți un surâs în plus?, Iași, 1996; Poeme cu umbre de gratii, București, 1996; Versuri pentru Ina, București, 1996. Traduceri: Stepan Tcaciuc, Arborele vieții, București, 1991 (în colaborare cu Victor Tulbure). Repere bibliografice: Petru Tulniceanu, Andrei Ciurunga, „Decastihuri”, TMS, 1969, 4; Haralambie Țugui, „Vinovat pentru aceste cuvinte”, CRC, 1972, 36; D. Micu, „Argumente împotriva nopții”, CNT, 1977, 19; Aureliu Goci, „Echivalențe”, RL, 1979
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
fundament pentru qi gong Sistemul yang-sheng de cultivare a vieții constituie o abordare chineză străveche a sănătății și longevității, bazată pe aceleași principii fundamentale care se regăsesc în toate artele și științele taoiste tradiționale. Din aceste rădăcini filozofice răsare un arbore al sănătății care are ca ramuri regimul alimentar, plantele medicinale, exercițiile fizice, sexul, meditația și alte discipline, toate acestea lucrând cu aceleași energii fundamentale ale Cerului și Pământului, conform acelorași principii de bază ale echilibrului și armoniei. Arta qi gong
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
două singurătăți ale noastre, am văzut parcă îl ele un semn de recunoaștere. De atunci încolo, mi se întâmpla adesea să-l însoțesc pe Pașka în expedițiile lui de pescar, pe malurile înzăpezite ale Volgăi. Găurea gheața cu ajutorul unui puternic arbore cotit, își arunca undița în spărtură și rămânea nemișcat deasupra copcii rotunde care lăsa să se vadă grosimea verzuie a gheții. Îmi imaginam un pește care, la capătul unui tunel îngust, uneori lung de un metru, se apropia prudent de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vătuiți și le punea aproape de flăcări. Apoi, stând desculț pe o scândură, începea să prăjească pește. În jurul focului de lemne deveneam volubili. El îmi povestea despre câte o pradă extraordinară (un pește prea lat ca să treacă prin gaura făcută de arborele cotit!), despre dezghețurile care, în rostogolirea asurzitoare a sloiurilor, duceau la vale bărcile, copacii smulși și chiar izbe cu pisici cățărate pe acoperiș... Iar eu vorbeam despre turniruri și cavaleri (tocmai aflasem că războinicii de odinioară, când își scoteau coiful
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]