1,588 matches
-
București, 1931. Caune, Caune, Cultură și comunicare, Editura Cartea Românească, București, 2002. Cernat, Manuela, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2007. Cernat, Manuela, "Prefață", în Tarkovski Filmul ca o rugăciune, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004. Cernat, Manuela, "Prefață", în Scara Raiului în cinema, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2011. Cernat, Manuela, Noapte de Crăciun, Povești religioase pentru copii, Editura V&I Integral, București, 1994. Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2007. Cernat, Manuela, "Prefață", în Tarkovski Filmul ca o rugăciune, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004. Cernat, Manuela, "Prefață", în Scara Raiului în cinema, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2011. Cernat, Manuela, Noapte de Crăciun, Povești religioase pentru copii, Editura V&I Integral, București, 1994. Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritorni, București, 2004. Coman, Ioan G., Probleme de filosofie și Literatură patristică, Editura
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
cinema, pe http://elena-dulgheru.blogspot.com/search/label/film%20religios. 40 http://elena-dulgheru.blogspot.com 41 Andrei Tarkovski, Temps scellé, Éditions Cahiers du Cinéma, 1989, p. 56. 42 Manuela Cernat, "Prefață" în Tarkovski, Filmul ca o rugăciune, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004, p. 10. 43 Ion Bria, Liturghia după Liturghie. Misiune apostolică și mărturie creștină azi, Editura Athena, 1996, p. 134. 44 Un exemplu de astfel de folosire este reflectat în următorul fragment din cuvântarea ținuta de Academicianul Răzvan
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
că Manolescu nu l-a băgat în seamă ca poet. Ca să nu mai vorbesc de Octavian Soviany, despre care e greu de spus dacă e mai bun critic sau poet. Nici pe el nu l-a reținut Noe Manolescu pe arca lui... E drept că Noe Manolescu nu a publicat niciodată nici versuri, nici proză. Nici măcar un volumaș de memorii. Mărturisește undeva că totuși a scris. În tinerețe. Iar dacă n-a publicat, înseamnă oare că era prost tot ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
care păzesc hotarele literaturii concepute canonic. Și ca să dăm totuși un răspuns la obsedanta întrebare, ne hazardăm să considerăm că specia aceasta este o scriere cu mari posibilități variabile necircumscrisă strict într-un tipar, ori, cum spune Nicolae Manolescu în ,,Arca lui Noe” ,,o ficțiune realistă”. Structural vorbind, romanul FILIGRAN al lui Alexandru Poamă este un exemplu concludent că genurile și speciile literare se întrepătrund spre folosul și nu dauna lor. Spațiul și timpul (cronotopul) sunt coordonate referențiale totuși într-o
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mereu struguri și scormonea cu degetele însângerate molozul de pe cărămizi. „Strugăr, - ați adus strugăr?” își cânta el pe nas singura lui întrebare, și nefericit, cerceta vizitatorii ce intrau pe poarta ospiciului. Se tânguia că i s-a prăfuit gâtlejul, cerând arcă ajutor cu niște priviri decolorate. Ochii lui apoși, ca două stele zugrăvite cu lături, îi păstrez în amintire, pe un cer de sânge, și de flăcări, și de smoală, într-o noapte cu tristețe fără leac. „Să-i ardem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Clădirile fermei erau pline cu pisici moarte și cu câini morți și cu arici și cu pescăruși și chiar cu vreo doi-trei cerbi. Tot ce putea să meargă, să zboare sau să se târască era aici. Era un fel de arcă a morții. Doar că erau mult mai mult decât două exemplare din fiecare animal. — Ce dracu’ o să faceți cu toate? Întrebă Logan, simțind Încă pe limbă gustul bilei, chiar și după jumătate din pachetul cu dropsuri extramentolate al lui Steve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
toate animalele vor fi singurii care vor scăpa de urgia potopului. - Dar eu ce mă fac, Doamne, ca să nu mă ia apa ? - Ia să te sui și tu în corabie. - Când ? - Când îi mânca pe masă de fier ! După ce construiește arca, lui Noe i se face foame, dar pentru că începuse să plouă și pe jos era ud, nu știe unde să mănânce. „De aceea înfige o sapă cu coada-n pământ și cu leafa [= tăișul] în sus și se puse să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Noe că va scăpa de urgia potopului nu era suficient pentru dacoromâni, care se simțeau solidari cu întreaga natură și participanți activi la toate evenimentele cosmice. Ei nu-și puteau imagina că cineva ar fi putut scăpa (împreună cu familia, casa/ arca și animalele sale) de o stihie meteorologică fără să fi practicat în prealabil anumite acte magice, cu anumite obiecte consacrate. Această inserție (ca și altele, pe care le vom comenta în continuare) a fost necesară. Fără ea, mitul ar fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
necesară. Fără ea, mitul ar fi rămas un „corp străin”, fără sens și, ca atare, fără uz pentru o mentalitate arhaică integratoare, structurată pe coordonate și linii de forță diferite de cele ale mentalității care a generat mitul originar. 2. Arca, valențe semantice și simbolice Arca este o casă. În primul rând, ca înfățișare : ea este paralelipipe- dică, are pereți, acoperiș, ușă, fereastră, este compartimentată și multietajată. În al doilea rând, ca destinație : arca este o construcție pentru locuit, e drept
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi rămas un „corp străin”, fără sens și, ca atare, fără uz pentru o mentalitate arhaică integratoare, structurată pe coordonate și linii de forță diferite de cele ale mentalității care a generat mitul originar. 2. Arca, valențe semantice și simbolice Arca este o casă. În primul rând, ca înfățișare : ea este paralelipipe- dică, are pereți, acoperiș, ușă, fereastră, este compartimentată și multietajată. În al doilea rând, ca destinație : arca este o construcție pentru locuit, e drept plutitoare, dar fără să aibă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mentalității care a generat mitul originar. 2. Arca, valențe semantice și simbolice Arca este o casă. În primul rând, ca înfățișare : ea este paralelipipe- dică, are pereți, acoperiș, ușă, fereastră, este compartimentată și multietajată. În al doilea rând, ca destinație : arca este o construcție pentru locuit, e drept plutitoare, dar fără să aibă (paradoxal) sisteme caracteristice navigației (de propulsie, de ghidare, de orientare etc.) sau elemente de arhitectură navală (provă, punte, catarg etc.). Pentru Gilbert Durand, ambarcațiunea întruchipează „arhetipul liniștitor al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înzidit” (12). Mai amintesc doar faptul că, în ambele variante ale legendei babiloniene a potopului, corabia mântuitoare este făcută după dărâmarea casei și, probabil, din materialele ei : „Dărâmă-ți [această] casă, construiește-ți o corabie !” (21, pp. 95 și 166). Arca este mai mult decât o casă. Ea este „casa lui Dumnezeu” (făcută la dorința și după planurile sale), deci un „templu”. Faptul că în mitul babilonian al potopului este indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai mult decât o casă. Ea este „casa lui Dumnezeu” (făcută la dorința și după planurile sale), deci un „templu”. Faptul că în mitul babilonian al potopului este indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava lui Cristos
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sale), deci un „templu”. Faptul că în mitul babilonian al potopului este indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava lui Cristos), amândouă fiind lăcașuri ale mântuirii, sunt doar câteva argumente în sprijinul acestei echivalări simbolice. în iconografia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava lui Cristos), amândouă fiind lăcașuri ale mântuirii, sunt doar câteva argumente în sprijinul acestei echivalări simbolice. în iconografia creștină, de-a lungul secolelor, arca lui Noe a fost figurată fie ca o simplă ladă (în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava lui Cristos), amândouă fiind lăcașuri ale mântuirii, sunt doar câteva argumente în sprijinul acestei echivalări simbolice. în iconografia creștină, de-a lungul secolelor, arca lui Noe a fost figurată fie ca o simplă ladă (în creștinismul timpuriu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava lui Cristos), amândouă fiind lăcașuri ale mântuirii, sunt doar câteva argumente în sprijinul acestei echivalări simbolice. în iconografia creștină, de-a lungul secolelor, arca lui Noe a fost figurată fie ca o simplă ladă (în creștinismul timpuriu : frescele cimitirului de la Priscille - secolul al II-lea, sau cele din catacombele de la Domitille - secolul al IV-lea), fie ca o casă plutitoare (pe un capitel al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Biblia Sacra Germanica - secolul al XV-lea), fie sub forma unei bazilici cu trei nave (14). Sfântul Augustin a fost primul teolog creștin care a făcut comentarii pe marginea acestei simbo- listici (De civitate dei, XV, 26). El a considerat arca lui Noe ca fiind o prefigurare simbolică a templului creștin (15). Ulterior, ideea va fi vehiculată de diverse interpretări mistico-alegorice medievale (22) și de texte bisericești, inclusiv de un „Molitvelnic, izvodit din slovenie pre limba rumâniască”, tipărit în 1689 : „Doamne
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
22) și de texte bisericești, inclusiv de un „Molitvelnic, izvodit din slovenie pre limba rumâniască”, tipărit în 1689 : „Doamne dumnezeu, atoatețiitoriule ! tu arătași corabia în chipul besearecii, între [= către] direptul și ugodnicul [= supusul] tău Noe” (16, p. 286). în Biblie, arca lui Noe este desemnată prin cuvântul ebraic tebah = „ladă, cutie”. În limba latină, el a fost tradus prin arca („ladă, sicriu, casetă” etc.). Cuvântul pare a fi înrudit cu turc. ardja („ladă, cutie”), cu numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dumnezeu, atoatețiitoriule ! tu arătași corabia în chipul besearecii, între [= către] direptul și ugodnicul [= supusul] tău Noe” (16, p. 286). în Biblie, arca lui Noe este desemnată prin cuvântul ebraic tebah = „ladă, cutie”. În limba latină, el a fost tradus prin arca („ladă, sicriu, casetă” etc.). Cuvântul pare a fi înrudit cu turc. ardja („ladă, cutie”), cu numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo) din legenda argonauților și cu cuvântul românesc argea - o relicvă lingvistică al cărei polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arca („ladă, sicriu, casetă” etc.). Cuvântul pare a fi înrudit cu turc. ardja („ladă, cutie”), cu numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo) din legenda argonauților și cu cuvântul românesc argea - o relicvă lingvistică al cărei polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuvântul latin arca și cuvântul românesc argea este „necontes tabilă - cum observa B.P. Hasdeu -, nu însă prin vreo transmi siune directă de la unii la alții, ci printr-o afinitate pri- mordială ariană” (19, p. 579). Revenind la valențele simbolice ale arcei lui Noe, dar mărind gradul de abstractizare a simbolului, remarc faptul că arca este o reprezentare a Lumii (imago mundi). În mitul babilonian (95), arca este edificată în șapte zile, iar zeul Ea sugerează ca model templul Apsu (21, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Hasdeu -, nu însă prin vreo transmi siune directă de la unii la alții, ci printr-o afinitate pri- mordială ariană” (19, p. 579). Revenind la valențele simbolice ale arcei lui Noe, dar mărind gradul de abstractizare a simbolului, remarc faptul că arca este o reprezentare a Lumii (imago mundi). În mitul babilonian (95), arca este edificată în șapte zile, iar zeul Ea sugerează ca model templul Apsu (21, p. 167), același care a servit ca model cosmogonic zeului Bel-Marduk (21, p. 36
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ci printr-o afinitate pri- mordială ariană” (19, p. 579). Revenind la valențele simbolice ale arcei lui Noe, dar mărind gradul de abstractizare a simbolului, remarc faptul că arca este o reprezentare a Lumii (imago mundi). În mitul babilonian (95), arca este edificată în șapte zile, iar zeul Ea sugerează ca model templul Apsu (21, p. 167), același care a servit ca model cosmogonic zeului Bel-Marduk (21, p. 36). Pe de altă parte, în majoritatea miturilor diluviene, planurile de construcție ale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]