3,682 matches
-
romană, cum se poate ști din marile scrieri istorice (Montesquieu, Gibbon etc.), dar și din creații literare ca aceea a lui Byron ("O, Romă! O, patria mea!") sau Goethe, pentru a nu aminti decât două nume dintr-o lungă serie. Arheologia, istoria, lingvistica dau seama de imensa moștenire. Dreptul și filosofia nu mai puțin. Latinitatea indică o sinteză în care aculturația lingvistică ocupă un loc eminent, dar nu exclusiv. Este vorba de un proces istoric de lungă durată, a cărui substanță
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
propriile prostii. Este însă uitarea un răspuns adecvat? Ce valoare poate avea un lucru dacă nu rămâne în memorie? A învăța din suferință (Pathimata, mathimata, spuneau cei vechi) e o regulă de conduită ce trebuie să îndemne la rememorarea continuă. Arheologia memoriei este o trebuință de echilibru la orice nivel, pentru individ ca și pentru o națiune. Căci nu există identitate, nici creștere spirituală fără memorie. Cu atât mai mult, fără ea, nu poate fi resurecție. Evocând o legendă hasidică, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
orator. Cea mai mare parte a operei sale o reprezintă predicile. Predicile reprezintă un tablou colorit al situației ecleziastice, politice, sociale și culturale în capitalele Siriei și Bizanțului și de asemenea, un izvor de extraordinară bogăție pentru teologie, istorie și arheologie. De aceea, contemporanii săi, și alături de aceștia, generațiile următoare, nu conteneau să-l proclame cel mai mare dintre oratorii Bisericii grecești. Papa Pius al X-lea l-a decretat patron al predicatorilor creștini<footnote Berthold Altaner, Patrologia, traduzione italiana di
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
orator. Cea mai mare parte a operei sale o reprezintă predicile. Predicile reprezintă un tablou colorit al situației ecleziastice, politice, sociale și culturale în capitalele Siriei și Bizanțului și de asemenea, un izvor de extraordinară bogăție pentru teologie, istorie și arheologie. De aceea, contemporanii săi, și alături de aceștia, generațiile următoare, nu conteneau să-l proclame cel mai mare dintre oratorii Bisericii grecești. Papa Pius al X-lea l-a decretat patron al predicatorilor creștini<footnote Berthold Altaner, Patrologia, traduzione italiana di
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
sunt marile tendințe, evoluțiile pe termen lung. De aceea, marile cicluri seculare, fluctuațiile de amploare ale activității economice nu trebuie neglijate. Altminteri, s-ar putea ca, revenind pe aici, să nu ne placă ce-am lăsat în urmă... 6.2. ARHEOLOGIA CICLURILOR ECONOMICE Observarea realității a permis surprinderea de ritmuri, cadențe, de cicluri lungi și cicluri scurte care, cu ajutorul matematicii și al astronomiei, au dat naștere cronologici. O prefigurare a modelelor ciclice pe care le cunoaștem în economie a apărut încă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și comunitate 188 5.4.3. Subiect colectiv sau unu -multiplu 194 5.5. Instituționalism versus neoclasicism 204 5.6. Știința economică și acțiunea umană 207 6. ZBORUL FRÎNT AL GÎNDIRII ECONOMICE 212 6.1. Ritmuri economice 224 6.2. Arheologia ciclurilor economice 228 7. NOUL HERMETISM NOUA GNOZĂ, ÎN ȘTIINȚĂ 240 BIBLIOGRAFIE 274 Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Iorga și Vasile Pârvan, se afirmă o nouă generație, ilustrată de savantul cu vocație pentru sinteză Constantin C. Giurăscu, de medievistul cu importante preocupări pentru istorie politică și culturală Petre P. Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus Ioan Lupaș, cu temeinice studii privind lupta de emancipare națională, domeniu abordat și în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
abordat și în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine principala pondere în cercetarea istoriografică a epocii. Aceasta a căpătat un cadru instituțional mai adecvat prin organizarea pe lângă universități, a unor institute specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
acest psihanalist, arhetipul este o imagine care își are rădăcina în inconștientul cel mai îndepărtat, o imagine care vine dintr-o viață care nu este viața noastră personală și pe care nu o putem studia decât referindu-ne la o arheologie psihologică. Dar nu este de ajuns să spunem că arhetipurile sunt reprezentate ca niște simboluri. Trebuie să adăugăm că sunt simboluri motrice. Șarpele este, în noi, un simbol motrice, o ființă care nu are "nici aripioare ca peștii, nici picioare
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fost emis la 28 iulie 1919 sub ministeriatul Dr. C. Angelescu. Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
românilor. În această calitate, Alexandru Lapedatu a desfășurat o activitate intensă de organizare a propagandei politice în străinătate, având ca scop lămurirea opiniei publice și instruirea cercurilor diplomatice străine în legătură cu înfăptuirea cauzei naționale românești, sprijinindu-se de dovezile concrete ale arheologiei, 30 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 13-14. 31 Ibidem, p. 14. 32 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 319. 33 Ibidem, p. 435. 33 documentelor, etnografiei, limbii și ale monumentelor istorice. Împreună cu liderii bucovineni, Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
franceză din liceu. Având de transpus în "limba lui Molière" o comunicare științifică pentru un reputat specialist al vremii, a constatat ceea ce mi-a relatat și mie (proaspăt admis la filologie în acel moment, având iluzii în ceea ce privește valoarea "probațională" a arheologiei): E suficient să ai două cioburi, îți imaginezi din ce obiect au făcut parte un vas de uz gospodăresc sau o urnă funerară le așezi la locul potrivit, reconstitui ceea ce lipsește și apoi scrii o mulțime de povești. În spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ele endemice. Dintre speciile de pești se remarcă păstrăvul iskhan și peștele alb adus din lacul Ladoga și Ciud, aclimatizat aici în perioada 1924-1927. Stațiunea de cercetări hidrobiologice asigură asistența științifică în reproducerea păstrăvului în incubatoare. Prin coborârea nivelului apei arheologii au descoperit cimitire și urme ale culturii Cyclopeana. SHKOTSU - cel mai adânc lac vulcanic Ă363 m)din Insula Hokkaido și al doilea din Japonia după Tazawa, în apropierea căruia se află orașul Sapporo, stațiune a sporturilor de iarnă, cu un
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
și datorită romancierului-vizionar Kadare, viața și moartea Conducătorului au devenit de mult istorie întunecată sub zodia celui mai terifiant blestem. Fantasma Mariei Callas Helmut Krausser (Esslingen, 1964) n-a avut deloc o viață monocordă și previzibilă. A început studii de arheologie, de teatrologie și de istoria artei, fără însă să le termine; a trăit apoi câțiva ani din ajutor social și angajări sporadice, ducând o viață de cvasi boschetar. A fost actor, paznic de noapte, figurant în spectacole de operă, solist
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fost emis la 28 iulie 1919 sub ministeriatul Dr. C. Angelescu. Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
românilor. În această calitate, Alexandru Lapedatu a desfășurat o activitate intensă de organizare a propagandei politice în străinătate, având ca scop lămurirea opiniei publice și instruirea cercurilor diplomatice străine în legătură cu înfăptuirea cauzei naționale românești, sprijinindu-se de dovezile concrete ale arheologiei, 30 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 13-14. 31 Ibidem, p. 14. 32 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 319. 33 Ibidem, p. 435. 33 documentelor, etnografiei, limbii și ale monumentelor istorice. Împreună cu liderii bucovineni, Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Iorga și Vasile Pârvan, se afirmă o nouă generație, ilustrată de savantul cu vocație pentru sinteză Constantin C. Giurăscu, de medievistul cu importante preocupări pentru istorie politică și culturală Petre P. Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus Ioan Lupaș, cu temeinice studii privind lupta de emancipare națională, domeniu abordat și în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
abordat și în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine principala pondere în cercetarea istoriografică a epocii. Aceasta a căpătat un cadru instituțional mai adecvat prin organizarea pe lângă universități, a unor institute specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
toute administration centralisée, maintient l'unité morale de la chrétienté" (G. de Lagarde). ABREVIERI AARMSI Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice Acta Hist. Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapest AIINC Anuarul Institutului de Istorie Națională, Cluj AIIACN Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, Cluj-Napoca AIINB Anuarul Institutului de Istorie Națională, București AIIAI Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, Iași ARADR Academia Română. Discursuri de recepțiune, București AMC Acta Musei Corviniensis, Hunedoara AMD Acta Musei Devensis, Deva AMN Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca FJAS, Sibiu Arhivele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice Acta Hist. Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapest AIINC Anuarul Institutului de Istorie Națională, Cluj AIIACN Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, Cluj-Napoca AIINB Anuarul Institutului de Istorie Națională, București AIIAI Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, Iași ARADR Academia Română. Discursuri de recepțiune, București AMC Acta Musei Corviniensis, Hunedoara AMD Acta Musei Devensis, Deva AMN Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca FJAS, Sibiu Arhivele naționale, Filiala Județeană Sibiu Bulletin Bulettin of the Center for Transylvanian Studies, Romanian Cultural Fondation
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
considera valoroase doar în măsura în care pot servi drept mijloace de comunicare). Nu puține dintre poemele incluse în Vindecarea de simetrie și aproape toate Portret-ele în cuțit (chiar și cele ce par descinse direct din retorica lui Mircea Ivănescu) sunt, în fond, arheologii ale imaginii de sine, așadar mijloace eficiente de instituire și de comunicare a unui sine vulnerat, căci marcat de iminența evanescenței în acord cu acest corolar tematic este și definiția-tip a poemului: "mulajul propriei mele dispariții". În Cartea invaziilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
excepție. Raportul antropos-logos-cosmos este tratat adesea cu cerneală postmodernă, ceea ce înseamnă că Apocrife-le... au și un adstrat substanțial de ludic și parodic. De urmărit, spre exemplu, jocul auctorial inteligent, alternanța de registre și roluri din poeme precum Erată, Teatrală, Arheologie și Dilemă. Sau, de ce nu, Altfel un aspru rechizitoriu adus bietului Adam (căruia nevasta îi descoperă "lipsuri mari la capitolul educație sexuală"!), încheiat cu o savuroasă trecere în revistă a... bibliografiei sexofone locale. Căci, vorba ceea: "10. Sunt atâtea lucruri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de figură covârșitoare a antecesorului, în versurile lui Quasimodo din a doua perioadă de creație regăsim dese răbufniri împotriva preluărilor, pe care autorul, trebuie să repetăm, începuse să le resimță că pe o povară, deși știa că fac parte din "arheologia" să de profesionist. Renunțarea la acestea, proclamata în Fraților Cervi, Italiei lor, îmbracă în alte poezii Ce noapte lungă accente nostalgice. În cea dintâi autorul a recurs la reminiscențe leopardiene pentru a accentua faptul că el însuși a depășit tiparele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de numele de vietăți, animale, păsări, reptile, insecte etc. Relativ bogată, zoonimia biblică reprezintă o materie de studiu dificilă, reclamând nu doar competențe lingvistice în limbile biblice primare (ebraica, aramaica, greaca, latina) ci și cunoștințe solide de istorie, geografie și arheologie biblică, precum și depriderea de a întrebuința eficient instrumente de lucru indispensabile cum sunt taxonomiile botanice sau zoologice, concretizate în atlasele și dicționarele de specialitate. Alături de animale fantastice mai mult sau mai puțin cunoscute, precum aspida, inorogul sau pajura, în textele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vol. XI, ediția a III-a, București, s.a., p. 100. 18 Memoriile principelui Nicolae Suțu, ediție de Georgeta Penelea-Filitti, Editura Humanitas, București, 1997, p. 269. 19 Valeriu Stan, Două memorii din lupta pentru Unire, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom XXIV/1, Iași, 1987, p. 386. 20 Pentru detalii, vezi Leonid Boicu, Geneza "chestiunii române" ca problemă internațională, Editura Junimea, Iași, 1975, passim. 21 Vlad Georgescu, Mémoires et projets de réforme dans les Principautés Roumaines, 1831-1848
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]