2,842,792 matches
-
Din bătrâni, apărut în 1902. În 1903 lui Slavici i se acordă Premiul "Heliade-Rădulescu" împotriva lui Duiliu Zamfirescu, care candidase cu romanul În război, nici acesta cu mult mai bun. Duiliu Zamfirescu îl va ataca imediat pe premiat într-un articol în care dezavuează în întregime toată literatura transilvăneană. Slavici îi va răspunde, dar nu va fi suficient. Ceva mai târziu, E. Lovinescu va prelua ideea că literatura transilvăneană este neevoluată, și ca limbă literară, și ca artă, meritele ei fiind
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
va răspunde, dar nu va fi suficient. Ceva mai târziu, E. Lovinescu va prelua ideea că literatura transilvăneană este neevoluată, și ca limbă literară, și ca artă, meritele ei fiind numai în militantismul național. În 1911, adaugă la finele unui articol despre I. Agârbiceanu un paragraf despre "caracterele generale ale literaturii ardelene", evidențiindu-i regionalismul (devenit uneori un localism lipsit de orizont), insuficiența estetică, "servitutea față de realitatea imediată", caracterul prea național și prea moralizator - ceea ce o face "primitivă" și, categoric, "inferioară
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
-i regionalismul (devenit uneori un localism lipsit de orizont), insuficiența estetică, "servitutea față de realitatea imediată", caracterul prea național și prea moralizator - ceea ce o face "primitivă" și, categoric, "inferioară". Slavici nici nu e pomenit. Dacă pentru Octavian Goga avea, în alte articole, cuvinte mai bune, considerându-l reprezentativ, pentru George Coșbuc nu avea nici un pic de înțelegere (ba, dimpotrivă, susținând cu argumente noi, posibilul plagiat în serie al baladelor coșbuciene). E. Lovinescu nu avea, înainte de 1918, mai multă considerație pentru literatura ardeleană
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
putea fi decât ignorat, chiar minimalizat, în fond dezavuat, chiar dacă indirect. Între Slavici și Zamfirescu, aflați într-un antagonism accentuat, într-o competiție exclusivistă pentru întâietate, Lovinescu îl prefera categoric pe cel de-al doilea. În 1913, E. Lovinescu scrie articolul Cincuantenarul romanului român, dedicat, cum se poate lesne bănui, aniversării Ciocoilor vechi și noi de N. Filimon. E ocazia unei recapitulări, în care sunt reamintite ca repere în istoria personajului de roman: Dionis al lui Eminescu, Dan al lui Vlahuță
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
e această uitare sau, poate, ignoranță. Dar cel mai grav aspect biografic va fi colaboraționismul filogerman al lui Slavici în timpul primului război, un partizanat care îl va expune iremediabil oprobiului public. E. Lovinescu a scris, în timpul neutralității și după război, articole de "revizuiri morale" despre astfel de demisii antinaționale ale scriitorilor și politicienilor, dar, curios, nici unul special consacrat lui Slavici. Dar nu este uitat. Într-un articol din decembrie 1915 despre compromisurile lui Gala Galaction, E. Lovinescu notează extrem de acid: "După
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
va expune iremediabil oprobiului public. E. Lovinescu a scris, în timpul neutralității și după război, articole de "revizuiri morale" despre astfel de demisii antinaționale ale scriitorilor și politicienilor, dar, curios, nici unul special consacrat lui Slavici. Dar nu este uitat. Într-un articol din decembrie 1915 despre compromisurile lui Gala Galaction, E. Lovinescu notează extrem de acid: "După Ion Slavici, Gala Galaction... Cel dintâi dusese o luptă de mai bine de un pătrar de veac pentru biruința cauzei naționale și întemeiase Tribuna. În literatură
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
fără multe capitole proiectate, printre care și unul despre Slavici, unde poate portretul prozatorului ar mai fi fost retușat. Cred că Lovinescu a citat o singură dată un fragment din proza de ficțiune a lui Slavici - și anume într-un articol polemic cu B. Fundoianu Există o literatură română?, din octombrie 1922, reluat în Critice IX, în anul următor: e un fragment din Popa Tanda, o descriere a satului Sărăceni, ca exemplu de sentențiozitate, dar criticul ține să precizeze că ia
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
limbă, nu se gîndesc nici recenzenții, dacă traducerea nu e deranjant de proastă. Iar la editor, nici atîta. în "Le Nouvel Observateur" nr. 2092 am găsit, cu supratitlul Vocație și titlul Să găsești un job într-o editură, un interesant articol semnat de Anne Crignon. Jurnalista pleacă de la ideea că există o fascinație pentru mediul elitist editorial, tinerii închipuindu-și că vor avea de a face cu scriitori străluciți și vor purta febrile discuții intelectuale. Lecția nr. 1 - spune ea - e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
trebuie să îndeplinească stagii modest remunerate și doar dacă dovedesc aptitudini și zel ajung să fie angajați, cînd se eliberează un post. Editurile franceze lucrează mult cu colaboratori externi, așa-numiții TAD, oameni "cu munca la domiciliu", pe care autoarea articolului îi numește "proletariat al materiei cenușii", exploatat nemilos. Un traducător primește 15 euro pe pagină, un "negru" al traducătorului, care adesea îi rescrie textul, primește 10, sînt documentariști care sînt plătiți cu cîteva mii de euro pentru luni de cercetări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
primește 15 euro pe pagină, un "negru" al traducătorului, care adesea îi rescrie textul, primește 10, sînt documentariști care sînt plătiți cu cîteva mii de euro pentru luni de cercetări în arhive... Un avocat specializat în probleme literare declară în articol că acești intelectuali primesc pe ora de muncă mai puțin decît o menajeră și e revoltat. Cronicarul ține să amintească faptul că la noi un traducător e plătit oficial cu maximum 2 euro/pagină iar redactarea unui volum de 300
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
spirit critic) ajunge să se întrebe cum arată creația sa din perspectiva timpului care a trecut. El își aduce aminte, cu siguranță, fervorile începutului, emoțiile drumului pînă la chioșcul din colț pentru cumpărarea revistei în care i-a apărut primul articol, furnicăturile produse de vederea miraculoasă a propriei sale semnături în formă tipărită, drumurile părinților cu publicația sub braț pe la toți vecinii și rudele din cartier, felicitările interminabile care îi dăduseră pentru o clipă sentimentul că întreaga lume literară aștepta cu
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
în formă tipărită, drumurile părinților cu publicația sub braț pe la toți vecinii și rudele din cartier, felicitările interminabile care îi dăduseră pentru o clipă sentimentul că întreaga lume literară aștepta cu sufletul la gură și este încă sub farmecul apariției articolului său de debut. Urmează unu-două decenii în care, în articolele altora, numele respectivului scriitor apare însoțit de epitetul "tînăr", iar despre creația sa se spune că este încărcată de promisiuni pentru mai tîrziu. Apoi, brusc, eroul nostru observă, la
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
vecinii și rudele din cartier, felicitările interminabile care îi dăduseră pentru o clipă sentimentul că întreaga lume literară aștepta cu sufletul la gură și este încă sub farmecul apariției articolului său de debut. Urmează unu-două decenii în care, în articolele altora, numele respectivului scriitor apare însoțit de epitetul "tînăr", iar despre creația sa se spune că este încărcată de promisiuni pentru mai tîrziu. Apoi, brusc, eroul nostru observă, la început mirat, că, din sintagma "tînărul scriitor", pe care o credea
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
din Balta Albă, poeziile de la 18 ani, trimise lui Ioan Alexandru și răspunsurile încurajatoare ale maestrului, cîteva dintre recenziile publicate în anii '80 în presa literară (în special în revista "Transilvania", unde autorul a avut o rubrică permanentă), mai multe articole de atitudine din Chenarul deținut la revista "Luceafărul" după 1990, relatarea primei excursii în străinătate (în Franța, în toamna anului 1990), un scurt fragment dintr-o proiectată, dar mereu amînată enciclopedie a lumii românești văzute prin opera lui I.L. Caragiale
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
Husar (celălalt fiind prozatorul și memorialistul Pericle Martinescu), a inițiat în 2004 realizarea unei antologii literare, care selectează semnificativ din poezia, proza, critica, publicistica și traducerile apărute în revista "Meșterul Manole", adăugând în anexe secvențe documentare (corespondență, evocări, dialoguri retrospective, articole de istorie literară), o transcriere a sumarelor celor treisprezece numere, un foarte util indice bibliografic (întocmit profesionist de Aurelia Stoica) și un mic album fotografic. E o modalitate dintre cele mai edificatoare de a reveni, în cunoștință de cauză, cu
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
considerată "expresia cea mai înaltă a geniului autohton" (p. 227). Integrarea lucidă și constructivă într-o tradiție națională aflată "în ascensiune continuă" înseamnă a regăsi "bucuria de a fi român" (p. 162). Judecând "Meșterul Manole în perspectivă" (așa se intitulează articolul programatic din 1941), Vintilă Horia propune ieșirea din etnicismul gândirist, printr-un proiect de europenizare disperată: "Prin generația Meșterului Manole, scriitorul român are dreptul de a păși în universalitate, bogat de o cultură românească esențială și liber de a crea
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Ovid Caledoniu, Aurel Marin și ceilalți antologați de Al. Husar) rămân în perimetrul unei poezii de atmosferă, o poezie sentimentală, nostalgică, elegiacă. În proză, Vintilă Horia propune "o nouă înțelegere a fantasticului" (așa se intitulează un articol din 1939): concentrarea într-un simbol, evadarea din realitate - tendințe ce pot fi sintetizate în noțiunea de "fantastimbolism" (p. 176-177). Revista se susține în acest program prin Mircea Streinul și V. Beneș, dar îi invocă drept exemplu și pe Victor
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
uitare? " Cine deține trecutul, deține prezentul și viitorul", spunea Orwell. Afirmație valabilă și pentru prezent. "Ei" dețin trecutul și tot "ei" dețin prezentul și sînt la putere... S.G.: Aș vrea să-mi dați cîteva exemple? B.N.: Am cerut printr-un articol ca "scriitorii de curte" să fie... nu condamnați, ci dezavuați pentru a se face o deosebire dintre "ei" și "noi". Articolul a fost refuzat de o revistă foarte cunoscută. Și iată acum liderii culturali sînt Adrian Păunescu și Vadim Tudor
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
dețin prezentul și sînt la putere... S.G.: Aș vrea să-mi dați cîteva exemple? B.N.: Am cerut printr-un articol ca "scriitorii de curte" să fie... nu condamnați, ci dezavuați pentru a se face o deosebire dintre "ei" și "noi". Articolul a fost refuzat de o revistă foarte cunoscută. Și iată acum liderii culturali sînt Adrian Păunescu și Vadim Tudor. I-am propus fostului Președinte al Uniunii Scriitorilor, Laurențiu Ulici, să construiască un monument sau să facă o placă comemorativă în
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
original și traducere. În cartea sa* , Leon Volovici amintește de un George Fălcoianu care, prin 1843, se dăduse drept autorul Fedrei. Ce s-a întâmplat în modernitatea românească pe tărâmul plagiatului? Ei bine, o elocventă imagine ne oferă antologia de articole, pledoarii, eseuri sau cronici literare despre cele mai celebre cazuri de plagiat din cultura noastră, selecție realizată de Pavel Balmuș. C. Negruzzi, Alecu Donici, George Coșbuc, I.L. Caragiale, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Al. Piru, Eugen Barbu și Ion Gheorghe sunt
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
remarcă Nicolae Manolescu, între filiație (ideea) și plagiatul propriu-zis (textul). Pentru cei interesați de chestiunea plagiatului, le recomand să stăruie asupra spiritualei și informatei prefețe a lui Dan C. Mihăilescu, intitulată inspirat Fărădelegea îngăduinței, și să (re)citească neapărat excelentul articol Despre plagiat al lui Nicolae Manolescu din România literară nr. 40/2002. Articol prilejuit de scandalul plagiatului după Maria Cvasnâi-Cătăneanu comis de Florina Rogalski în manualul de clasa a XII-a apărut la Editura Corint, sub îngrijirea acad. Eugen Simion
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
de chestiunea plagiatului, le recomand să stăruie asupra spiritualei și informatei prefețe a lui Dan C. Mihăilescu, intitulată inspirat Fărădelegea îngăduinței, și să (re)citească neapărat excelentul articol Despre plagiat al lui Nicolae Manolescu din România literară nr. 40/2002. Articol prilejuit de scandalul plagiatului după Maria Cvasnâi-Cătăneanu comis de Florina Rogalski în manualul de clasa a XII-a apărut la Editura Corint, sub îngrijirea acad. Eugen Simion, plagiat dezvăluit de Carmen Mușat într-un serial apărut în Observator cultural (nr.
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
Zău că orice amendă ar fi prea pudică pentru el. Revistele de sărbători Cu scepticismul lui bine temperat, Andrei Cornea a scris, la rubrica Rezon pe care o ține săptămînal în revista 22, nr. 773, 28 dec.-3 ian., un articol plin de umor intitulat Sărbători fericite! Pe ideea că "Un homme prévenu en vaut deux", autorul ne previne: Unii suferă că petrec sărbătorile cu cine nu-și doresc, alții că-și doresc să nu le petreacă. Unii se simt prea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
Gheorghe Ceaușescu Într-un faimos articol publicat în 1903 Oratori, retori, limbuți Maiorescu, după ce constată că "atât oratorul, cât și retorul și limbutul au darul vorbirii", definește cele trei categorii în următorii termeni: oratorul vorbește pentru "precizarea unei situații publice, afirmarea sau combaterea unei idei, convingerea
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
texte sau fragmente cu substrat memorialistic sporesc considerabil cota de interes, dar și farmecul scrisului lui Gabriel Dimisianu. Fragmente contemporane este, ca și precedenta carte tipărită de Gabriel Dimisianu la editura Institutului Cultural Român, Lumea criticului, un volum compozit, reunind articole de atitudine, răspunsuri la diverse anchete literare, recenzii de carte, texte cu substrat memorialistic. La fel ca în Lumea criticului, autorul reușește și de această dată să își surprindă cititorii. Dacă la volumul din anul 2000 elementul surpriză a fost
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]