2,478 matches
-
și copiii”. Ca și în alte zone ale țării, în județul Fălciu existau vechi diferende între proprietari și țărani, care adesea au fost pe punctul de a se transforma în conflicte; astfel, s-a înregistrat conflictul dintre unii proprietari și arendași din orașul Huși (V. Constantinescu, Nicu Juvara, Ion Filip, M. Melikon, M. Abramovici) și locuitorii din cartierul Mocani, „toți lipsiți de pământul necesar pentru hrană”. Tabelul de mai jos prezintă situația arenzilor cu un an înaintea răscoalei țăranilor din 1907
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Previziunile inspectorului comunal s-au adeverit, însă abia peste un an, când s-au ridicat „mahalagii” din Huși. În legătură cu viața grea a țăranilor din județul Fălciu, în 1907 și înainte de acest an, despre relațiile încordate dintre țărani și proprietari sau arendași, despre apăsătoarele învoieli agricole, unele abuzuri și revolte care ajungeau până la crimă, cităm din Raportul procurorului Tribunalului Fălciu, Constantin Cozma, din 19 iunie 1907, adresat Procurorului General: „Pentru aducerea la îndeplinire a ordinului d-voastră nr. 4004 din 7 iunie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
data asta de asemeni a fost invitat să vie la muncă, dar n-a fost ridicat, căci el s-a opus aratând că datorează bani, nu muncă. Nu s-a întrebuințat violență contra lui. Chestiunea rezultării raporturilor dintre locuitori și arendași este pur civilă și nu se pot stârpi abuzurile decît prin o serioasă administrație comunală și prin legi noi”. Tensionarea relației dintre țărani și arendași sau proprietari a alimentat temerea că în primăvară va izbucni o răscoală. Scrisoarea de mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu muncă. Nu s-a întrebuințat violență contra lui. Chestiunea rezultării raporturilor dintre locuitori și arendași este pur civilă și nu se pot stârpi abuzurile decît prin o serioasă administrație comunală și prin legi noi”. Tensionarea relației dintre țărani și arendași sau proprietari a alimentat temerea că în primăvară va izbucni o răscoală. Scrisoarea de mai jos, datată Huși, 10 martie 1907, subliniază tensiunea existentă în zonă. Ea are însă și meritul de a reliefa că exista un conducător al celor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rezerviști din Regimentul 25 Rahova (Vaslui). Stând de vorbă cu țăranii, Bernardin Just este impresionat de puternicele resentimente și de starea lor mizeră, care au determinat tensiunea socială: „sunt și ei atinși de poftă de răscoală, de ură contra evreilor, arendașilor. E teribil. Au nevoie de pământul de la țărani ... Țăranul ajunge la sapă de lemn”. La 11 martie, preotul consemna: „Se aude că a venit armata la Huși (reg. IV din Iași). Pe la 8 dim. văd soldați postați la Haimoti spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
arătat dispuși „a mai lăsa mult din pretențiile sale la încheierea noului contract de învoieli agricole”. În dimineața zilei de 9 martie, frământările semnalate de câteva zile la Oltenești și Corni-Albești s-au transformat în lupte deschise împotriva proprietarlor și arendașilor. Prefectul Adam Mitache raporta ministrului de Interne violențele înregistrate în zona sa și insista pentru trimiterea forțelor de ordine: „Locuitorii din mai multe sate din județul Fălciu și Vaslui au trecut pe teritoriul comunei Oltenești, județul Fălciu oprindu-se la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de ordine: „Locuitorii din mai multe sate din județul Fălciu și Vaslui au trecut pe teritoriul comunei Oltenești, județul Fălciu oprindu-se la moșia Tărzii proprietatea Leonida C-tin arendată Ludwig Beer și în unire cu Târzienii au devastat casa arendașului. Întreaga comună Albești este în firbere. Armata cerută domniei voastre telegrafic nu ni s-au trimis, astfel că nu putem opune nicio forță nici împiedica venirea răsculaților spre orașul Huși. Rog binevoitor să dispozați trimiterea de urgență un regiment absolut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trimis, astfel că nu putem opune nicio forță nici împiedica venirea răsculaților spre orașul Huși. Rog binevoitor să dispozați trimiterea de urgență un regiment absolut necesar pentru menținerea ordinei. Procurorul și comandantul de geandarmi sunt în localitate fără mijloace”. Casa arendașului moșiei Târzii (sau Terdii, în alte documente), de pe teritoriul comunei Roșiești a fost devastată de locuitorii comunei Albești. A doua zi, într-o altă telegramă, adresată tot ministrului de Interne, prefectul județului Fălciu anunța intensificarea violențelor, solicitând iarăși intervenția armatei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doua zi, într-o altă telegramă, adresată tot ministrului de Interne, prefectul județului Fălciu anunța intensificarea violențelor, solicitând iarăși intervenția armatei: „revoltele țărănești care au început de eri (9 martie, n.a.) în comunele Oltenești și Albești au devastat curțile tuturor arendașilor. Asemenea revolte se semnalează și în comunele Răducăneni și Drânceni. Rog dispuneți trimiterea de urgență a unui Regiment. De la Iasy cerând nu ni s-a dat forțe militare sunt lipsit cu desăvîrșire de aceste forțe plecat localităților indicate, procurorul, judele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iasy cerând nu ni s-a dat forțe militare sunt lipsit cu desăvîrșire de aceste forțe plecat localităților indicate, procurorul, judele instructor și comandantul companiei jandarmi, dar fără armată”. Locuitorii din satele Budești și Vinețești, comuna Crețești, au devastat casa arendașului moșiei Budești, maltratând pe ajutorul de primar și pe secretarul comunei. În satul Covasna, comuna Cozia și în comuna Vutcani au fost distruse mai multe magazine evreiești, din cauza lipsurilor și în semn de revoltă față de arendașii de aceeași origine. Spiritele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Crețești, au devastat casa arendașului moșiei Budești, maltratând pe ajutorul de primar și pe secretarul comunei. În satul Covasna, comuna Cozia și în comuna Vutcani au fost distruse mai multe magazine evreiești, din cauza lipsurilor și în semn de revoltă față de arendașii de aceeași origine. Spiritele erau foarte agitate și în satele Tătărăni, Stroiești, Giurgești, Leoști, Valea lui Bosie, Crăsnășeni din comuna Tătărăni. La 11 martie, țăranii din această comună au atacat primăria. După ce l-au bătut pe primar și au distrus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prezența unor învățători. Astfel, învățătorul Paul Mităchescu din satul Crăsnășeni, comuna Tătărăni, a fost acuzat că ar fi instigat pe țărani la răscoală. Aflându-se într-un local public din Huși, în ziua de 11 martie, a adresat următoarele cuvinte arendașului Alexandru Calciu: „V-ați îmbogățit pe spinarea țăranilor, i-ați jefuit și acum voiți a-i împușca”. În Raportul procurorului Tribunalului Fălciu, D. Ralle, nr. 2304 din 7 aprilie 1907, trimis ministrului Justiției, se consemnează faptul că aceste incidente au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
casă și încă de la 26 Martie d-sa s-a reîntors la catedră. Din arătările instrucției nu reese întru nimic că domnul Paul Mităchescu ar fi instigat printre țărani și dacă d-sa a spus vorbele de mai sus domnului arendaș Calciu, care are moșie cu totul departe de Tătărăni, aceasta a făcut-o din cauză că nu este în bune relațiuni cu acesta din urmă”. La 9 septembrie 1907, învățătorul Paul Mităchescu, într-o plângere adresată Procurorului General al Curții de Apel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
raportul relata că „în ziua de 11 martie când locuitorii din comuna unde este el învățător erau la barieră, căutând a intra în oraș, domnia sa (Paul Mităchescu, n.a.) luând partea răsculaților s-a iscat o ceartă violentă între dînsul și arendașul Calciu, fapt pentru care a fost oprit 10 zile a se mai duce la catedră fiind pus sub supraveghere”. În Raportul lui Spiru Haret, ministrul Învățământului, către rege, în legătură cu atitudinea învățătorilor și a preoților din județul Fălciu în timpul răscoalelor, se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bun român, a căutat din contra să împiedice acțiunea de liniștire a spiritelor și chiar să contracareze unele dispozițiuni luate de administrație”. Prefectul județului Fălciu, dr. Nicolae Lupu, a arătat ulterior interes pentru stabilirea unor raporturi mai echitabile între proprietari, arendași și delegații sătești. La 18 mai, revizorul școlar P. V. Vasiliu, de la Revizoratul școlar Fălciu, transmitea ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice că nu este nici un învățător din acest județ suspectat sau implicat în răscoală. Ministrul a cerut Episcopiei informații în legătură cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin voința românilor, ci impusă de inamicul biruitor! Țăranilor și soldaților se împărți următorul manifest: „Noi țăranii n-am vrut războiul. Noi am dorit de a vedea în pace de treburile noastre, dar guvernului nostru și bogaților noștri proprietari și arendași nu le pasă de cerințele noastre. Doar suntem robii lor! Nu vrem să fim asta! Nu vrem război! Haideți să izgonim pe uzurpatorii noștri proprietari și arendași! Jos guvernul! Să facem pace cu învingătorii (copiat textual, chiar cu greșeli).“ [Un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în pace de treburile noastre, dar guvernului nostru și bogaților noștri proprietari și arendași nu le pasă de cerințele noastre. Doar suntem robii lor! Nu vrem să fim asta! Nu vrem război! Haideți să izgonim pe uzurpatorii noștri proprietari și arendași! Jos guvernul! Să facem pace cu învingătorii (copiat textual, chiar cu greșeli).“ [Un exemplar a fost luat de la Ministerul Domeniilor, în ziua ocupării lui de germani, de d. Nicolau, inginer silvic care s-a strecurat acolo.]( Ediția I, 1937, p.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
permisiunea autorităților. De obicei, spahiul locuia în satul unde se aflau pămînturile lui sau în tîrgul din apropiere. El era astfel legat de regiunea respectivă, unde avea importante îndatoriri oficiale: răspundea de menținerea ordinii în districul lui și de protecția arendașilor săi, fiind totodată și perceptor de taxe. Întrucît se baza pe posesiunea pămîntului său, spahiul depindea în primul rînd de producția acestuia, fapt ce limita eficiența lui ca luptător. El dorea desigur să fie acasă în toamnă cînd se strîngea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vakif, care aparțineau fundațiilor religioase. Desigur, sistemul timarelor se bizuia pe pămînturile miri. Imediat după cucerirea otomană, cel puțin teoretic, situația țăranului nu era rea. Deși era obligat să plătească anumite sume fixe, el avea drepturi importante, fiind considerat drept arendaș sau dijmaș ereditar și putîndu-și transmite proprietatea urmașilor săi. În plus, putea să-și cultive pămîntul după cum credea el de cuviință. De foarte multe ori, nu exista nici un control asupra metodelor aplicate sau a ceea ce prefera el să producă. Țăranul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
erau supuse controlului nemijlocit al acestuia. Cel de al doilea, care munceau pămînturile ca arendași, erau liberi să se mute în altă parte, să se căsătorească după bunul lor plac sau să-și schimbe ocupația, alternative interzise șerbilor. Slăbiciunea poziției arendașilor consta în aceea că ei dețineau pămîntul în baza unei înțelegeri cu proprietarul acestuia, care îi putea evacua oricînd voia el. Șerbul, în schimb, era cel puțin sigur pe lotul său atît în privința lui însuși cît și a moștenitorilor lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era împărțit în două categorii: alodial (liber de obligații față de senior n.t.), sau domenical, și urbarial, sau rustic. Cel din prima categorie era deținut de senior în deplină proprietate, putînd să-l lucreze el însuși sau să-l închirieze arendașilor. Munca la cîmp era prestată de șerbi ca trudă propriu-zisă sau corvezi, obligații numite în imperiu robot (cuvînt de origine slavă avînd sensul de "muncă" n.t.), sau de muncitori agricoli plătiți în natură sau în bani. Pămîntul urbarial, în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cînd a fost mai liber să-și pună în aplicare propriile idei, împăratul a început să introducă reforme mai radicale, în primul rînd abolirea iobăgiei. Măsura aceasta a fost luată în 1785 în regatul Ungariei. Iobagului i se acordau drepturile arendașului: el putea să se căsătorească după bunul său plac, să învețe o meserie și să-și părăsească lotul dacă găsea pe cineva să-l înlocuiască. Totuși, problema majoră nu era rezolvată, deoarece nu i se dădea pămînt. El își lucra
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pretenții ca și Croația. Majoritatea locuitorilor din Croația și Slavonia erau firește țărani care aveau aceleași probleme ca și cei de aceeași stare cu ei din alte părți ale regatului maghiar. Cu toate că situația de pe moșii diferea foarte mult, șerbul sau arendașul erau în general supuși acelorași obligații pe care le-am prezentat cînd am analizat alte regiuni. Ei plăteau dări sau prestau corvezi pentru stăpînul domeniului respectiv, plus taxele cuvenite statului și bisericii. Pentru dreptul de folosire a unui lot suficient
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
primite în schimbul serviciilor lui și de donațiile unei congregații obligată deja să plătească o taxă bisericii recunoscute sub jurisdicția căreia se afla regiunea în care locuia aceasta. Adeseori, preotul era nevoit să-și cîștige existența muncind ca iobag sau ca arendaș pe domeniul nobilului. Organizațiile protestante încercaseră anterior fără succes să-și facă prozeliți aici, dar făcuseră greșeala de a ataca unele forme ale religiei cum erau icoanele, posturile și respectarea numeroaselor sărbători care erau apropiate de sufletul țăranului ortodox. Mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
trei de secui, care s-au stabilit în satele situate de-a lungul graniței cu Principatele Dunărene. Ca și în alte zone de frontieră, condițiile de trai ale soldaților țărani erau mult mai bune decît cele ale iobagilor și ale arendașilor de pe moșiile învecinate. Țăranii din partea locului făceau presiuni ca să devină membri ai localităților de pe graniță. Cei care aveau o situație privilegiată erau în primul rînd românii. Autoritățile habsburgice au încercat la început să colonizeze numai membri ai bisericii unite, dar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]