4,855 matches
-
libertate în închisorile românești 38.805 indivizi. De-a lungul anilor postdecembriști, populația penitenciară a variat între 38.805 și 52.047 de persoane. Chiar dacă aceste variații sînt mari, fiind vizibilă în ultimii ani o descreștere a numărului de indivizi arestați, aceste cifre situează România într-un model justițiar sovietic sau, mai corect, postcomunist. Rata de încarcerare de peste 200 de deținuți la 100.000 de locuitori plasează România în plutonul țărilor cu cele mai severe sisteme juridice, pluton condus de Federația
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ea implică o serie de cheltuieli care dezechilibrează bugetul unui stat și creează o stare de amenințare la siguranța publicului, favorizînd acele partide care clamează instaurarea ordinii și a justiției represive. Repartiția pe sexe și infracționalitatea feminină Din totalul persoanelor arestate, 4,47% sînt femei. Deși numărul femeilor deținute se menține relativ același în ultimii (în jur de 2.000), ponderea lor tinde să devină similară cu cea din țările Uniunii Europene: 5%. În primii ani postdecembriști, această pondere era situată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
suplimentare. Datele statistice arată că cele mai numeroase infracțiuni făcute de femei au fost îndreptate împotriva unor persoane aproapiate (soț, concubin, copil, părinți, socri, frați), fiind considerate crime pasionale, fără nici un pericol la adresa societății. Deoarece studiile au constatat la femeile arestate cel mai scăzut grad de periculozitate instituțională, tratamentul aplicat lor tinde să devină mai relaxant și permisiv. De la regimul bazat pe o pază severă, pe inactivitate sau muncă necalificată, s-a trecut tot mai accentuat la programe de educație ce
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
frecventă a alcoolului și drogurilor ca stimulente și specializarea în anumite roluri criminale au schimbat perspectivele de abordare. Promovată de media, se dezvoltă o nouă modă infracțională printre femei, de aceea este de așteptat ca ponderea femeilor în totalul persoanelor arestate să crească așa cum s-a întîmplat în Statele Unite ale Americii. Estimarea specialiștilor este că rata femeilor încarcerate va depăși 10% în anul 2010 în Europa de Vest și că vor crește acțiunile de furt și tîlhărie îndreptate împotriva persoanelor străine, scăzînd ponderea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și că vor crește acțiunile de furt și tîlhărie îndreptate împotriva persoanelor străine, scăzînd ponderea crimelor pasionale. Cît privește delincvența feminină din România, ea se va situa la aceleași cote în următorii ani în jur de 2.000 de femei arestate -, dar această cifră va reprezenta circa 7-8% din totalul persoanelor încarcerate. Vor dispărea din rîndul lor prostituatele și cele arestate pentru furturi minore și va crește numărul femeilor aparținînd minorităților sau celor de cetățenie străină. Rata minorilor arestați În ultimul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
7-8% din totalul persoanelor încarcerate. Vor dispărea din rîndul lor prostituatele și cele arestate pentru furturi minore și va crește numărul femeilor aparținînd minorităților sau celor de cetățenie străină. Rata minorilor arestați În ultimul an ponderea minorilor în totalul persoanelor arestate a fost de 2%. Față de anii 1991 și 1992, cînd se aflau în detenție peste 5.500 de minori, scăderea la 850 în 2005 este semnificativă, deși față de țările vest-europene procentul minorilor arestați este încă ridicat: 2% față de 0,5
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru furturi de valori mai mici de 100 de dolari 162). Locul acestor școli speciale a fost luat de Centrele de Reeducare (de la Tg. Ocna, Găiești, Buziaș) și de penitenciarele pentru minori și tineri (de la Tichilești și Craiova). Cei mai mulți adolescenți arestați sînt însă închiși în diverse penitenciare pentru adulți, deseori în celule separate, dar și în camere cu persoane majore. Dacă Centrele de Reeducare au cunoscut în ultimii ani o îmbunătățire vizibilă a calității condițiilor de cazare și școlarizare și au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a calității condițiilor de cazare și școlarizare și au introdus programe de recuperare (încercînd să se transforme din instituții custodiale în comunități educaționale), penitenciarele unde sînt închiși peste 75% din minori sînt într-o stare de degradare avansată. Celulele adolescenților arestați preventiv de la închisoarea bucureșteană Rahova (una din cele mai moderne și mai noi închisori din țară) sînt cele mai degradate din toată închisoarea: fără uși la grupul sanitar, nevăruite, cu geamuri sparte și tîmplăria distrusă, cu saltelele cele mai putrezite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Pot fi găsiți, de asemenea, adolescenți care, într-un moment de gelozie cruntă, și-au ucis prietena. Aceștia nu prezintă un comportament delincvent organizat, așa cum a fost caracterizat mai sus. Dar asemenea cazuri sînt totuși rare. Marea majoritate a tinerilor arestați au ales calea infracțională pentru că valorile cele mai importante ale unei societăți (familia, școala, munca) au fost complet împrăștiate. Proveniți din medii familiale perturbate (separări, divorțuri, recăsătoriri, antecedente penale), cu un nivel de școlarizare situat de cele mai multe ori la studiile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fapte minore, fără posibilitatea pedepsirii în mediul deschis și cu șanse minime de eliberare condiționată. Efectul a fost că la scurt timp de la eliberarea din școlile speciale de muncă și reeducare mai mult de jumătate din cei "internați" erau apoi arestați și închiși ca recidiviști în penitenciarele pentru adulți. După începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, autoritățile române au înțeles că imperativele educaționale și clinice trebuie să prevaleze în fața celor militare și de securitate. Înțelegerea cauzelor delincvenței juvenile presupune un tratament
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
recuperarea lor fiind mai ușoară într-o comunitate terapeutică de mici dimensiuni, așa cum sînt Centrele de Reeducare. Estimările specialiștilor pentru următorii ani arată că va crește numărul deținuților străini și al celor din comunitățile marginalizate, ponderea minorilor în totalul persoanelor arestate urmînd să crească la peste 5%, iar în cifre absolute să depășească 1.500 persoane. Statutul juridic al deținuților Marcelo F. Aebi, profesor de criminologie la Universitățile din Sevilla și Lausanne, a coordonat în anul 2003 Ancheta Statistică Penală Anuală
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Consiliului Europei SPACE I167. Conform analizelor prezentate de el, situația juridică a persoanelor aflate în detenție este un indicator important în evaluarea gradului de civilizație al unui stat. Sînt considerate sisteme penale represive cele cu o pondere ridicată a persoanelor arestate preventiv, fără condamnare definitivă sau condamnate în primă instanță (aflate în stare de recurs). La jumătatea anului 2004, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta că România are aproximativ 3.000 de arestați preventiv și tot atîția condamnați în primă instanță, ceea ce
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și-a luat angajamentul de a lupta împotriva furturilor prin sistem electronic, nu a reușit să le stăvilească nici măcar cu 1%, ajungînd chiar ca numărul polițiștilor care se ocupă de aceste cazuri să fie semnificativ mai mare decît numărul infractorilor arestați, iar bugetul alocat lor să depășească cu mult sumele recuperate în urma muncii lor. Și aceasta deoarece poliției virtuale îi cad în plasă doar acei indivizi care refuză înregimentarea în structurile SRI și care vor să aibă o carieră infracțională pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
3 ori în ultimii 15 ani (de la 210 criminali arestați în 1990 la 61 în 2002), după cum s-a redus semnificativ și numărul criminalilor (de la 10.000 în 1990 la 7.000 în 2003), deși ponderea lor în totalul persoanelor arestate a rămas relativ aceeași: 20%. Numărul de criminali este un indicator al civilizației unui stat. Cu cît civilizația avansează, se produce o diminuare a lor, ca urmare a educației și a valorizării tot mai sporite a vieții. Specialiștii au demonstrat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sumbre în privința criminalilor români. Deși numărul lor a scăzut simțitor în ultimii ani, este așteptată o creștere a omorurilor efectuate de cetățeni români imediat după integrarea europeană a țării, urmînd ca o stabilizare în jurul cifrei de 5.500 de criminali arestați să se producă după 2010, iar ponderea lor în totalul populației arestate să ajungă la 12-15%. În ce privește situația violatorilor, România are un număr relativ asemănător cu Spania, Turcia, Germania (aproximativ 2.200), fiind depășită de Rusia (23.400), Franța (8
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ani, este așteptată o creștere a omorurilor efectuate de cetățeni români imediat după integrarea europeană a țării, urmînd ca o stabilizare în jurul cifrei de 5.500 de criminali arestați să se producă după 2010, iar ponderea lor în totalul populației arestate să ajungă la 12-15%. În ce privește situația violatorilor, România are un număr relativ asemănător cu Spania, Turcia, Germania (aproximativ 2.200), fiind depășită de Rusia (23.400), Franța (8.400), Marea Britanie (5.500) și Ucraina (3.700). În țările vestice violul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sub o lună, sub 3 luni și sub 6 luni nu există, iar cele sub 1 an sub extrem de rare. Procentul persoanelor condamnate la pedepste sub un an este cel mai mic din Europa. Prin comparație, în Germania 44% din arestați au primit pedepse sub 1 an și o situație asemănătoare se găsește și în Olanda, Suedia, Franța, Finlanda, Austria, Irlanda, Marea Britanie etc. Specialiștii occidentali au ajuns la concluzia că individul nu trebuie să se obișnuiască cu mediul penitenciar, deoarece recuperarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai dur sancționate infracțiunile negrilor, hispanicilor și asiaticilor, decît cele ale albilor. În Franța și Germania există o numeroasă populație turcă și arabă încarcerată, în Spania o populație bască, în Marea Britanie o populație nord-irlandeză. Mai mult decît atît, numărul străinilor arestați este mult mai mare în țările civilizate decît în celelalte țări. În Franța 24% din arestați au cetățenie străină, preponderent africană. Justiția pare preocupată de apărarea valorilor etniei dominante din societate. Un studiu efectuat de Cristian Lazăr și Ioan Durnescu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
există o numeroasă populație turcă și arabă încarcerată, în Spania o populație bască, în Marea Britanie o populație nord-irlandeză. Mai mult decît atît, numărul străinilor arestați este mult mai mare în țările civilizate decît în celelalte țări. În Franța 24% din arestați au cetățenie străină, preponderent africană. Justiția pare preocupată de apărarea valorilor etniei dominante din societate. Un studiu efectuat de Cristian Lazăr și Ioan Durnescu 184 demonstra că proporția deținuților minori în funcție de originea etnică este de 51,2% români, 39,5
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Succesele penitenciarelor mînăstirești în reducerea recidivei sub pragul de 10% au impulsionat Bisericile catolice și protestante să solicite trecerea în administrarea lor a cît mai multor închisori. În SUA se estimează că în următorii ani între 5 și 10% din arestați își vor executa pedeapsa în stabilimente monahale. Tot o pondere asemănătoare vor deține și închisorile private, în general cele de mici dimensiuni. Iar închisorile marilor metropole vor trece în administrarea (sau coproprietatea) centrelor universitare, care le vor utiliza ca loc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pénitentiaire aux États-Units), ale lui Charles Lucas din 1838 (De la réforme des prisons) și ale tuturor organizațiilor neguvernamentale care s-au ocupat de starea închisorilor au abordat problema hranei, subliniind la unison situația de înfometare la care sînt supuse persoanele arestate pretutindeni în lume. Fobia înfometării îi afectează nu numai pe deținuți, ci și pe angajați, percepuți ca niște brute nesătule, puse pe jaful și așa insuficientei hrane alocate arestaților de către stat. În ciuda tuturor rapoartelor privind precaritatea sistemului alimentar 207, răspunsurile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să-și extragă diverse organe interne. Bolile mintale, favorizate de anxietate, dar și de disfuncționalități în condițiile de viață și de ereditate, sînt tot mai numeroase, transformînd închisorile în aziluri psihiatrice. Conform estimărilor medicilor din Penitenciarul Iași, peste 30% din arestați suferă de grave probleme psihice, delincvența lor fiind consecința unei inalienări ce necesită intervenția terapeutică din spitalele de specialitate, și nu din închisori, unde posibilitățile de tratare medicală sînt reduse (cel mai adesea se prescriu antidepresive, anxiolitice, psihotrope, litium). "Psihiatria
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Marea Britanie scrie că "nu e de nici un folos a silnici pe cei răi dacă nu-i faci mai buni prin aceasta". De la John Howard și Cesare Beccaria și pînă în prezent, toți teoreticienii și specialiștii au postulat necesitatea educării persoanelor arestate. În toate studiile întreprinse peste tot în lume, arestații au un nivel de școlarizare redus, ei fiind "devianți școlari" înainte de a deveni devianți sociali. Dacă școala nu a fost o instituție atractivă în libertate, este greu de presupus că ea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai bine de jumătate din indivizii încarcerați au participat la unele din programele ONG-urilor și că aceste instituții au atras anual peste 1 milion de euro din fonduri externe pentru derularea acestora. Mai importante decît aceste programe sînt pentru arestați lecturile. "Uitarea timpului care nu trece este fără îndoială principala funcție a lecturii în închisoare."221 Deoarece cititul reduce agitația din celule, unele cadre încurajează această practică, împrumutînd deseori cărți de la bibliotecile publice, căci fondul de carte al bibliotecilor din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
stării lor de sănătate fizică și mintală. Mai ales în penitenciarele din Capitală (Rahova și Jilava), arestații nu au posibilitatea să iasă la muncă nici dacă solicită acest lucru sau dacă îndeplinesc criteriile legale (să nu fie infirmi, bătrîni, bolnavi, arestați preventiv, recidiviști sau condamnați pentru fapte grave și cu pedepse de 20 ani sau pe viață). Această iresponsabilitate managerială este justificată de teama producerii unor evadări sau părăsiri ale locului de muncă (fapte pentru care sînt pedepsiți angajații, de la simplul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]