6,861 matches
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI, 26 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
HĂITUIȚI DE CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383171_a_384500]
-
era profesor de geografie, al doilea - profesor de biologie, fost director înaintea sa. Tereașcă era un tip scund, roșcovan, purtând ochelari cu multe dioptrii, foarte stilat în comportament și rostire, de aceea colegii îl alintau zicându-i lordul John. Era ardelean de obârșie și se stabilise la Umileni după ce se căsătorise cu o profesoară de limba rusă, fostă colegă de an cu Valentin la Filologia din Timișoara. Diniță era un munte de om, cu părul negru aspru ca peria de sârmă
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
sfârșitul anilor ’50, deci cu puțin timp înainte de a deveni și eu student, la catedra de literatură universală și comparată condusă de Victor Iancu cu care, am aflat mai târziu, fusese coleg la Cercul literar de la Sibiu, grupare de intelectuali ardeleni constituită în anii antebelici, considerată însă subversivă de comuniști, astfel că membrii acesteia au fost, curând după instalarea la putere a regimului pro-sovietic, zburătăciți în cele patru vânturi. Coleg la Cercul literar din Sibiu a fost Deliu Petroiu și cu
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
se compun dintr-o școală primară, un colegiu latin și două seminarii, cele dintâi școli de preoție pe care le aveau românii. După ele se îndreptară toate celelalte, care răsăriră mai mult în veacul al XIX-lea pe acest pământ ardelean.“ Nicolae Iorga, Istoria românilor în chipuri și icoane De la instruirea empirica, la știință educației Pe masura ce societatea devenea mai complexă și comunitățile se măreau, școala începea să capete tot mai multă însemnătate. Faptul de a merge la școală se transformă într-
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică și Culte religioase, în România contemporană... » 10 Octombrie 2015, am participat la Simpozionul Internațional, organizat în municipiul Oradea, județul Bihor, de către Episcopia Greco - Catolică de Oradea, Unită cu Roma, sub egida “Școala Ardeleană” - ediția a X-a - intitulat: “Familia creștină - Fundamente antropologice, iubire și sexualitate în celibat și căsătorie”, unde am susținut referatul cu tema: «Despre familia creștină între tradiția autentică a valorilor perene și modernitatea consumistă a gândirii trecătoare - Provocări și perspective
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
petrecere. Ce vorbă-i asta? se arătase supărat Toma. Cum să nu vă invit? Sunteți bine veniți oricând! Părinții lui Cristian se stinseseră de multă vreme, așa încât Pop și nevastă-sa erau singurii bunici ai copilului. Odată cu sosirea celor doi ardeleni, apartamentul în care locuiau cei doi devenise dintr-o dată neîncăpător. Doamna Maria, mama Ilenei se și instalase în bucătărie unde se apucase de făcut mâncare în așteptarea sosirii lui fiicei sale și a nepotului. Să mă ierți, mamă dragă, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se corectă el după o clipă de gândire, l-am creștinat pe nepotu-meu. Pe fecioru-meu, vrei să spui! îl corectă Cristi, ținând neapărat să precizeze acest lucru. Așa-i cum zici tu. Ce importanță mai are? Avem un creștin nou, ardelean de-al nostru. Numai pe jumătate, iar dacă judecăm după locul nașterii, e moldovean sadea. Tot încăpățânat ai rămas! oftă Pop, turnând în pahare. Îți place ție să mă contrazici, dar nu-i nimic, m-am învățat cu tine. Scotocise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
inspector din poliția română, cu atât mai puțin pe acest Toma Cristian, nu am de unde să știu unde se află. Nemaiputându-se stăpâni, Simion Pop sări de pe scaun și îl apucă de reverele hainei. Cât era de mititel basarabeanul, masivul ardelean îl ridică de la pământ ca pe un fulg. Îți mai bați mult joc de mine? strigă el zgâlțâindu-l cu putere. Domnule comisar, domnule comisar, protestă Vlad cu vocea gâtuită de strânsoarea lui Pop, vă rog... potoliți-vă! N-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Popoarele din jur i-a numit pe români volohi, vlahi, blacus, olah, ulac (termen german desemnând vorbitorii de limbă latină), deși ei, românii, s-au numit dintotdeauna cu singurul nume pe care-l cunoșteau: romanus - rumân - român. Denumirile moldovean muntean, ardelean, oltean, dobrogean, sunt date după regiunile istorice în care a trăit și trăiește poporul român. Nimeni de pe teritoriul de astăzi al României nu se declară în actele oficiale cu numele regional, își spune român și limba vorbită este limba română
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Totolea, Ungureanu și, probabil, Nănescu (din Nănești, sat răzășesc vechi) provin din vechi familii răzășești. Familia Totolea este amintită în documente, în centrul Moldovei și este posibil ca un Totolea să fi cumpărat o delniță în Filipeni. Ungureanu (toți bejenarii ardeleni erau numiți ungureni), ar putea fi răze din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost, în tot Evul Mediu și în epoca modernă, un rezervor de populație românească pentru rile Române extracarpatice, recunoscându-se importanța „Descălecatului” pentru formarea statelor medievale șara Românească și Moldova, a transhumanței și a întemeierii de noi așezări de către românii ardeleni, nu numai în Ardealul românesc, dar și în sudul Poloniei, nord-vestul Ungariei, Serbia, Bulgaria și dincolo de Nistru, în stepele nord-pontice, până în Caucaz. Trebuie să admitem că în tot Evul Mediu au avut loc, din multiple cauze de ordin economic și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ferite sau la sudul Dunării. Imperiul Habsburgic își întărește stăpânirea asupra Transilvaniei, acceptă legislația veche ungurească de nerecunoaștere a românilor ca națiune în stat, ceea ce va determina apariția conștiinței național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat de reprezentanții Școlii Ardelene), condiționează acordarea de drepturi românilor, dacă se unesc cu biserica catolic (românii uniți), dă legi de întărire a exploatării iobagilor români de către nobilimea maghiară. Pe plan extern, Imperiul Habsburgic acaparează teritorii străine, le încorporează imperiului care devine un mozaic etnic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din iobăgie, promisiune amânată care a amplificat bejenia țăranilor români din Ardeal spre zona de nord-vest a Moldovei care, începând cu toamna anului 1774, va fi ocupată de Imperiul Habsburgic, privind numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și înțeleasă întemeierea satului Lunca din comuna Filipeni, județul Bacău, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, eveniment care comportă o dublă bejenie: o trecere peste munți a numeroase familii românești din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
marginalizați, excluși de la funcții, umiliți și batjocoriți, transformați în robi pe moșiile nobililor. în secolul al XVIII-lea când începe să se dezvolte conștiința națională românească, mișcarea pentru recunoașterea națiunii politice românești este susținută de intelectualitatea românească grupată în „Școala Ardeleană”. Politica „despotismului luminat” aplicată de împăratul Iosif al II-lea, numită „iosefinism”, prin care s-a decretat desființarea iobăgiei, a întâmpinat opoziția nobilimii maghiare care, după moartea împăratului în 1790, a anulat toate reformele progresiste inițiate de împărat. Inventarul nedreptăților
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moartea împăratului în 1790, a anulat toate reformele progresiste inițiate de împărat. Inventarul nedreptăților îndurate de țăranii români din Ardeal n-ar fi complet dacă nu adăugăm și cauzele de ordin religios-confesional care au determinat exodul peste Carpați a românilor ardeleni. Românii, ortodocși în marea majoritate, s-au văzut stăpâniți de nobilii și episcopii unguri care erau catolici. La insistențele și presiunile papilor de la Roma, regii maghiari, între care Ludovic cel Mare, dă la 1366 un edict prin care nu putea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost condamnat la moarte prin tragere pe roată, la locul numit „Mocirla” pentru instigații la revoltă și nesupunere, împreună cu alți trei țărani executați prin spânzurare și a căror trupuri au fost expuse mai multă vreme la locul execuției. Bejenia ardelenilor spre șara Românească și spre Moldova avea un caracter organizat, erau conduși pe potecile munților de oameni cunoscători, erau înarmați cu puști, lănci și unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în șările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de familie, care s-au așezat lângă cele 26 de familii locale, înregistrate la recensământul realizat în 1779 de Daniel Werenka. Nu știm sigur dacă nu cumva și cele 26 de familii existente la venirea bejenarilor sunt tot de origine ardeleană, venite cu mult timp în urmă. Cei 117 de capi de familie, însoțiți de femei și copii, sunt plecați din 12 sate din actualul județ Bistrița-Năsăud. Nr. După cum rezultă din Tabelele prestărilor de contribuții pe anul militar 1763-1764 de la Ilva
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcționarilor străini, îndepărtarea din funcții a românilor pe motiv c nu știu limba germană, toate acestea și altele, la care adăugăm obișnuința secular de a se așeza liber în tot arealul românesc, i-au făcut pe o parte dintre bejenarii ardeleni în Bucovina și pe alții să treacă peste „Cordon” în Moldova, acolo unde era mai multă libertate și un trai mai bun. Acești bejenari aveau întipărită în suflet imaginea unei țări românești primitoare, cu zile puține de clacă, cu dări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oameni pe moșie. Despre toate întâmplările bejenarilor, până sau stabilit în lunca pârâului Dunavăț, din iarna anilor 1784-1785, a lăsat însemnări pe un ceaslov de la biserica din Fruntești, chiar răzeșul Ion Ciuchi, nume de familie care se regăsește între bejenarii ardeleni veniți în Bucovina. între bejenarii stabiliți la Udești, consignațiunea din 27 ianuarie 1778 înregistrează pe Toader Ciuchi, plugar din Tur, venit în 1769, în situația socială de iobag. Cu siguranță, cu multe secole în urmă, pe vremea lui Alexandru cel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
consignațiunea din 27 ianuarie 1778 înregistrează pe Toader Ciuchi, plugar din Tur, venit în 1769, în situația socială de iobag. Cu siguranță, cu multe secole în urmă, pe vremea lui Alexandru cel Bun și a lui Ștefan cel Mare, mulți ardeleni români s-au așezat în Moldova, unele familii ajungând la ranguri înalte de boieri în sfatul domnesc. Ion Ciuchi, răzeșul din Fruntești, nu era singurul din sat care știa carte: Pisarul satului, Ion Dumitru Corniță, lasă mărturie despre bejenarii veniți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Până în anul 1850 au activat învățătorii itineranți, veniți din Ardeal în Bucovina, dar și în Moldova și șara Românească care mergeau din sat în sat și, pentru o plată modestă, învățau pe copii scrisul și cititul. Cei mai cunoscuți „dascăli” ardeleni care au pus bazele învățământului superior în limba română, la București și Iași, au fost Gheorghe Lazăr și Gheorghe Asachi. Nicolae Boca și-a dat la școală toți băieții (fetele, potrivit concepției vremii rămâneau acasă, în gospodărie, să muncească și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Călinescu (zis „Poamă Albă) și Fieraru (practica fierăria!) precum și Olaru (făcea oale, era olar). în hotar cu grădina lui Pâțu a locuit Cristea Hacigheanu, funcționar la primărie, dar care nu era din Bucovina, dar, cu siguranță, este la origine ardelean. După locul viran de pe malul pârâului Dunavăț, teren inundabil, s-a stabilit un alt grup cu familia Boca din Cașvana, înrudită cu Boca Bahnă, venită prin anul 1820, după cum a relatat Toader Boca, un bătrân înțelept (în 1960-1961, când l-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alte popoare și din caracterul itinerant al acestei ocupații, străinii au făcut din toți românii un popor de ciobani. S-a observat că la noi s-a practicat un păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din comuna Filipeni la marile evenimente care au jalonat istoria neamului românescă Dacă e să ne luăm după cele spuse de Dimitrie Cantemir, „țărani moldoveni adevărați nu sunt deloc”. Cei pe care îi aflăm se trag din ruși sau din ardeleni sau unguri, cum avem noi obiceiul dă le zicem, deși, ceva mai susă arată că „Moldovenii adevărați sunt - afară de boieri Î fie târgoveți, fie țărani...” Când, într-o epocă mai îndepărtată de noi, marea majoritate a locuitorilor țării Moldovei erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
voluntariat întru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, i-a rostit în șoaptă prietenului său de sub țărână: " Unde dai și unde crapă, Grigore frate. Am vrut să-i scăpăm de străini pe basarabeni și bucovineni, dar i-am scăpat pe ardeleni. Cum s-ar zice, și la război e ca în viață: socoteala de-acasă, nu se potrivește cu aceea din târg. Și să știi, Grigore, că am pușcat și pentru tine...Da' în Apus am făcut-o cu părere de
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]