1,870 matches
-
pandantele ei obișnuite, solitudinea, o solitudine care foarte rar exersează umilința ("Zorile ne găsesc însingurați/ c-un morman de foi înnegrite" sau "Cu grădina Ghetsemani topită în suflet/ O ODISEE A SINGURĂTĂȚII VEI SCRIE"), căci în orice moment îi preferă aroganța divers justificată: "El a ajuns să privească lumea prin mai multe răni deodată/ ochiul lui rece se împrietenise deja cu întunericul/ și se obișnuise cu întrebările morții./ Adesea trecea pe străzi și gândurile lui trezeau un cimitir de tăcere./ Își
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în care lume-ai dispărut?/ În loc de copil mi-ai născut poezia". Sau, și mai clar, feminitatea aptă să dea viață devine însăși Viața: "dacă există un dumnezeu/ nu poate fi decât femeie", conchide vocea dubitativă din Dacă există un Dumnezeu. Aroganța celui care se plasează pe o poziție de egalitate cu divinitatea este, într-un astfel de context, evidentă. Începând cu Lanseta cea mai lungă din lume, poetul pare "hotărât să nu mai intru-n dialog/decât cu dumnezeu". Dar evidența
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
est bien autre: vous diriez deux femmes" (Physiologie de la toilette). 396 În realitate, Worth inventatorul defileurilor, al manechinelor, al țesăturilor lucioase și al ornamentelor grațioase care personalizează toaletă. Creațiile sale feerice și facturile importante care le însoțesc sunt celebre prin aroganță lor. Cele mai vestite Pariziene fac coadă în anticamera să. Mai mult decât orice poet sau pictor, Charles Worth, stilist renumit din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, reușește să creeze aură modei și să o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
parțial economice, sunt reperele majore în lucrările lui Tiberiu. Iar aceste repere sunt urmărite într-un orizont al duratei și mai puțin sub speciae temporis, cum se întîmplă în majoritatea lucrărilor noastre de specialitate. Este provocarea intelectualului lucid, nemulțumit de aroganța viziunii tehnocratice asupra societății, în general, și a economiei, în special, sceptic față de pretenția de omnisciență a meliorismului, în care progresul material se substituie perfect progresului spiritual, fără nici o relație de complementaritate, și uimit față cu situarea exclusivă sub imperiul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
culturală sunt semne de neseriozitate științifică pentru universitari cu pretenții bovarice de specialiști. Cum arăta H.-R. Patapievici, preluînd un avertisment mai vechi al lui Jacob Burckhardt, "progresul științific a fost adesea întîrziat de o formă de obtuzitate, cultivată cu aroganță "de spiritele academice și de profesori (die Akademici und Professoren): este vorba despre retragerea trufașă în specializarea cea mai îngustă profesional, adică mai mărginită intelectual și aruncarea discreditului social asupra interesului diletant, adică îndrăgostit de cultură, în general" (Discernămîntul modernizării
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fenomenul terorismului, să te ascunzi după faldurile sale, dedicîndu-i o veritabilă cruciadă, și să nu vezi cauzele profunde ale conflictului, care rezidă, chiar dincolo de faptul că avem într-adevăr de a face cu două lumi diferite, cu mentalități diferite, în aroganță și intoleranță, în agresivitate și umilință, în inegalități economice extreme, în clivaje sociale insurmontabile, în conflicte interetnice interminabile, în ultimă instanță în păcatele lumii, o lume, o civilizație aflată încă, în ansamblul ei, într-o fază primitivă de evoluție. Dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
duci un război aproape clasic, cu credința naivă că astfel elimini terorismul. Nu astfel se poate lupta cu succes împotriva acestui fenomen, ci mai curînd cu armele inteligenței, ale serviciilor secrete, prin acțiuni militare punctu-ale, pîrghii financiare, diplomatice, renunțarea la aroganță, dorința de dominație, prin cunoașterea și acceptarea celuilalt, nu umilirea sa, prin spirit tolerant și autentic religios și atenuarea marilor disparități de avuție. Forța militară nu poate suplini naivitățile, lipsa de cultură și stereotipurile, clișeele politice și diplomatice. Fără o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai mult sau mai puțin voluntare. Acum, America pare că și-a pierdut reperele. Acțiunile sale sunt tot mai unilaterale, relația cu partenerii o vrea transformată într-o simplă curea de transmisie, comportament care e tot mai mult perceput ca aroganță imperială, ceea ce face să crească rezervele, neliniștile și chiar ostilitățile. Cei care domină acum procesul decizional în Statele Unite vor, în chip manifest, să-și afirme supremația globală prin forța militară, chiar dacă multe lucruri rămîn încă obscure. Dar au ei șansa
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
W. Bush, ne-am lămurit, pentru că ne-a demonstrat de ce eforturi intelectuale și conștiente este capabil. Acesta ar trebui afirmă Brzezinski nu doar să agite poporul american, ci să-l educe, și asta nu doar prin "sloganuri patriotice, temeri și aroganță autosuficientă". Greu de întrevăzut cum ar putea un singur om, fie el și președinte american, să facă o astfel de educațiune. Ar trebui să fie un nou "tătuc" și vedem încă o dată cît de naivi sunt oamenii, chiar cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
asemenea sarcini, deși principiile sale sunt mai mult decît generoase. Dacă America nu se întoarce schimbată, fără nazuri și cu ceva mai multă inteligență decît forță, alternativa nu e decît anarhia. Legitimitatea și prestigiul S.U.A. au slăbit datorită incompetenței și aroganței, nechibzuinței și ignoranței ultimei sale administrații. Dar lumea nu vrea ca America să se retragă. De fapt, nici nu cred că mai poate s-o facă. Ceea ce se impune însă este un accent mai mare pus pe diplomație, asistență, acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai dura cel puțin o generație. Problema e ce va urma după? Va fi o perioadă la fel de neagră ca după căderea imperiului roman sau lumea a mai evoluat? Desmond Tutu le recomandă americanilor "puțină smerenie", care să-i scoată din aroganța unilateralismului. Unele dintre cele mai dificile cuvinte din orice limbă arăta el sunt: "Am greșit. Ne pare rău. Iertați-ne. Nu sunt decît o sumă mică de cuvinte, dar puterea lor de a schimba dinamica unei situații tensionate este greu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
despre care vorbea Lavrov? Nici pomeneală. Ce s-a făcut cu banii din celebra rentă petrolieră? S-a modernizat și diversificat economia rusă? Nu. Problema Rusiei este că nu poate fi un partener fiabil, stabil și previzibil. De ce? Tocmai din cauza aroganței pe care o afișează. Acum și renta petrolieră s-a cam subțiat. Elanul țării lovite de criză nu e prea mare. Și atunci pe ce se bazează grandoarea visată? Pe iluzii? Pe arme? Problemele de fond ale Rusiei (sărăcia, demografia
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Dorothy își asumă postura cu o conștiinciozitate vecină cu masochismul. Biserica se află, literal și figurat, în pragul disoluției. În vreme ce stabilimentul se ruinează gradual, visteria parohiei s-a golit complet. Mai mult, vechii enoriași pleacă fie spre congregații învecinate (datorită aroganței reverendului din Knype Hill), fie spre lumea personală, sub puseurile ateismului tot mai accentuat. În decorul psihologic al unui stoicism rar întîlnit în literatura britanică modernă, Dorothy încearcă să reziste multitudinii de provocări. Resemnată cu statutul de fată bătrînă (deși
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
că, în postură de slujitor al unuia dintre cei mai respectați aristocrați din vechea Anglie, trăise suficientă istorie și între pereții palatului, văzînd "tot ceea ce era de văzut", însă educația spartană, de butler de elită, îl împiedică să replice cu aroganță. Obișnuit să execute ordinele stăpînilor, chiar și atunci cînd este vorba despre relaxare, lui Stevens nu-i rămîne, prin urmare, decît să aprobe ideea călătoriei, cu atît mai mult cu cît posibila revedere a domnișoarei Kenton (fostă lucrătoare la Darlington
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din opoziție cu alte modele culturale ci din Întâlnirea care ne Îmbogățește În toate privințele. Să ne păstrăm Încrederea că aceste momente de luciditate vor prevala În fața situațiilor În care, din varii motive, spiritul național se inflamează necumpătat, degenerând În aroganță naționalistă, În egală măsură cabotină și periculoasă. Năzuința supremă a toleranței este de a substitui atitudinii intransigente dialogul cultural; dar, pentru aceasta, trebuie să existe partener de dialog - o altă cultură. Așadar, toleranța face posibilă trecerea de la cultura autarhică la
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
neacceptați față de cei integrați, a celor "tolerați" fără a fi înțeleși. E vorba de o crimă a ignoranței reciproce. Lumea în care părinții lor au fost parașutați și exploatați îi suportă de la distanță, ținîndu-se dezgustată de nas și tratîndu-i cu aroganța stăpînilor de sclavi, iar ei, la rîndul lor, refuză cu obstinație să joace după regulile pămîntului care i-a găzduit. Fiecare parte are dreptatea ei, fiecare parte greșește fundamental. Dar problema nu se poate rezolva la nivel de înfruntări de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Corelativ, sunt de părere că starea de anxietate rafinată a lectorului este nutrită mai ales de teama în sine, reificările acesteia constituind simple prelungiri iconice, cu rol pur ancilar în coagularea reacțiilor afective. Sfidând orice canon universitar autoproclamat, cu tipică aroganță intelectuală, "respectabil", mi-am propus, măcar o dată în viață, să scriu o carte despre acel tip special de proză care, pur și simplu, ne accelerează bătăile inimii în timpul lecturii. Iar miza este cu atât mai mare, aș spune, cu cât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
crescut posibilitățile de modificare tot mai cutezătoare a proceselor genetice. Este posibil ca și dispozițiile, înclinațiile și alte calități ori defecte umane codificate cromozomial să fie dirijate de scopuri socio-umane determinate. Succesele în programarea sexelor, schimbarea sexelor la adulți sporesc aroganța omnipotentă a omului, dereglează familia și relațiile sociale tradiționale. Un exemplu de influență naturală pozitivă social au fost ploile căzute la timp și căldura potrivită necesară creșterii și maturizării recoltelor din vara-toamna anului 2011, chiar pe o pânză freatică insuficientă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
zei", "divinități", "eroi de legendă și de roman", iar la nivelul cel mai de jos "idoli". De aici, reintrarea în drepturi a teologicului într-o viziune mai largă: "de-a nu disprețui nimic din cultură, de a nu tăia cu aroganță Știința despre Om de lexicul cotidian sau de cântarea ori plânsul oamenilor"; (13, p. 247) "să nu confundăm căutarea "științifică" a Omului cu rumorile atât de poluante în Occidentul nostru Extrem ale politicienilor și jurnaliștilor"; (Ibid.) să reluăm sfatul lui
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cercetători din științele naturii. Gould îl amintește pe fizicianul Luiz Alvarez, care, într-un interviu dat în anii ’80, aprecia că paleontologii nu sunt buni oameni de știință și îi compara cu colecționarii de timbre. Este o apreciere care vădește aroganță nutrită de neînțelegere. În lumea cercetătorilor naturii, un asemenea mod de a gândi a putut fi stimulat și de filozofi preocupați de formularea unei teorii generale a metodei științei, care se conduc după modelul oferit de științele exacte ale naturii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pe musulmanii și evreii care nu se convertiseră, ceea ce avea să impună pentru multă vreme creștinismul ca unică religie a Europei. Doar evreii i-au supraviețuit, ici și colo, în mici ghetouri mereu amenințate. Creștinismul triumfător s-a închis cu aroganță în el însuși, urmărind și suprimînd ezitările și ereziile. Monopolul creștin asupra oricărei credințe și asupra oricărui mod de gîndire avea să domnească în Europa medievală. Recucerirea creștină s-a oprit la Gibraltar, netrecînd dincolo de Europa. Cruciadele (1095-1270) eșuaseră deja
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
va fi percepută ca fiind din ce în ce mai satisfăcătoare. Către 1800 apare termenul "europenism", care desemnează preferința pentru ceea ce este propriu-zis european. Apoi, către 1830, verbul "a europeniza" dezvăluie credința că Europa adusese lumii cea mai înaltă civilizație. Se afirmă astfel cu aroganță un complex de superioritate european în raport cu orice altă civilizație. Nu numai civilizațiile extra-europene sînt considerate înapoiate, ci și rasele non-europene sînt privite ca inferioare. Spre finele secolului al XIX-lea, cînd au loc ultimele colonizări și Europa își impune hegemonia
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ideea de Progres, ideea de Știință, ideea de Civilizație, ideea de Rațiune. Aceste crize comunică unele cu altele și se alimentează unele pe altele. Începem să ne dăm seama de perversiunile și delirurile născute din Rațiune. Începem să ne pierdem aroganța eurocentristă acum cînd declinul ne face să înțelegem ce a însemnat apogeul nostru, și începem să privim cu alți ochi celelalte culturi. Are loc un reflux al mitului rațiunii, un reflux al deificării rațiunii, un reflux al raționalizărilor care se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
trecutului", preferînd izolarea de "cei care i-ar fi putut leza mîndria." Bineînțeles, se adaugă și ceea ce intuise T. Vianu ("un instinct aristocratic care îl ținea departe de toate formele zgomotoase ale publicității") și constatase pe viu Cella Dealavrancea armura aroganței pe care o îmbracă încă din tinerețe gheața aroganței atît de potrivnică relațiilor de prietenie și de familie: Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa [...] ...grăia cu tremur în glas: "Eu cobor din ilustra familie a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
putut leza mîndria." Bineînțeles, se adaugă și ceea ce intuise T. Vianu ("un instinct aristocratic care îl ținea departe de toate formele zgomotoase ale publicității") și constatase pe viu Cella Dealavrancea armura aroganței pe care o îmbracă încă din tinerețe gheața aroganței atît de potrivnică relațiilor de prietenie și de familie: Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa [...] ...grăia cu tremur în glas: "Eu cobor din ilustra familie a conților italieni Cavacioni"... n-am să mă însor decît
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]