1,444 matches
-
Z! (IVLRA: 165) ( în enumerări: A: Bună ce faci? B: Ciao! Bine, uite, sunt acasă, m-am mutat în garsonieră, în Brâncoveanu... A: O!: Ți-ai cumpărat? 171) C. (Mult mai puțin decât omologul său cult iată) evidențiază diverse valori argumentative (prezentativ argumentativ), contribuind la structurarea discursului: ( introduce un argument A: Tu ce faci de stai singură la ora asta. Uite, e nouă fără un sfert, stai singură acasă-n pat. De ce ești singură, Sofia? B: Păi sînt singură doar de
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
bani? Uite-ți plătesc. Da' fă-i ceva! Ce i-o fi făcut că a... a rămas în cabinet acolo cu el. Da' nu să poate așa ceva! (IVLRA: 32). În texte monologate, uite acționează, în formule clișeizate, cu diferite funcții argumentative sau stilistice (identificabile contextual). Da' i-am explicat înainte toate cele. Domnule, am dat de el, uitați așa, uitați așa, i-am făcut așa, i-am dres așa, a avut așa, transpirație, cutare, i-am explicat.... (IVLRA: 32) Și uite
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Antena 1, 17.III.2003) B: Și mi-a intrat materialu azi. Hai taci ! (IVLRA: 117). C. Hai(de) - conector discursiv (îi formule clișeizate) În texte monologate, interjecția hai(de) funcționează în calitate de conector discursiv ( în formule clișeizate) marcând diverse roluri argumentative (dirijând decodarea intențiilor cu care a fost formulat un enunț).53 ( Marchează o concesie: A: Păi ce să zic și eu? Să mă gândesc puțin. Să fiu de acord, să nu fiu de acord? Hai treacă de la mine! Sunt generoasă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
colocvial-familiare (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv în formule clișeizate). 3.2.2.1. Funcțiile îndeplinite în comunicare În comunicare formațiunea stai poate avea diferite valori pragmatice, îndeplinind funcția de: − operator de restructurare a ordinii la cuvânt; − marcator discursiv; − conector argumentativ. A. În calitate de operator de restructurare a ordinii la cuvânt, stai este indicele lingvistic prototipic utilizat de româna actuală vorbită în materie de strategie de preluare a dreptului la cuvânt (luând, cel mai adesea, locul formulelor politicoase de cerere a dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
treabă are doamna Macovei cu activitatea procurorilor, că parcă erau independenți? Stați puțin. Erau independenți, puteau lucra cu viteză maximă, sunt chiar aceiași puși de doamna Macovei, de ce s-or fi relaxat ? (Realitatea TV, 17.IX.2007). C. Stai - conector argumentativ Contextual, stai marchează diverse roluri argumentative, dirijând decodarea intențiilor cu care a fost formulat un enunț 59. Marchează introducerea unui argument: Am văzut că se plânge lumea că nu o să fie lume. Stați puțin. Dacă javrele au 1220 de bilete
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
procurorilor, că parcă erau independenți? Stați puțin. Erau independenți, puteau lucra cu viteză maximă, sunt chiar aceiași puși de doamna Macovei, de ce s-or fi relaxat ? (Realitatea TV, 17.IX.2007). C. Stai - conector argumentativ Contextual, stai marchează diverse roluri argumentative, dirijând decodarea intențiilor cu care a fost formulat un enunț 59. Marchează introducerea unui argument: Am văzut că se plânge lumea că nu o să fie lume. Stați puțin. Dacă javrele au 1220 de bilete, noi avem cu aproximație 5000 de
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
în contexte informale și semiformale, cumulează mai multe valori - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică (contribuie la structurarea discursului, marcând începutul unei replici în dialog sau o secvență de citare/enumerare sau evidențiază anumite roluri argumentative). Interjecțiile hortative ocupă un loc important între elementele care au funcția de mobilizare și demobilizare verbală: hai(de) este interjecția prototipică a acțiunii lingvistice, stai tinde să devină interjecția prototipică a reacției în româna actuală. Pendularea hai-stai, cu funcție de "solidarizare
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
materialul inclus în corpusurile de limbă vorbită investigate: IVRLA CORV UITE 61 14 IATĂ 11 (TEXTE OFICIALE VORBITE) 4 (TEXTE OFICIALE VORBITE) 19Nu ne propunem în paginile de față să analizăm diversele nuanțe (de exemplu, modalități de identificare sau funcții argumentative) pe care le dezvoltă, contextual, formațiunea în discuție. Multe dintre situațiile prezentate sunt polisemantice. 20 Conferințe, discursuri parlamentare, academice, caracterizate prin maximă formalitate. 21 Pentru tratarea problemei pragmatizării, cf. Dostie 2004: 21 și urm. 22 Spre deosebire de haide, interjecție primară, familiară
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
produce și le utilizează. 2. Lumea stărilor și proceselor mintale ale indivizilor, a trăirilor subiective care sunt mai mult sau mai puțin exteriorizate. 3. Lumea produselor minții omenești, în primul rând a celor realizate prin intermediul limbajului descriptiv, asertiv și critic (argumentativă. Din aceasta fac parte: miturile, poveștile, istoriile, romanele, dar mai ales teoriile științifice. Tot aici sunt incluse producțiile omului din celelalte două lumi, chiar și obiectele fizice specifice lumii umane, precum bibliotecile, cărțile și revistele, sculpturile, picturile, desenele, piesele de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
selfă într-un sens special, la persoana umană trebuie să se aibă în vedere psihismul conștient în specificul său reflexiv, subiectiv intențional și asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii asupra realității. Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul natural
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
incapabil de a se înțelege cu oamenii care au puncte de vedere și proveniențe sociale diferite. 2.2. Narcisic: îi lipsește empatia sau este incapabil să recunoască și să se identifice cu sentimentele și nevoile altora. 2.3. Ostilitate: este argumentativ sau are dificultăți în a lucra cu alții într-o manieră prietenoasă, de într-ajutorare, ca parte a grupului. 2.4. Răzbunător: îi place să se răzbune și să își ia revanșa sau este incapabil să îi ierte pe alții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
s-ar închide bucuroși peste aceste zori fericite.” Ca orice manifest, și cel al tinerilor „cerchiști” contestă niște realități (culturale) pe care vrea să le schimbe; el nu are însă violența tipică manifestelor din secolul al XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate și exclusivitate estetică”. Contestă spiritul pășunist, adică acea prelungire anacronică - pentru ei - a sămănătorismului începutului de veac, cu toate confuziile sale. Din nou se impune operată, îndeosebi în publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
culturală, deschizându-se în egală măsură către „literatură, filosofie și artă”. Coordonată de I. Negoițescu (numai numele lui apare în caseta redacțională), revista impresionează prin consistența și deplina seriozitate a articolelor, prin orizontul sensibil lărgit de lecturi, stilul ponderat și argumentativ al comentariului și anvergura teoretică a dezbaterilor. Revoluția „cerchistă” nu are, de fapt, nimic revoluționar în ea. Tinerii de la Sibiu dovedesc o mare maturitate și responsabilitate, ei gândesc destinul literaturii cu aplicație și totodată cu fervoare. Se implică, într-un
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
diferită de cea pe care o cunoaștem, a hrănit de multă vreme imaginarul filozofilor, inaugurând o nouă branșă în trunchiul imaginarurilor. Dar aceasta din urmă se dezvolta sub forma unui discurs care aducea în discuție realitatea socială printr-o logică argumentativă, și nu printr-o povestire. Fără îndoială, Platon este primul care, prin Republica, apoi prin Legile își imaginează un model social mai satisfăcător decât cel în care trăiește, un model mai coerent. Dar aceste texte de Platon sunt pur discursive
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
izolată în Occident, înainte ca Thomas More să publice Utopia (1516)12. Este cunoscută posteritatea acestui text, al cărui titlu devine un nume generic, autorizând lectura textelor lui Platon dintr-o perspectivă utopică. Thomas More prezintă o societate "alternativă". Deși argumentativ, textul se dorește a fi narativ. Este alcătuit din două părți așezate în oglindă. Una descrie realitatea Angliei contemporane autorului, în care o mare parte a populației supraviețuiește cu dificultate, în vreme ce nobilii chefuiesc. Cealaltă aduce în prim-plan un înțelept
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M., La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Arhip, Odette, Teoria argumentării. Retorica modernă: structuri și strategii argumentative în discursul juridic, politic și literar, Sedcom Libris, Iași, 2003. Bauer, Eddy, Espias, Enciclopedia del Espionaje, vol 8, Editura Idees&Editions, Paris, 1971. Bălan, Ioan, "Raporturile noastre diplomatice cu Vaticanul", în Cultura creștină, anul IX, nr. 7-9, iulie-septembrie 1920. Bărbulescu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
duce acesta, argumentul este totuși gândit și scris de autor, și nu invers, răspunsurile preexistând adesea în convingerile și înțelegerea autorului referitoare la fenomenul studiat. O ultimă critică pe care o menționăm aici se referă la metoda Școlii engleze, strict argumentativă și filosofică. Date fiind aspirațiile și tendințele unei părți importante a autorilor din domeniu de a fundamenta metode de cercetare empirică prin care să se permită verificarea ipotezelor emise, metoda de investigare și reflecție istorică specifică școlii a fost considerată
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
critică poate fi foarte ușor înțeleasă ca o acuză cum că respectivul autor nu cunoaște faptele, adică nu cunoaște despre ce vorbește, ceea ce, trebuie să recunoaștem, e ceva într-adevăr personal. Concret, scrisul istoric în România nu are o structură argumentativă, eseul argumentativ fiind practic necunoscut. Unul dintre simptomele acestei lipse de argumente este neputința majorității istoricilor de a produce un rezumat al lucrărilor lor. Neputința lor e adesea ilară, pentru că ei trebuie să selecteze nu argumente, ci fapte înșiruite mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fi foarte ușor înțeleasă ca o acuză cum că respectivul autor nu cunoaște faptele, adică nu cunoaște despre ce vorbește, ceea ce, trebuie să recunoaștem, e ceva într-adevăr personal. Concret, scrisul istoric în România nu are o structură argumentativă, eseul argumentativ fiind practic necunoscut. Unul dintre simptomele acestei lipse de argumente este neputința majorității istoricilor de a produce un rezumat al lucrărilor lor. Neputința lor e adesea ilară, pentru că ei trebuie să selecteze nu argumente, ci fapte înșiruite mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai mult sau mai puțin cauzal, dar atunci „argumentația” își pierde din „coerență”. Argumentul ultim, un veritabil deus ex machina, este acela că realitatea este prea complexă pentru a fi rezumată în câteva cuvinte. Complex este cuvântul-cheie care relevă insuficiența argumentativă și conceptuală a respectivului text/discurs. Un al doilea motiv este lipsa conceptelor istoriografice. Textul istoriografic este în întregime deconceptualizat, iar limbajul este comun. Nu este vorba aici de a acuza istoricii că nu folosesc un limbaj excesiv de conceptualizat, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a elevilor și a studenților lor. în consecință, scrisul și interpretarea istoriei în România rămân la nivelul unor metafore neelaborate, preluate de regulă din aer, din pneuma timpului. Al treilea motiv este că sursele istorice sunt folosite ilustrativ, și nu argumentativ. Mai precis, după „selecția” citatelor necesare, acestea sunt organizate într-o anumită compunere în care ele joacă rolul argumentelor. Autorul nu face altceva decât să interiorizeze respectivul text fără nici un fel de distanță critică. în acest sens, Bogdan Murgescu este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
individual de tip extatic (șamanic), exprimat exclusiv prin laturile demonstrative, intuitiv - experiențiale, nonverbale ale comunicării; ritualico-mitic, ipostaziind dimensiunea nonverbală a comunicării, dublată însă de reperele incipiente ale unei comunicări verbale; mitico-ritualic, discurs individual de tip „enunțare”, cu accent pe latura argumentativ - holistică, verbală a comunicării, însoțită de discursul de tip „exaltare” ce valorifică latura experimentală, ceremonial simbolică a acțiunii comunicative; mitic, valorificând în exclusivitate dimensiunea retorică a narațiunii mitice, transformate într-un discurs/text care și-a pierdut în cea mai
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
le-au descris cu ajutorul unor caracteristici și criterii pe care le pretindeau a fi clare. Se întâmpla așa tocmai pentru a pune bazele viitoarei concluzii, a succesiunii socialismului de după capitalism. Succesiunea modurilor de producție este practic un artificiu de tehnică argumentativă în favoarea acumulării și schimbării sociale. De fapt schimbarea socială este, aș cum vom dovedi, un proces mult mai complex și mult mai subtil, care nu are nimic a face cu dorințele ,,tovarășilor". Dezvoltarea de tip social are un caracter continuu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
minții. Intelectualii români între grupurile de prestigiu și piața liberă a ideilor, București, Compania, 2004 - sunt reunite studii sociologice adesea interesante la nivel pur descriptiv (chiar dacă cu inexactități de detaliu); teribilă mi se pare însă încărcătura evaluativă a textului, fundamental argumentativ și de-a dreptul propagandistic. Desigur că sensibilitatea noastră la judecățile de valoare e mult mai ascuțită cînd întîlnim valori pe care nu le împărtășim. În fond, orice argumentare se bazează pe seturi de valori; sigure și eficiente nu în
Argumentarea și sistemele de valori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12604_a_13929]
-
Chiar termenul paramodern sugerează o imperfecțiune față de standardele recomandate (e sufixul din paraliteratură, nu cel din paraleu; cititorul frustrat e totuși consolat să afle că statutul para- e aplicat și culturii franceze, sau chiar profesorilor titulari din universitățile americane). Mecanismul argumentativ e concesia: este recunoscut un mic bine, pentru a denunța marele rău: "deși bine intenționată, nu s-a putut feri de păcatul tuturor grupurilor de prestigiu din România" (26); "grupurile de prestigiu nu sînt, prin definiție, rele (....) însă... " (p. 30
Argumentarea și sistemele de valori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12604_a_13929]