2,595 matches
-
des se sugerează că în pasajele FC analizăm fluxul impulsurilor ce generează activitatea mentală a unui personaj, pus în cuvinte care sînt numai parțial ordonate și controlate: este ca și cum personajul nu a trăit cu adevărat aceste cuvinte ca o secvență articulată „în minte”. În fine, o altă pereche de moduri ce trebuie menționate se referă la naratorul care reprezintă vorbirea sau gîndirea unui personaj, într-un chip destul de prelucrat și schematizat, încît ele nu trebuie considerate ca o categorie distinctă față de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mai puțin „rezonabil”), precum și din conținutul trăsăturilor sale. 5.5. Cine vorbește, cine gîndește? Dacă întrebarea era pînă acum „Din al cărui unghi spațio-temporal s-a emis aceasta?”, în DIL ea este „Cui îi atribuim aceste cuvinte vorbite sau gînduri articulate?” Întrebarea „Cine spune/gîndește asta” este bine să fie reținută, din moment ce DIL este o categorie foarte deschisă. În ciuda listei precedente de indicatori DIL uzuali, nu există o trăsătură unică necesară a Discursului Indirect Liber, care trebuie îndeplinită pentru ca o propoziție
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
parte, un comerciant mărunt află din ziare despre dispariția istorică a micului burghez și se micșorează el însuși până la dispariție. Soluțiile narative sunt, evident, fantastice, dar trecerea dinspre real spre acest nivel se face firesc, cu un discurs epic bine articulat, încât, în absența vreunui semnal asupra metamorfozei, cele două dimensiuni se unifică. Caracterul polemic și cel de amuzament riscă să așeze aceste schițe la un nivel artistic minor. Sensurile desprinse din parabole sunt însă deseori grave. Individul este prins într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
o altă etapă a dezvoltării europene - multora dintre procesele și tendințele inaugurate de Renaștere, promovând pe aproape întreg continentul o cultură atentă și sensibilă la valorile generoase ale u. Chiar purificările operate de Contrareformă (și difuzate printr-un sistem bine articulat de instituții școlare) au fost departe de a amenda fondul inventarului clasic. Bunăoară, Miron Costin, care învățase la iezuiți, a nutrit o admirație statornică pentru scriitorii Antichității; este adevărat că nu îi trece cu vederea lui Ovidiu compunerea unor „verșuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
pe care l-au stabilit cu această persistentă interogație. În orice anotimp al istoriei, teologia creștină a întâmpinat asumpțiile metafizice ale alterității culturale. Deloc întâmplător, gestul s-a bucurat de reciprocitate. De aceea, capacitatea de a stimula apariția unor teologi articulați revine nu doar Bisericii, ci și unei culturi publice dornice să lămurească pretențiile de adevăr ale tuturor epistemelor rivale. Confruntați cu imensitatea sarcinii, cei mai mulți creștini aleg fie soluția discreditării universalității teologiei prin îmbrățișarea unei retorici sectare, retrograde și antiistorice, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
viață și existență prin directă referință la cazul unui embrion care, lipsit de conștiință, trăiește totuși și, chiar dacă nu are ochi să vadă, ne privește. Crima împotriva vieții fără de glas începe prin încercarea de recunoaștere a esenței sale în expresia articulată a conștiinței (în primul rând ca limbaj). Din această perspectivă, devin clare și limitele eticii fenomenologice a „feței”, propusă de E. Levinas, care nu dă seama decât de invizibilul privirii, deși viața e întotdeauna deja întrupată și resimte deja ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Reflexiv elegiac în Penumbre, poetul se abandonează contemplației, fără a-și reprima predispoziția meditativă, în Culori de apă, ciclu din volumul Poezie (1968), ce însumează grațioase stampe și inscripții marine. În câte două strofe sau în una singură, foarte sigur articulate, sunt prinse frânturi de peisaj sau încrustate gânduri prin care trece o simțire vibratilă: „O linie albastră, o suprafață verde / și-o gamă măiestrită în jocuri de penel; / un pescăruș apare, un avion se pierde / și sufletul îți zboară în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
să aibă o maximă stabilitate și să fie universal-umane. Reflectarea identității diferitelor lucruri de același gen nu se cristalizează în forma logică de noțiune decât în și prin cuvânt. Reflectarea generalului devine noțiune numai în contact cu un complex sonor articulat împreună cu care formează un cuvânt. "Numai vorbirea poate transforma cunoașterea în cunoștințe, numai cuvântul poate pune la dispoziția întregii societăți, ceea ce se petrece în mintea unui singur om"19. Același cercetător afirmă: „cuvintele sunt acelea care dau oamenilor posibilitatea să
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
poet cuvântul, adică „...forma ce să poată să te-ncapă” pe care artistul a căutat-o „cu sete" mereu, după cum mărturisește în "Scrisoarea II”26. După cum s-a văzut, orice cuvânt este unitatea dintre un înțeles și un complex sonor articulat. Noțiunea nu umple întregul înțeles al unui cuvânt, ci ea este numai "sâmburele" înțelesului. În înțelesul cuvântului, „sâmburele noțional" este învelit în "carnea sensului afectiv"27. 23 Idem, op.citata, p.235. 24 Constantin Noica, „Istoricitate și eternitate. Repere pentru
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
lingvistic. Înțelesul cognitiv afectiv, judecata, forma extralogică și materialul sonor sau grafic ar alcătui conținutul unei propoziții, iar unitatea lor ar fi forma ei. 0 propoziție este întotdeauna o unitate între o informație, o reacție afectiva și un complex sonor articulat, chiar daca reacția afectivă a pălit de mult prin uzură. "Limba este un imens depozit de metafore șterse prin uzură”. Referitor la raportul dintre judecată și propoziție, atragem atentia că structura logică a judecății nu coincide cu structura gramaticală a propoziției
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
nimic în comun cu soliditatea consonantelor pascoliano-leopardiene. D'Annunzio și-a pus amprenta asupra celor dintâi versuri scrise de sicilian. Influența lui se regăsește în rafinamentul grupurilor nominale: harfa nomadului, pernă de verbina, în unele procedee arhaizante precum scindarea prepoziției articulate: ne la seră, șu la cima și în prețiozitatea referenților, fie că este vorba despre pietre: giada-jad, ametista-ametist, agata-agată, smeraldo-smarald sau despre plante, mai ales flori: glicine-glicină, asfodelo-crin de pădure, anemone-anemonă, narciso-narcisă. Ermeticul a crescut într-un mediu literar caracterizat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
plângi / în gaura trompeta lenți clopoței / plânge / mâinile crăpate ale arborilor / ordin / plânge / el / către alb către pasăre / plângem / voi plângeți / alunecă / tu porți țintuite pe cicatricele tale proverbe lunare...” (în traducerea Irinei Mavrodin). Supraviețuiesc abia câteva sintagme mai convențional articulate, în rest - abolirea sintaxei, a logicii, a punctuației, pulverizarea oricărui statut al lirismului. E modul lui Ț. de a aduce poezia la punctul zero, pentru a-i da șansa revigorării pe coordonatele unei inventivități neîngrădite de conformisme. Procesul durează până prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
de comunicare directă, din interior. Critică și profunzime are un caracter vădit demonstrativ, mai ales prin redefinirea celor două concepte implicate în titlu. Pe de o parte, profunzimea, care nu este apanajul criticii psihanalitice, ci al oricărui proces spiritual impecabil articulat. Iar pe de alta, însăși noțiunea de critică - în esența sa, un act de cunoaștere prin edificare. În subsidiar se formulează o întrebare tulburătoare ce privește relația dintre conștiința critică și lume. Prin lectura literaturii M. se ridică decis împotriva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
un student la studii americane, de exemplu, acest volum poate ajuta la crearea unui cadru mai larg de interpretare pentru aspecte culturale americane specifice, sau pentru o anumită disciplină de studiu. Cu cât cadrul este mai cuprinzător și mai bine articulat, cu atât mai lesnicioase vor fi posibilitățile de descriere și interpretare ale unor fapte culturale aparent distincte. Pe de altă parte, un expert deja format într-un anumit domeniu foarte specializat (studii mass-media, istorie, geografie umană, științe politice, teorii ale
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cade, apărând îmbrăcat în costum, suspendat în aceeași poziție ca aceea surprinsă de fotografie, la mare înălțime, în diferite părți ale orașului. Vonnegut se exprimase, în primul capitol, autobiografic, din Slaughterhouse- Five, asupra greutății de a scrie ceva inteligibil și articulat despre evenimente care sfidează semnificația, și acest lucru este perfect valabil pentru romanul lui DeLillo, care eșuează, acolo unde Abatorul 5 triumfă. DE NIRO, ROBERT (1943 ) În ciuda numelui său de familie italian, De Niro este mult mai ... multietnic. Tatăl are
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
prin care este mediată narațiunea: personajul amerindian numit Chief Bromden, considerat surd, mut și unul dintre incurabilii spitalului de boli nervoase, este cel ce povestește, inițial în maniera hiperbolică a unui bolnav de paranoia, apoi în tușe din ce în ce mai clare și articulate, și cel ce reușește să își ia zborul deasupra "cuibului de cuci". Protagonistul acestui roman în care naratorul este mai degrabă martor (dar care se dovedește că poate învăța din această experiență) este Randle Patrick McMurphy, inițial prezentat ca un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
auz este deosebit de grea, datorită condițiilor speciale de dobândire a limbajului: - fără posibilitatea perceperii laturii sonore a limbii care are rol deosebit în sensibilizarea elevilor și în înțelegerea textului literar; - cu o exersare foarte limitată a comunicării active prin limbajul articulat; - într-o izolare aproape completă a limbajului față de starea afectivă. Elevii deficienți de auz pot să ajungă să pătrundă sensul textului literar de o anumită complexitate dacă se iau în considerare condițiile impuse de particularitățile lor - selectarea unor texte relevante
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
cooperarea se întrerupe și procesul de comunicare, încît cei doi agenți nu mai cunosc transferul de la unul la altul. În mod curent, comunicarea este privită ca un fenomen interindividual, ca o relație între persoane, relație care se produce prin intermediul limbajului articulat, adică prin limbă. Rezultă de aici că cei care comunică între ei trebuie să posede aceeași formă a limbajului articulat, să vorbească aceeași limbă, și, pe această bază, investigația de tip filozofic a încercat să desprindă legile care guvernează raporturile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mod curent, comunicarea este privită ca un fenomen interindividual, ca o relație între persoane, relație care se produce prin intermediul limbajului articulat, adică prin limbă. Rezultă de aici că cei care comunică între ei trebuie să posede aceeași formă a limbajului articulat, să vorbească aceeași limbă, și, pe această bază, investigația de tip filozofic a încercat să desprindă legile care guvernează raporturile dintre oameni ca efort pentru cunoașterea celuilalt prin comunicarea lingvistică. La Platon și, apoi, la Seneca, "prietenia" constituie relația interpersonală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de stil (care să privească realizările expresive din actele de vorbire), deoarece pentru toate aceste diferențieri sînt specifice limbi funcționale diferite. Privită în general, limba este mijlocul principal de comunicare în cadrul unei comunități umane constituite istoric, fiind alcătuit din sunete articulate 31. Funcționînd numai într-o comunitate umană istoricește constituită, iar numărul unor astfel de comunități fiind foarte mare, în mod implicit, și numărul limbilor este foarte mare, fiecare dintre comunități avînd, în principiu, limba sa, deosebită de a celorlalte. Această
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu umlaut. Forma -ne reprezintă și articolul hotărît plural din daneză. Situații deosebite prezintă articolul hotărît în limbile nordice atunci cînd substantivul pe lîngă care apare este determinat de un adjectiv. Astfel, dacă în daneză substantivul skib "navă" are forma articulată skibet "nava" (cu articolul enclitic -et), pentru a reda formularea nava (cea) mare se folosește o formă specială a articolului hotărît, plasată proclitic: det store skib53 (la fel: hus "casă", huset "casa", det store hus "casa (cea) mare"). În norvegiană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo unde el este enclitic, căci în limbile în care este proclitic, are o formă specifică ce se plasează înaintea formei de plural a substantivului. În limba daneză, forma de plural articulată este redată cu ajutorul articolului -ne, adăugat la forma de plural nearticulată: tr( "copac", tr(t "copacul", tr(r "copaci", tr(rne "copacii"; hånd "mînă", hånden "mîna", h(nder "mîini", h(nderne "mîinile"; engel "înger", englen "îngerul", engle "îngeri", englene "îngerii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul cu forma -ne (man "bărbat", män "bărbați", männen "bărbații"; hus [h(s] "casă", hus "case", husen "casele"). Un mod similar de formare a pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană, unde genul comun uzează de articolul -ene, iar neutrul de -ene sau de -a, însă toate se adaugă la forma de singular, încît, de data aceasta, marcarea pluralului nu se realizează și prin desinență: gutt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu reprezintă totuși situația generală. Există limbi în care pot lipsi unele clase morfologice, cum se întîmplă cu articolul în latină și atunci, în funcție de context, dacă limba scop are această clasă morfologică, textul rezultat din traducere va conține și substantive articulate. Există apoi limbi, precum engleza și neerlandeza, în care distincția dintre pronumele de politețe și cel personal propriu-zis nu este marcată formal (nici măcar prin forma verbală), încît traducerea în limbi în care asemenea distincție este pregnantă (italiana, româna, portugheza, spaniola
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nimic "; din combinația unele alte(le) a rezultat în română substantivul plural unealte (unelte), de la care s-a refăcut un singular unealtă etc. 30 Asupra acestei probleme, vezi și Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, Iași, 1994, p. 49-64. 31 Sunetul articulat este un element al vorbirii rezultat prin modificarea trăsăturilor curentului de aer expirat prin aparatul fonator al omului. 32 Există, desigur, și excepții de la acest principiu. Limba rusă, de exemplu, s-a extins în multe zone în care limba-bază, slava
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]