1,822 matches
-
și cunoașterea din vedere a lui Hristos. Îndrumarea părintelui duhovnic, lucrând în cadrul organizat de slujbele și tainele Bisericii, își vădește treptat efectele terapeutice. În această perioadă, asceză este indispensabilă, iar libertatea doar pregustată, după îndepărtarea de sursele pierzării. Ucenicul, comentează arhimandritul Zaharia, „descoperă că nu își stăpânește firea și că ea a rămas nepătrunsă de harul lui Dumnezeu, așa încât se predă, pe cât îi este cu putință, unei depline pocăințe”1. Ura de sine însoțește această ruptură violentă de lumea rătăcirii, a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
face asemănător Fiului, iar cuvintele apostolului se adeveresc: „De ați avea zeci de mii de învățători în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți. Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos” (I Corinteni 4, 15). În spiritul interpretării arhimandritului Zaharia, putem spune că botezul, spovedania, euharistia sunt taine care fac dintr-un individ credincios un ipostas al Bisericii universale - un loc unde regulile politeții, atât de necesare în lume, sunt abrogate pentru a lăsa iubirii autoritatea supremă. Pe scurt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cap. V, VI, VIII). Ar fi cu neputință ca într-un singur articol să facem dreptate bogăției de teme și profunzimii cu care această carte ne surprinde la fiecare pas. Cu discreție, fără să facă operă de patrolog sau istoric, arhimandritul Zaharia îl aduce pe starețul Sofronie în conversație cu cei mai importanți teologi ai Bisericii - de la Atanasie cel Mare, Ioan Scărarul sau Maxim Mărturisitorul până la Simeon Noul Teolog sau Grigorie Palama, arătând mai întâi caracterul tradițional al învățăturii sale dogmatice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pavel) nu mai este o simplă instanță a unei naturi generice (umanitatea). Aceasta este și teza apărată, între alții, de mitropolitul Ioan Zizioulas în faimosul și controversatul său eseu intitulat Being and Communion (1984). Totuși, spre deosebire de Berdiaev, Lossky sau Zizioulas, arhimandritul Sofronie nu opune într-un stil existențialist „natura umană” vs „persoana”. Pentru Sofronie Saharov, natura umană restaurată prin har nu mai trăiește sub dictatura necesității, ci a pășit deja în sfera eshatologică a libertății. În excelentul rezumat al ieromonahului Zaharia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o simplă decizie intelectuală de a îmbrățișa „personalismul dialogic” al teologilor moderni, ci de un mod al existenței plenare, cea care caracterizează viața Sfintei Treimi. Teologia persoanei și roadele compasiuniitc " Teologia persoanei și roadele compasiunii" Teologia persoanei este - în cazul arhimandritului Sofronie - o revelație a concretului în viața duhovnicească ghidată de principiile ancestrale ale tradiției monastice răsăritene. Accentele noi descoperite de arhimandritul Zaharia în teologia starețului Sofronie au, fără îndoială, un caracter profetic, răspunzând întrebărilor mute ale lumii de astăzi. Învățătura
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
caracterizează viața Sfintei Treimi. Teologia persoanei și roadele compasiuniitc " Teologia persoanei și roadele compasiunii" Teologia persoanei este - în cazul arhimandritului Sofronie - o revelație a concretului în viața duhovnicească ghidată de principiile ancestrale ale tradiției monastice răsăritene. Accentele noi descoperite de arhimandritul Zaharia în teologia starețului Sofronie au, fără îndoială, un caracter profetic, răspunzând întrebărilor mute ale lumii de astăzi. Învățătura părintelui Sofronie despre rugăciunea pentru întreaga umanitate este, cu siguranță, una dintre cele mai îndrăznețe schițe de teodicee ortodoxă - iar părtași
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
atrage, cu siguranță, interesul cititorilor deja captivați de frumusețea învățăturilor cuviosului Siluan și de aerul rarefiat al teologiei monastice transmise de către starețul Sofronie noilor generații de creștini. Chemarea la adâncirea personală în taina smereniei universale reprezintă mesajul central al cărții arhimandritului Zaharia. Dată fiind popularitatea crescândă de care se bucură în România teologia starețului Sofronie și învățăturile duhovnicești ale cuviosului Siluan, un studiu exegetic precum Hristos, calea vieții noastre va stimula, probabil, o dezbatere publică mult mai temeinică a surselor și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trecut, datorii în prezent și așteptări venind din viitor. Nu știm niciodată ce bogății se ascund sub aceste timide întâlniri cu vechiul și noul, laolaltă. Notă bibliografică 1tc "Notă bibliografică1" „Vasul răbdării și chipul blândețelor” a fost publicat ințial în Arhimandritul Teofil Părăianu, Prescuri pentru cuminecături, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1998; textul a fost reluat într-o formă îmbunătățită în volumul Arhimandritului Teofil Părăianu, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, Sibiu, 2001. Și un candid avertisment al Părintelui Teofil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vechiul și noul, laolaltă. Notă bibliografică 1tc "Notă bibliografică1" „Vasul răbdării și chipul blândețelor” a fost publicat ințial în Arhimandritul Teofil Părăianu, Prescuri pentru cuminecături, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1998; textul a fost reluat într-o formă îmbunătățită în volumul Arhimandritului Teofil Părăianu, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, Sibiu, 2001. Și un candid avertisment al Părintelui Teofil adresat cititorului: „Îți trebuie dicționar să înțelegi, e cam sofisticată cuvântarea lui” în Arhimandritul Teofil, Cine sunt eu? Ce spun eu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reluat într-o formă îmbunătățită în volumul Arhimandritului Teofil Părăianu, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, Sibiu, 2001. Și un candid avertisment al Părintelui Teofil adresat cititorului: „Îți trebuie dicționar să înțelegi, e cam sofisticată cuvântarea lui” în Arhimandritul Teofil, Cine sunt eu? Ce spun eu despre mine?, interviu cu Mitropolitul Antonie Plămădeală, Sibiu, 2003, p. 135. Ca post scriptum, am atașat acestui prim text recenzia apărută inițial sub titlul „Părintele Teofil și bulgărele de zăpadă”, Convorbiri literare, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Filologia fără mănuși 275 Situl eclezial al interpretării 279 Limitele pozitivismului 281 Îngerul Silezian 284 Vasul răbdării și chipul blândețelor 290 Taina firescului 293 Amintiri și cumpene 294 Teofil duhovnicul 297 Mesagerul bucuriei 298 Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianos 300 Ereditatea misticii bizantine 300 Renașterea permanentă 302 Asceza deciziei 304 Absență sau retragere? 305 Denunțul mondenității 307 Darurile ascezei 309 Monahismul: de la credință la cunoaștere 311 Nunta filocalică 314 Ascultare, feciorie, sărăcie 316 Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
numele de Andrievici (care îi fusese impus în școală, după un înaintaș al său cu numele de Andrii) în acela de Morariu. În 1873 se călugărește, luându-și numele de Silvestru și este hirotonit arhimandrit. Urcă toate treptele ierarhiei bisericești - arhimandrit diecezan și vicar general al Mitropoliei, arhiepiscop al Cernăuților, mitropolit al Bucovinei și al Dalmației (din 1880). Este membru al Dietei din Bucovina și deputat în Parlamentul din Viena. Figură centrală a vieții bisericești din Bucovina, M.-A. a considerat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
1866, p. 2. 676 Monitorul Oficial, 15 februarie 1866, p. 157; D.A. Sturdza, op. cit., p. 2. 677 Arhiva Națională Iași, fond Primăria Iași, 1866, dosar nr. 6, fila 1 (12 februarie). 678 Ziarul era intitulat Preotul și era condus de arhimandritul Clement (Românul, 25 martie, 1866, p. 112). La 2 aprilie 1866, Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 679 Monitorul Oficial, 24
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Lane Fox, inventatorul lămpii electrice cu incandescență, domnul Strant și domnul Slade cu frumoasa lui soție, dr. Fastenrath, recomandat de papa, doamna Kremnitz, Davila, Theodori cu fiica sa. Ploaie torențială. După-amiaza scris. Seara invitat pe Roth, pe mitropolit și pe arhimandriți. Împreună până la ora 11. Muzică, prelații se retrag. Duminică, 10 septembrie/29 august Vreme mohorâtă. Ora 9 biserică, oficiază mitropolitul Moldovei. Ora 10½ primit pe generalul medic Roth în audiență de rămas-bun. Cu Stöhr la castel, acolo discutat totul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
trei sferturi de oră, biserica enorm de aglomerată. Scutit de paradă Batalionul de Vânători, vreme amenințătoare. Ora 12 la barăcile Batalionului de Vânători, totul decorat foarte frumos. Umbrar mare, sub care masa pentru 50 persoane, Jooris, Alecsandri, Anghelescu, mitropolitul cu arhimandriții, Boerescu, Slade cu soția, Fastenrath etc., etc. Trupa are masa aranjată în jurul nostru. Eu țin primul toast, Anghelescu răspunde (își citește toastul), maiorul Rudeanu, apoi Candiano își citește poezia despre Grivița, care face impresie adâncă. Mitropolitul și Alecsandri țin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
33-34, notele 13 și 22, precum și întreg capitolul dedicat istoricului Ștefan Stratimirović, mitropolit de Karlowitz, în Victor Neumann, op. cit., pp. 71-83; vezi și R. Veselinović, „Srpska istoriografija XVIII-veka”, în Srpska stampana knjiga veka (katalog), Novi-Sad-Beograd, 1963, pp. 33-35; D. Ruvarać, Arhimandrit Jovan Rajić (1726-1801), Sr. Karlovci, 1901; S. Anuichi, Relații bisericești, ed. cit., pp. 156-157. Privitor la receptarea cehă și slovacă, vezi J. Delansky, „Die tschechische Slawistik des 18. Jahrhunderte und Schlözer”, în E. Winter (s.r.), Lomonossow, Schlözer, Pallas. Deutsch-russische
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
București, 1883, seria E, t. I: Novele, cugetări, foiletoane, bibliografii, varia, București, 1883, seria B, t. II: Memorii prezentate Academiei Române în 1887-1888, București, 1889, t. III: Memorii prezentate Academiei Române în 1888-1889, București, 1890; Schițe de istoria literaturei române, București, 1885; Arhimandritul Vartolomei Măzăreanul (1720-1780), București, 1889; Autografele lui Varlaam mitropolitul, București, 1889; George Asaki, București, 1890; Legende române, București 1891; ed. 3, cu ilustrații de Jiquide, București 1896; ed. 4, vol. I-II, București, 1904; ed. îngr. Ion Horia Rădulescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
GÂNDIRE ȘI ARTĂ, revistă tipărită la Detroit, în Statele Unite ale Americii, între octombrie 1979 și octombrie 1986, cu apariție anunțată „de mai multe ori pe an”, în fapt anuală, sub redacția arhimandritului D. Felix. Înscriind pe frontispiciu, drept moto, „Credință, dragoste, speranță”, publicația - editată în condiții grafice deosebite - se adresează „cetitorilor români de pretutindeni și prietenilor care iubesc poporul român și țara noastră, România”. Destinată apărării credinței „creștine ortodoxe, în care s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
religioase, Poezii morale, Poezii patriotice, Poezii doritoare de pace în lume, Poezii cu referire la integritatea României, Poezii de dor pentru patria străbună, Poezii cu dor de acasă, Poezii cu iubire de natură, Poezii nostalgice, versurile fiind uneori prefațate de arhimandritul D. Felix. Foarte rar se recenzează în G. și a. cărți. În schimb, la aniversări sunt creionate profiluri de scriitori (Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu). Un loc aparte îl ocupă încercarea de prezentare a filosofiei române, realizată de Felix Dubneac (D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
precum și Foaia Diecezană, organul de publicitate al eparhiei (1886). În 1874 a fost ales mitropolit al Ardealului, dar împăratul din Viena și Guvernul din Budapesta au refuzat să-l recunoască. A murit în anul 1889. În locul său a fost ales arhimandritul Nicolae Popeea, vicarul Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1908). Făcea parte dintr-o familie preoțească din părțile Brașovului. A învățat la Brașov, Blaj, Cluj și Viena. Fiind ales episcop la Caransebeș, a continuat munca rodnică începută de Popasu, îngrijindu-se de Institutul Teologic
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a avut o intensă activitate culturală și națională. În martie 1920, episcop la Caransebeș a fost ales consilierul eparhial Dr. Iosif Badescu. A păstorit până la moartea sa, întâmplată la 11 iulie 1933. În toamna aceluiași an a fost ales episcop arhimandritul Dr. Vasile Lăzărescu (1894-1969), bănățean cu studii de teologie la Cernăuți și de filozofie la Budapesta și Viena, fost profesor de Dogmatică și Apologetică la Academiile teologice din Sibiu și Oradea. În iunie anul 1940 a fost ales în fruntea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Theoretiocal approaches, Londra/New York. Scott, A., The limits of globalization/. Cases and arguments, Routledge, Londra și New York, 1997. Sf. Ioan Gură de Aur, "Omilii la Facere", în Rose, S., Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor, Editura Sofia, București, 2001. Arhimandrit Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența vieții veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 1998. Arhimandritul Sofronie, Arhimandrit, Viața și învățăturile starețului Siluan Athonitul, Editura Deisis, Sibiu, 1999. Stan, D., "Fundamentarea asistenței sociale în spațiul românesc", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Londra/New York. Scott, A., The limits of globalization/. Cases and arguments, Routledge, Londra și New York, 1997. Sf. Ioan Gură de Aur, "Omilii la Facere", în Rose, S., Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor, Editura Sofia, București, 2001. Arhimandrit Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența vieții veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 1998. Arhimandritul Sofronie, Arhimandrit, Viața și învățăturile starețului Siluan Athonitul, Editura Deisis, Sibiu, 1999. Stan, D., "Fundamentarea asistenței sociale în spațiul românesc", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
and arguments, Routledge, Londra și New York, 1997. Sf. Ioan Gură de Aur, "Omilii la Facere", în Rose, S., Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor, Editura Sofia, București, 2001. Arhimandrit Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența vieții veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 1998. Arhimandritul Sofronie, Arhimandrit, Viața și învățăturile starețului Siluan Athonitul, Editura Deisis, Sibiu, 1999. Stan, D., "Fundamentarea asistenței sociale în spațiul românesc", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Stănilă, C., "Creștinismul, factor decisiv în istoria Europei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Routledge, Londra și New York, 1997. Sf. Ioan Gură de Aur, "Omilii la Facere", în Rose, S., Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor, Editura Sofia, București, 2001. Arhimandrit Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența vieții veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 1998. Arhimandritul Sofronie, Arhimandrit, Viața și învățăturile starețului Siluan Athonitul, Editura Deisis, Sibiu, 1999. Stan, D., "Fundamentarea asistenței sociale în spațiul românesc", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Stănilă, C., "Creștinismul, factor decisiv în istoria Europei", în ziarul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]