2,333 matches
-
de către două „pense” vasculare cea superioară provenind din gastro duodenală și cea inferioară provenind din mezenterica superioară, practic două anastomoze între trunchiul celiac și mezenterica superioară (fig. 230). Mai poate exista inconstant o arcadă verticală intrapancreatică (Evrard), care unește intraparenchimal arcadele pancreatico-duodenale superioare cu cele inferioare [1]. Variantele anatomice sunt multiple, de aceea pentru siguranța unei chirurgii majore este indicată documentarea angiografică preoperatorie. Irigația corpului și a cozii pancreasului are origine variabilă, fie din trunchiul celiac, fie din artera hepatică comună
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
din artera hepatică comună, fie cel mai des din artera splenică. Uneori există ramuri recurente din hilul splinei, pentru coada pancreasului, fapt ce explică necroza cozii în cazul unor splenectomii. VENELE Sunt mai puțin studiate, sunt omonime cu arterele, constituind arcadele cefalice. Cele ale corpului pancreatic sunt tributare venei splenice. SISTEMUL LIMFATIC PANCREATIC Originea se află la rețeaua de capilare limfatice perilobulare situându-se pe fețele și marginile glandei pancreatice. Clasic au fost descrise patru grupe: ganglionii de la nivelul hilului splinei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în ce măsură se folosesc în vorbire pereții interni ai obrajilor prin diferite probe ca: țuguie buzele, trage buzele lateral, întinde buza superioară peste dinți cu gura deschisă, umflă obrajii, etc. S-a constatat cu atenție starea mușcăturii și așezarea dinților pe arcade - există diasteme, lipsuri; în despicăturile de maxilar absentând adesea unul sau doi dinți de partea căreia se află despicătura. S-a observat limba - dacă are vârf ascuțit sau plat, dacă este o limbă groasă, lată, dacă efectuează la cerere mișcările
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
proba de fluierat, cântec și gargarisire. S-au examinat apoi: deglutiția, respirația, audiția; s-a consemnat în fișe cum înghite copilul, care este poziția vârfului limbii, majoritatea cazurilor păstrând o deglutiție de tip infantil (primară) prin așezarea vârfului limbii între arcadele dentare, de multe ori cauză de deformare a punctului de articulare pentru consoanele siflante. A fost necesară cunoașterea exactă a posibilităților respiratorii ale copilului pentru a preciza exercițiile logopedice necesare formării suportului material normal pentru emisia vocalică. S-a observat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
alături de alți 2 frați sănătoși. Familia se străduiește să-l ajute în recuperarea dezvoltării psihice și a limbajului. 3. Examinare medicală a. Examen clinic maxilo-facial, endo și exo-bucal; post operator aspectul fizionomic este refăcut, redând integritatea buzei superioare și continuitatea arcadei alvelo-dentare superioare. Vălul palatin bine realizat, suplu și mobil, este însă insuficient de lung pentru a realiza istmul velo faringian. Apraxie linguală și labio-jugală prin lipsa antrenamentului muscular adecvat vorbirii. b. Probele funcționale - respirație mixtă cu elasticitate toracică insuficientă; spirograma
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
respiratorie cu volum mic. Expir de intensitate mică, fără suflu. Necoordonarea respirație-fonație. Adaptabilitate la efortul standard „Marti net” extrem de economică; deglutiție infantilă; fonație în „h” cu hipernasonanță. c. Examen ortodontic. Compresie de maxilar cu anomalii de poziții a dinților pe arcada superioară. d. Examen andiologic: auz normal evaluat prin probe de acumetrie fonetică. Acuitate auditivă săracă cu deficit în percepția fonematică. 4. Examen neurologic - E.E.G. indică traseu hipervoltat, cu limitele 20-30 microvolți cu incidența mărită de unde lente din banda teta, insensibil
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
superioare fără suport. Toate aceste mișcări ale limbii, ale musculaturii obrajilor, duc la formarea grimaselor, care nu sunt altceva decât eforturi de compensare a defectului din partea altor mușchi decât a celor interesați în articularea corectă a consoanelor. La mulți copii arcada dentară inferioară nu poate să fie acoperită de arcada superioară, aceasta fiind mult mai mică prin lipsa ei de dezvoltare cauzată de cicatrice. Anomaliile dento-maxilare duc la deformarea punctului de articulație pentru d, t, l, n, r, anterorizate prin punerea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
musculaturii obrajilor, duc la formarea grimaselor, care nu sunt altceva decât eforturi de compensare a defectului din partea altor mușchi decât a celor interesați în articularea corectă a consoanelor. La mulți copii arcada dentară inferioară nu poate să fie acoperită de arcada superioară, aceasta fiind mult mai mică prin lipsa ei de dezvoltare cauzată de cicatrice. Anomaliile dento-maxilare duc la deformarea punctului de articulație pentru d, t, l, n, r, anterorizate prin punerea vârfului limbii în afara arcadei dentare; la fel se deformează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
poate să fie acoperită de arcada superioară, aceasta fiind mult mai mică prin lipsa ei de dezvoltare cauzată de cicatrice. Anomaliile dento-maxilare duc la deformarea punctului de articulație pentru d, t, l, n, r, anterorizate prin punerea vârfului limbii în afara arcadei dentare; la fel se deformează consoanele s și z, iar f și v sunt pronunțate prin contact bilabial. În alte cazuri, de maxilar superior scurt și fără incisivi, punctul de articulație este defectuos pentru toate consoanele. Suzanne Borel-Maisonny (1966) are
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dislalică se petrece în sfera consoanelor linguo-velare fără nici o diferență valorică în cele două forme de malformații, insuficiența velară determinând imposibilitatea pronunției consoanelor c-g (grafic 15). Valori crescute se înregistrează de asemenea în despicăturile totale unde se vede importanța arcadei dento-alveolare pentru consoanele t, t, r. Din punct de vedere fonetic interesant de semnalat este faptul că înlocuirile se produc mai mult în cazul elementelor fonetice linguodentale, linguo-palatale și linguo-velare a căror formă nu este vizualizată și în care limba
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
instalate în funcțiile care se interferează la nivelul aparatului fonator (respirația orală, deglutiția infantilă, sugerea degetului etc.). Despicăturile labio-maxilo-palatine determină în procesul de creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru aceasta tratamentul funcțional prin miogimnastică vizează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
G.M. Cantacuzino, arhitect, teoretician al arhitecturii, pictor și scriitor este o personalitate excepțională a Întregii lumi culturale românești. La data elaborării PDS Își Începuse deosebita carieră de teoretician al arhitecturii. Publicase deja: „Introducere În studiul arhitecturii― (1926); „Andrea Palladio― (1928); „Arcade, firide, lespezi― (1932); „Izvoare și popasuri― (1934); câteva articole despre arhitectura românească În revista ―L’architecture d’Aujourd’hui‖ (1927, 1934) și prezenta, Încă din 1930, la ședinței dela 12 februarie 1934; din Procesul verbal nr. 149 cu darea de
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
de unde, o siluet? caracteristic?, cu efecte de mas? ?i cu geometria cu at�ț mai strict? cu c�ț este construit? dintr-o zid?rie regulat?. Navă, bine luminat?, opune goliciunea pere?ilor s?i �nal?i sprijini?i pe arcade, decoră?iei luxuriante pictate pe plafonul de lemn. Biserică Sf�ntul Mihail din Hildesheim (Germania, 1010-1033), ridicat? la ini?iativa episcopului Bernward, concretizeaz? cu putere ?i cu noble?e acest tip arhitectural. De la aceast? tipologie ottonian?, Polonia, stabilizat? din punct
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i cu muchii sau de bol?i semicilindrice; a?a stau lucrurile la Saint-Etienne din Nevers (vezi pliantul, foto 2) ?i la biserică Sainte-Foy din Conques (sf�r?ițul secolului al XI-lea), mai ales. Acestei structuri cu trei niveluri � arcade, tribune, ferestre �nalte � arhitec?îi din Burgundia �i prefer? o elevă?ie cu dou? niveluri, f?r? tribune, nava fiind boltit? fie cu un semicilindru fr�nt (Cluny III, Paray-le-Monial), fie cu bol?i cu muchii a c?ror compozi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de verticalitate, subliniat de colonetele par?ial integrate �n pere?i, care merg de la sol sau de la st�lpi p�n? la cheile de bolț?. Complementar, strana ?i transeptul de aceea?i �n?l?ime cu navă, ale c?rei arcade se �nal?? c�ț mai sus pentru a m?ri diferen?a fă?? de navele laterale, precum ?i suprimarea tribunelor (Catedrală din Sens) ?i a pronaosului permit luminii s?-?i joace rolul unificator. Catedralele Saint-Etienne din Sens (1140-1164), Notre-Dame din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n �le-de-France goticul atinge o ?i mai mare pregnan?? stilistic? la Chartres, a c?rui catedral? este reconstruit? �ntre 1194 ?i 1220, cu bol?i din ogive cvadripartite, de o ritmicitate mai unitar? dec�ț bol?ile sixpartite. St�lpii arcadelor de aici s�nt �nca-drate de semicoloane continue p�n? la ogive pentru a sublinia verticalitatea elevă?iei cu trei niveluri, triforium, care �nlocuie?te tribunele, neav�nd dec�ț o slab? prezen?? ori-zontal?. La prelungirile transeptului, fă?adele s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care dureaz? de prin 1380 p�n? prin 1550. �n cursul acestei perioade de construc?ie intens?, admirabila pricepere a constructorilor este folosit? pentru a produce un spa?iu intern mai fluid ?i mai omogen, fie ridic�nd la maximum arcadele, ca la biserică Saint-Nicolas-de-Port (1481-1551), fie adopt�nd solu?ia biseri-cilor-hale, mai ales �n regiunea Champagne. �n acela?i timp, vitraliile, de un cromatism redus, deci mai translucide, dau na?tere unor nave foarte luminoase, a c?ror plastic? nu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de biseric? cu navă unic?, conceput de ordinele cer?etorilor (biserică Santa Maria del Pi, Barcelona, secolele al XIV-lea ?i al XV-lea), ?i ridic? monumente precum catedrală din Barcelona (1329-1384) � dup? cum au comandat armatorii ?i negustorii � unde arcade foarte �nalte evit? arcele butante ?i faciliteaz? lumînarea unei nave foarte austere. Din motive istorice, goticul portughez dezvolt? �n secolul al XIV-lea, pe structuri cisterciene sau benedic-tine, o exuberan?? decorativ?, par?ial de origine islamic?, care caracterizeaz? stilul manuelin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
artelor liberale. Spa?iul lui Brunelleschi Ca ?i �n cazul catedralei, dar �n condi?îi arhitecturale cu totul diferite, Brunelleschi re�nnoie?te figurile spa?iu-lui arhitectural ?i urban prin porticul spitalului Inocen?i-lor, la Floren?a (1419-1427). Nou? arcade larg deschise se sprijin? pe elegante coloane corintice �ncoronate de un antablament foarte linear, care sus?ine un etaj de-abia str?puns. Elementele de construc?ie apar?în Italiei medievale sau române, dar modul lor de folosire genereaz? un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
treizeci de ani de via??, el construie?te pu?în. Pentru condotierul S. Malatesta, el concepe un templu, �n acela?i timp biseric? ?i mausoleu (Rimini, 1450-1458). Naosul bisericii ini?iale este �ncastrat �ntr-un corp clasic: pe fe?ele laterale, arcade inspirate din apeductele române; �n partea exterioar? a absidei, o rotond? cu cupol? � ne-construit? � care trimite la Panteonul lui Hadrian; �n ceea ce prive?te fă?ada, neterminat?, este o varia?iune dup? arcul de triumf al lui Augustus, de la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai important? a acestei evolu?îi. Prototipul este construit de Michelozzo (1396-1472) pentru familia di Medici (1444-1459). Este un bloc cubic cu dou? componente fundamentale. Mai �nt�i, curtea interioar? p?trat? (cortile), m?rginit? de patru portice cu trei arcade ?i c?tre care dau apartamentele. Apoi, fă?ada de la strad?, lucrat? �n bosaje cu reliefuri �n degrade de la sol c?tre coronament ?i pe arcele golurilor �ngem?nate. Ansamblul, av�nd drept coronament o corni?? cu modilioane, d?, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Romă imperial?. Maestrul acestui proiect ambi-?ios va fi Donato Bramante (1444-1514), care lucreaz? la Romă �ncep�nd de la 1500, la m?n?știrea Sf�nta Maria a P?cii. Elevă?ia acestei construc?îi cre?ține cuprinde, la parter, arcade pe st�lpii dorici cu pila?tri ionici sprijini?i sub antablament; la etaj, ordinul corintic face s? alterneze st�lpi cu pila?tri sprijini?i ?i coloane care sus?în un antablament, �ncoronat cu o corni?? cu modilioane. Puritatea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]