2,123 matches
-
aresta 1 2 aresteze aresta 4 2 Arestul arest 1 2 arhiduce arhiduce 2 2 Aristocrația aristocrație 4 2 aristocrația aristocrație 26 2 aristocratic aristocratic 1 2 aristocratică aristocratic 10 2 aristocratice aristocratic 9 2 aristocratici aristocratic 1 2 aristocrație aristocrație 25 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică aristocrației aristocrație 6 2 aristocrații aristocrație 7 2 aristocraților aristocrat 1 2 aristocratiza aristocratiza 2 2 aristocratizare aristocratizare 1 2 aristocratizarea aristocratizare 1 2 aristocratizării aristocratizare 1 2 aristocratizat aristocratiza 1
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 arhiduce arhiduce 2 2 Aristocrația aristocrație 4 2 aristocrația aristocrație 26 2 aristocratic aristocratic 1 2 aristocratică aristocratic 10 2 aristocratice aristocratic 9 2 aristocratici aristocratic 1 2 aristocrație aristocrație 25 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică aristocrației aristocrație 6 2 aristocrații aristocrație 7 2 aristocraților aristocrat 1 2 aristocratiza aristocratiza 2 2 aristocratizare aristocratizare 1 2 aristocratizarea aristocratizare 1 2 aristocratizării aristocratizare 1 2 aristocratizat aristocratiza 1 2 aristocratizată aristocratiza 1 2 aristocratizată aristocratizat 1 2 aristocratizate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
arhiduce arhiduce 2 2 Aristocrația aristocrație 4 2 aristocrația aristocrație 26 2 aristocratic aristocratic 1 2 aristocratică aristocratic 10 2 aristocratice aristocratic 9 2 aristocratici aristocratic 1 2 aristocrație aristocrație 25 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică aristocrației aristocrație 6 2 aristocrații aristocrație 7 2 aristocraților aristocrat 1 2 aristocratiza aristocratiza 2 2 aristocratizare aristocratizare 1 2 aristocratizarea aristocratizare 1 2 aristocratizării aristocratizare 1 2 aristocratizat aristocratiza 1 2 aristocratizată aristocratiza 1 2 aristocratizată aristocratizat 1 2 aristocratizate aristocratizat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 Aristocrația aristocrație 4 2 aristocrația aristocrație 26 2 aristocratic aristocratic 1 2 aristocratică aristocratic 10 2 aristocratice aristocratic 9 2 aristocratici aristocratic 1 2 aristocrație aristocrație 25 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică aristocrației aristocrație 6 2 aristocrații aristocrație 7 2 aristocraților aristocrat 1 2 aristocratiza aristocratiza 2 2 aristocratizare aristocratizare 1 2 aristocratizarea aristocratizare 1 2 aristocratizării aristocratizare 1 2 aristocratizat aristocratiza 1 2 aristocratizată aristocratiza 1 2 aristocratizată aristocratizat 1 2 aristocratizate aristocratizat 4 2 aristocratizatului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Aristocrația aristocrație 4 2 aristocrația aristocrație 26 2 aristocratic aristocratic 1 2 aristocratică aristocratic 10 2 aristocratice aristocratic 9 2 aristocratici aristocratic 1 2 aristocrație aristocrație 25 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică aristocrației aristocrație 6 2 aristocrații aristocrație 7 2 aristocraților aristocrat 1 2 aristocratiza aristocratiza 2 2 aristocratizare aristocratizare 1 2 aristocratizarea aristocratizare 1 2 aristocratizării aristocratizare 1 2 aristocratizat aristocratiza 1 2 aristocratizată aristocratiza 1 2 aristocratizată aristocratizat 1 2 aristocratizate aristocratizat 4 2 aristocratizatului aristocratizat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a fierului, și La Tène (Elveția), de la -450 la era noastră sau a doua epocă a fierului. Originea acestor popoare hallstattiene este complexă. Cert este că ele ajung în Franța plecînd din Europa Centrală și că sînt dominate de o aristocrație de cavaleri: calul devine de acum animalul nobil prin excelență. Printre aceste popoare figurează elemente celtice care anunță marile mișcări de populație din a doua epocă a fierului. După "cîmpurile cu urne", popoarele primei epoci a fierului reiau obiceiul tumulilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
monarhiei arverne. În anii 80-70 î.I.C., arvernul Celtill încearcă să restaureze regalitatea, dar a fost ucis; el lasă un fiu, Vercingetorix. Puterea politică este recuperată de marile familii celte, pe care Cezar le numește equites, *cavaleri. Ei constituie o aristocrație care se adună în consiliu sau *senat, adunare a conducătorilor cetății. Magistrații, *vergobret, sînt desemnați de consiliu pentru a asigura permanența puterii. Această nobilime militară galică își întemeiază puterea pe oamenii pe care îi controlează și care sînt în serviciul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Romei schimbă condițiile economice și sociale. Prețul cuceririi se face întîi simțit prin impozite, rechiziționări etc., care provoacă o îndatorare a populațiilor locale. Dar, în același timp, italienii acaparează pămînturile, dezvoltă noi culturi și intensifică activitățile comerciale și financiare. Doar aristocrațiile indigene pot beneficia de acestea, iar integrarea lor se face lent: adoptarea planurilor de casă cu *atrium la Ensérune (Hérault) sau la Glanum (Saint-Rémy-de-Provence). Agravarea diferențelor sociale a fost una dintre cauzele răscoalelor care au izbucnit în provincie. Elementele din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sud (Midi), acesta din urmă desemnat adesea cu termenul de "Aquitania": aceasta este deja schema împărțirii teritoriului nostru în langue d'oïl pentru nord și langue d'oc pentru sud, care păstrează în cea mai mare măsură marca prezenței romane. Aristocrația galică și viața culturală. Criza nu a distrus vechea ordine socială. Nobilimea galică rămîne constituită din mari proprietari funciari și din notabilii orașelor, acei honestiores, dar anumite aspecte se accentuează. Cei mai bogați își construiesc la țară vile impozante, adevărate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Haute-Garonne), cu 220 componente pe 4 hectare, cu *terme, încălzire, vaste curți interioare etc. Acest tip de vilă are și propriile țiglării, forje, ateliere de țesut și este un adevărat centru economic autonom. Totuși, nu trebuie să ne imaginăm că aristocrația galică își petrece tot timpul pe pămînturile sale. Orașul rămîne centrul privilegiat al vieții sociale, locul unde se exprimă și cultura. Într-adevăr, Galia de la sfîrșitul secolului al III-lea și din secolul al IV-lea cunoaște o remarcabilă înflorire
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
eșecului. Or, unul dintre aceste regate barbare, cel al francilor, în Galia, va da numele său țării noastre. Invaziile barbare (secolul al V-lea) La începutul secolului al V-lea fațada romană a Galiei *prefectură a pretoriului, *dioceze, provincii, cetăți, aristocrație senatorială ascunde transformări foarte profunde. Sub amenințarea invaziilor, Imperiul, cum am văzut, s-a militarizat: orașele s-au închis la adăpostul incintelor; armate, care cuprind deja o proporție mare de barbari, campează și pe frontiera Rinului și în interiorul țării, iar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cele mai urbanizate, cele mai romanizate. Față de populațiile locale supuse regimului de *ospitalitate, marele lor handicap este de ordin religios; ei sînt creștini, desigur, dar sub o formă eretică, *arianismul: astfel ei au întîlnit ostilitatea declarată a bisericii și a aristocrației galo-romane, pepinieră de episcopi. Acestui ansamblu meridional i se poate opune Galia de nord, unde mai există generali romani, dintre care ultimul, Syagrius, se stabilește la Soissons. Mai puțin bogată, mai puțin urbanizată, mai puțin romanizată, această regiune suferă presiunea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întăresc pe măsură ce cucerirea francă se întinde dincolo de Rin, către Bavaria, Turingia și Frisia; în sfîrșit, Burgundia, care se situează pe linia regatului burgund. Acest cadru triplu este locul unde se dezvoltă ultimul obstacol, amenințarea decisivă pentru regalitatea merovingiană: ridicarea puterii aristocrațiilor regionale cărora regii au fost obligați să le distribuie pămînturile fiscului ca beneficiu, pentru a-și asigura fidelitatea lor, și ai căror șefi naturali sînt cei din serviciile regale: *primarii palatului. În 687, aristocrația din Austrasia, condusă de Pepin d
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
decisivă pentru regalitatea merovingiană: ridicarea puterii aristocrațiilor regionale cărora regii au fost obligați să le distribuie pămînturile fiscului ca beneficiu, pentru a-și asigura fidelitatea lor, și ai căror șefi naturali sînt cei din serviciile regale: *primarii palatului. În 687, aristocrația din Austrasia, condusă de Pepin d'Herstal, zdrobește trupele regelui Neustriei la Tertry, în apropiere de Saint-Quentin. Dinastia merovingiană, sub supravegherea primarilor palatului, a fost menținută. Nu era decît o amînare. Dar peripețiile istoriei politice nu trebuie să ascundă o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pierdut orice caracter atractiv. Viața se reconstituie la sat, un sat în care spațiul sălbatic are ascendent asupra spațiului cultivat. Se remarcă în același timp tendința de grupare a micilor proprietari liberi și extinderea marii proprietăți în profitul regelui, al aristocrației laice și al Bisericii. O parte din aceste imense domenii este cultivată direct pentru stăpîn, de sclavi pe care îi conduce un intendent, iar o altă parte este încredințată, cu plata în munci și arende, unor coloni sau unor sclavi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stăpînului. Dar poate că esențialul nu este acesta. Esențialul constă în căutarea, la toate nivelele, a legăturilor personale între împărat și toți locuitorii Imperiului, legături care, în ochii săi sînt singurele care pot asigura coeziunea ansamblului. În jurul împăratului gravitează o aristocrație imperială, probabil vreo 30 de familii de origine francă, legate de familia imperială și între ele și care dau pe titularii celor mai înalte funcții în tot Imperiul. Cu mult mai larg este cercul vasalilor împăratului: ei îi fac acestuia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
capitalei sale, continuă să se deplaseze din domeniu în domeniu, care trăiește mai ales din veniturile funciare și din prăzile sale de război pradă care se rărește odată cu creșterea Imperiului și cu prelungirea perioadelor de pace, spre marea nemulțumire a aristocrației războinice și își împarte regatele între fiii săi. Dar mai ales și acesta este cel de-al doilea element , după Carol cel Mare, suveranul reușește din ce în ce mai puțin să stăpînească ambiția celor mari, care vor folosi în detrimentul său principalele instituții carolingiene
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la 1 ianuarie 1806 (11nivôse an XIV). DOCUMENT 2 Revoluția, limba franceză și dialectele "Legislatorul vorbește o limbă pe care cei care trebuie să execute și să se supună nu o înțeleg. "Trebuie să popularizăm limba, trebuie să distrugem această aristocrație de limbaj care pare să fi stabilit o națiune rafinată în mijlocul unei națiuni barbare. "Noi am revoluționat guvernarea, legile, obiceiurile, moravurile, îmbrăcămintea, comerțul și gîndirea însăși; să revoluționăm deci și limba, care este instrumentul lor zilnic. "Ați decretat trimiterea legilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fi elector este coborîtă de la 30 la 25 de ani; pentru a fi eligibil, de la 40 la 30. Revoluția din Iulie are o dublă semnificație, politică și socială. Ea confirmă victoria suveranității naționale asupra dreptului monarhic, victoria burgheziei liberale asupra aristocrației și clerului. 1830 este într-adevăr reușita lui 1789. Regimul se sprijină pe o miliție burgheză: garda națională, în care servesc, împotriva revoltelor, oamenii înscriși în regim de contribuție personală și care pot să-și cumpere echipamentul. Domnia lui Ludovic-Filip
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cea a democrației. Doar republicanii aspiră la sufragiu universal, fundament al democrației politice. Numai unii visează la o democrație socială foarte distanțată de realitățile timpului. Societatea epocii este într-adevăr dominată de contrastul dintre elite și popor. În sînul elitelor, aristocrația își pierde rolul politic în 1830. Dar, adesea, nobilii legitimiști care abandonează serviciul statului se retrag pe pămînturile lor, întărindu-și astfel influența locală. Marea burghezie deține un loc din ce în ce mai important în stat și în societate. Dar banca și industria
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cele mai mizerabile. Ei sînt cei pe care îi descriu în primul rînd anchetele filantropilor și observatorii sociali. Ei sînt cei ale căror condiții de locuit, orare de lucru, salarii sînt cele mai mediocre. Nu în acest mediu, ci în aristocrația muncitoare a vechilor meserii care are o adevărată calificare, tradiții de cultură, gustul instrucției se afirmă militanții unei prime mișcări muncitorești, rapid influențată de ideile republicane și socialiste. Această Franță, încă tradițională, cunoaște, începînd cu 1840, mutații decisive. În timp ce se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
după 1881 și a valorilor bursiere. De asemenea, partea averilor legate de intreprinderea industrială crește în mod notabil. Odată cu cea de-a III-a Republică triumfă burghezia bună a talentelor, avocați de renume sau medici celebri, ingineri și o nouă aristocrație republicană de înalți funcționari. După criza din 16 mai 1877 are loc, în mod cert, o anumită democratizare a personalului de conducere și ascensiunea celui din provincie. Toți sau aproape toți rămîn totuși ieșiți din mica burghezie sau din bughezia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
său, raporturi care implică acordarea unui fief (feodum în lat.) vasalului de către senior. În sens larg, feudalitatea desemnează societatea bazată pe astfel de legături feudo-vasalice și care se caracteriza printr-o ierarhie a oamenilor și a teritoriilor, prin preponderența unei aristocrații de războinici, prin împărțirea autorității publice și a drepturilor de proprietate. Fief. Este un bun acordat de către senior vasalului său pentru ca acesta să poată îndeplini serviciile către senior. Fieful este cel mai adesea un teren sau un castel, dar poate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
militare sau ecleziastice făcute de cetățeni statului. La început a constat într-o gratificație sub formă de bunuri naționale. Dar decretul din 28 februarie 1809 a suprimat-o. Legiunea de onoare nu mai prezenta riscul de a crea o nouă aristocrație funciară; ea devenea o recompensă individuală. Limes. Pentru protejarea Imperiului Roman, frontierele acestuia au fost parțial întărite cu fortificații. În funcție de regiunile care trebuiau apărate, fortificațiile variază: drumuri și forturi amplasate la distanță în Siria, șanțuri și forturi legate prin drumuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secolele al III-lea și al IV-lea), 71 Criza din secolul al III-lea, 71 Invaziile, 71 Imperiul Galilor (260-274), 72 Galia la sfîrșitul secolului al III-lea, 73 Reînnoirea din secolul al IV-lea, 74 Reorganizarea Galiei, 74 Aristocrația galică și viața culturală, 75 Mutațiile religioase, 76 Un echilibru fragil, 77 Activități economice și constrîngeri sociale, 77 Dificultățile religioase, 79 Prăbușirea Galiei, 79 Documente: 1. Teritoriul eduen la începutul secolului al IV-lea, 80 2. Milostenia Sfîntului Martin, 82
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]