2,417 matches
-
evrei, printre care și Oltenia, unde s-a atins chiar apogeul și unde represiunea a fost deosebit de feroce. În opinia unor istorici, răscoala a fost deci o mișcare socială, și nicidecum una xenofobă, o mișcare pentru care proprietarii și arendașii - arendașii evrei și arendașii români deopotrivă - sunt în egală măsură răspunzători. Alți istorici subliniază însă faptul că răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
și Oltenia, unde s-a atins chiar apogeul și unde represiunea a fost deosebit de feroce. În opinia unor istorici, răscoala a fost deci o mișcare socială, și nicidecum una xenofobă, o mișcare pentru care proprietarii și arendașii - arendașii evrei și arendașii români deopotrivă - sunt în egală măsură răspunzători. Alți istorici subliniază însă faptul că răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind inițial direcționată contra
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
însă faptul că răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind inițial direcționată contra evreilor. Că răscoala a început în Moldova, adică acolo unde arendașii evrei predominau (40% dintre arendași), este perfect explicabil: factorul etnic și religios n-a făcut decât să întărească frustrarea maselor de țărani români exploatați crunt de-un sistem injust, așa cum se întâmplă peste tot unde nemulțumirea economică este complicată de
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind inițial direcționată contra evreilor. Că răscoala a început în Moldova, adică acolo unde arendașii evrei predominau (40% dintre arendași), este perfect explicabil: factorul etnic și religios n-a făcut decât să întărească frustrarea maselor de țărani români exploatați crunt de-un sistem injust, așa cum se întâmplă peste tot unde nemulțumirea economică este complicată de componente etnice și religioase cu
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
crescând și exploatarea țăranilor, astfel încât nemulțumirea lor a crescut și ea, fapt care a dus în cele din urmă, în martie 1907, la răscoală. Cei doi istorici români arată că tulburările au început "„în partea de miazănoapte a Moldovei, unde arendașii erau puternici”", și spune că numai trustul fraților Fischer, care deținea moșii și păduri, totaliza 236.863 hectare, adică 2.368 kmp, ceea ce reprezenta aproape suprafața unui județ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
1.000.000 de lei. Țăranii, deși neorganizați formal, prin solidaritatea impusă de interesul comun, se aflau într-o înaltă stare de tensiune și alarmă. În satele moșiei Flămânzi se organizaseră pichete de țărani care să-i împiedice pe agenții arendașului de a exercita presiuni asupra celor slabi de înger, în scopul spargerii solidarității cu privire la condițiile învoielilor ce urmau să se încheie. În „"Raportul către Prefectul Județului Botoșani al Inspectorului Comunal al Plășii Hârlău, care comunică rezultatele cercetărilor întreprinse în urma telegramei
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
pe țărani fără contracte semnate. Teama de a-și pierde locul de muncă, împreună cu niște presupuși instigatori austro-ungari, a provocat răscoala țăranilor. Aceasta s-a răspândit în curând în întreaga Moldovă, mai multe proprietăți ale latifundiarilor fiind distruse, și numeroși arendași fiind uciși sau răniți. Guvernul conservator (Partidul Conservator) nu a putut face față situației, astfel încât liberalii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea. La 18 martie a fost declarată starea de urgență, apoi mobilizarea generală, până la 29 martie numărul soldaților mobilizați
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
ce s-a manifestat printr-un declin constant al populației până în anii 1960. Din 1874, în special sub conducerea lui după 1880, a ieșit în prim plan prin agitația agrariană practicată pe scară largă prin intermediul , care a obținut ameliorarea situației arendașilor sub forma , dar și prin tentativele de a obține , cu două propuneri de legi, în 1886 și 1893, neadoptate, prin care Irlanda ar fi primit o autonomie națională limitată. Aceasta a dus la trecerea afacerilor naționale, în urma , sub control local
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
cunoscut cu exactitate, dar cel mai probabil este vorba de anul 1858. Atestarea oficială a satului este legată de apariția în zona teritoriului comunei a unei noi moșii a Eforiei Spitalelor Civile, care era situată în prelungirea moșiei Filiu. Primul arendaș al noii moșii este Ioan Avram (variante Ioana Avram, Ióna Avram), care întemeiază satul clăcașilor noii moșii la vre-o 10 kilometri nord-est de Filiu, pe drumul mare al Brăilei, lângă cârciuma „La Bordeiul Verde”, loc de popas binecunoscut de pe
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
de Barnave și de prietenii săi asigura legăturile între societatea-mamă și filiale. O analiză socială a membrilor, atât a celor din Paris cât și a celor din provincie, arată aceeași predominanță a elitelor stării a treia: negustori, magistrați, ofițeri, medici, arendași. La Paris, Mirabeau, prin elocvența sa, a exercitat, cel puțin până în decembrie 1790, cea mai mare influență în rândul Clubului Iacobinilor. La 2 martie 1791, Lameth i-a distrus influența acuzându-l de complot cu „aristocrații”. Începând de atunci, iacobinii
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
au venit din Ardeal. Astăzi există familii întregi cu numele de Ungureanu, fapt ce întărește ipoteza enunțată. Numele localității a mai fost menționat și în anul 1835 când clăcașii din Chiojdeanca și Trenu se plângeau ocârmuirii județului Saac (Săcuieni), că arendașii moșiilor moșnenești, neprielnice pentru culturi și cereale au măsurat și locuri sterpe, i-au obligat să plăteasca ocaua și pe respectivele suprafețe. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova, având aceeași componență
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
funcțiile deținute în perioada medievală. Parvenitismul a fost un fenomen social caracteristic ascensiunii burgheziei din România, el prelungindu-se o vreme îndelungată și având particularități specifice perioadei istorice în care a avut loc. Profitând de lenea și desfrâul clasei boierești, arendași și funcționari energici încep să se ridice pe plan social, cumpărând moșii și imobile și devenind tot mai prosperi. Noii îmbogățiți din România proveneau adesea de la periferia societății, fiind inculți, vulgari și cu maniere grosolane. După cum remarca și criticul Eugen
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Personajele acestui roman sunt parveniți pătrunși în înalta societate care, neavând nicio tradiție aristocratică, mimează cu snobism bunele maniere. Originile acestor familii sunt umile: Lenora este fiica unui „accizar” (funcționar fiscal) din Mizil, Doru Hallipa provine dintr-o familie de arendași îmbogățiți, Ada Razu este poreclită „făinăreasa” deoarece averea adusă de întreprinderile de morărit ale tatălui ei au propulsat-o către blazonul princiar, industriașul milionar Drăgănescu este fiu de cârciumari. Urmașii parveniților nu mai sunt preocupați de lupta pentru îmbogățire, deoarece
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
La ora actuală, din totalul de teren agricol, culturile se prezintă astfel : Se practică în fiecare gospodărie individuală dar mai ales la « CRAMA » moșiei fraților Theodor și Panaite Balș (încă de la mijlocul secolului XIX) preluată în 1911 de familia de arendași Economos, iar în anii 20 de familia generalului Eremia Grigorescu, moșie devenită în 1949 I.A.S Ivești iar după revoluția din 1989 revine în parte nurorii generaluli Ariadna Grigorescu-Negraponte. Vinurile « Băbeasca neagră » și « Feteasca albă » luând premii naționale și
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
atrage interesul multor proprietari, ea fiind revendicata prin multe procese și judecați. Între anii 1847 și 1856 se înființează târgușorul Ivești, care avea să dea și denumirea acestui areal viticol. O personalitate importantă pentru viticultura podgoriei Ivești este aceea a arendașului Hector Economos, om de remarcabilă cultură viticola și economică, care în perioada anilor 1914-1916, înființează aici o plantație viticola de 200 ha, o crama și o distilarie. După anul 1945, plantațiile de stat devin proprietate a statului, ca apoi după
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
(n. 11 februarie 1896 - n.17 februarie 1987) a fost unul dintre fondatorii apiculturii moderne din România. S-a născut la Chițcani comună Puntișeni județul Tutova, actualmente Chițcani comună Costești jud.Vaslui, fiind fiul lui Lazăr Hristea arendaș al moșiei Chițcani. Dragostea pentru albine a prins-o încă de la vârsta de 14 ani de la moș Ștefanache Roiu un batran din sat după cum povestește în cartea sa "Stupăritul Nou". A absolvit Liceul Teoretic din Bârlad iar în 1919 a
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]
-
de muncă obligatorii pe moșia boierească. De la 12 zile de clacă cât prevedea legea, țăranii trebuiau să preste de fapt 56 de zile pe an în Țara Românească și 84 de zile în Moldova. La toate acestea se suprapuneau abuzurile arendașilor care îngreunau și mai mult viața de zi cu zi a țăranului român. Rezultatul analizei lui Nicolae Bălcescu asupra efectelor Regulamentului organic, a fost că: Prevederile Regulamentului organic privitoare la învățământ au ajuns și mai greu în mediul sătesc. Cu toate că
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
sa numeroasă. Fiind un țăran cu știință de carte, Ion era folosit de boier pentru ținerea socotelilor moșiei. Au existat biografi ai lui Nicolae Grigorescu care au dorit o înnobilare a originii sale. Aceștia au văzut în Ion Grigorescu un arendaș sau un vătaf de moșie care a ținut în arendă chiar, moșiile de la Potlogi. Adevărul a fost că Ion Grigorescu a fost slujbaș boieresc mărunt sau "notariu" așa cum și-a amintit un bătrân care l-a cunoscut. Nicolae Grigorescu nu
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
hatmanului Bogdan Hmelnițki, cazacii zaporojeni, aliați cu tătarii din Crimeea și cu țărănimea locală, au luptat într-o serie de bătălii cu forțele armate și cele paramilitare ale statului polono-lituanian. Urmarea răscoalei a fost încetarea controlului șleahtei poloneze și a arendașilor lor (unii dintre ei evrei) cât și a bisericii catolice în Ucraina. Răscoala a început ca o rebeliune a cazacilor, dar în curând, lor li s-a alăturat și țărani, burghezi și mici nobli ortodocși din Ucraina, care au avut
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
Regatului Poloniei aveau controlul asupra Kievului. Deși nobilimea locală a primit drepturi egale ce ale șleahtei din Rzeczpospolita, asimilarea ei culturală a îndepărtat-o de localnicii săraci. Șleahticii locali, împreună cu magnații polono-lituanieni exploatau fără milă rutenii săraci, deseori prin intermediul unor arendași evrei. În plus, în regiune a avut loc o puternică mișcare misionară contrareformistă, iar biserica locală ortodoxă a fost supusă unor mari presiuni. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă locală se afla sub puternica presiune a Marelui Ducat al Moscovei
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
1667 și invazia suedeză) sunt estimate la aproximativ patru milioane de oameni, (ceea ce corespunde unei scăderi a populație de la 11-12 milioane de oameni la 7-8 milioane). În perioada de până la izbucnirea rebeliunii cazacilor, magnații polonezi au vândut anumite privilegii agricole arendașilor, dintre care mulți erau evrei. Aristocrații au continuat să trăiască departe de moșiile lor, cheltuind banii cuveniți din arendă, lăsând în schimb ca arendașii și colectorii de biruri să devină ținta nemulțumirii și urii țărănimii exploatate. Hmelnițki a declarat că
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
7-8 milioane). În perioada de până la izbucnirea rebeliunii cazacilor, magnații polonezi au vândut anumite privilegii agricole arendașilor, dintre care mulți erau evrei. Aristocrații au continuat să trăiască departe de moșiile lor, cheltuind banii cuveniți din arendă, lăsând în schimb ca arendașii și colectorii de biruri să devină ținta nemulțumirii și urii țărănimii exploatate. Hmelnițki a declarat că polonezii i-au vândut pe țărani ca sclavi „în mânile blestemaților de evrei”. Cazacii și țăranii răsculați au masacrat un mare număr de orășeni
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
medievală, legată de organizarea de tip corporativ, în procesul genezei relațiilor capitaliste, burghezia s-a format din mari negustori, bancheri, antreprenori în minerit și industrie, armatori, meșteșugari-patroni, imogatiti, proprietari de ferme organizate pe baza capitalistă, deținători de slujbe oficii publice, arendași ai veniturilor statului-impozite, taxe. Burghezia din sec. XVI-XVII investea capitaluri și își desfășura activitatea frecvent și concomitent în mai multe sectoare economice-minerit, industrie manufacturieră, comerț, operații bancare, navigație, economi agrară), precum și în deținerea unei slujbe de stat. Și chiar dacă ponderea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
la sfârșitul sec. XVI au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea burgheziei olandeze care deținea principalele pârghii ale vieții economice și politice în noul stat. În rândurile lor intrau antreprenorii industriali, armatori, negustori, deținători de acțiuni în companiile comerciale, proprietari și arendași de ferme organizate pe baza capitalistă.Deși burghezia din Provinciile Unite era angrenată în principalele ramuri ale economiei, cele care aveau o pondere mai amre în activitatea să erau comerțul de parcurs lung, navigația și operațiile bănești, în care principalul
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
avea în proprietate 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz[10], arendat de către Carantino Cristina[11]. Nu sunt motive să se presupună că anterior anului 1906, situația ar fi putut fi diferită, puteau fi altele doar numele proprietarilor sau arendașilor, terenul însă, așa cum se specifică în Monografia Părintelui Ilarion, era mult mai compact (vezi istoricul satului Valea Rusului). Dată fiind populația și resursele, din 1905, la hramul istoric al bisericii, 13-14 octombrie, se desfășura un „"bâlci anual cu obor pentru
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]