1,519 matches
-
pași de-aici, în templul zeului. Ai auzit vreodată vorbindu-se de Cărțile Sibiline? — O, da, răspunse Gajus. — Dar nu știi că originalele fuseseră arse de mai bine de un veac, și de atunci, în clipele de primejdie, Roma era asaltată de cele mai confuze profeții, care ajungeau aici din toate colțurile pământului. În cele din urmă, divinul Augustus s-a săturat și a poruncit să fie distruse toate. Eu însumi am numărat peste cinci sute de volumina aruncate în foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de perne, a lui Nero care râdea din orice, a lui Drusus care scria încruntat. Somnul nu revenea până când nu se ivea lumina leneșă a dimineților de iarnă, iar el își spunea că, poate, și mintea bătrânei Livia, Maștera, era asaltată noaptea de gânduri care nu-i dădeau pace. Fiindcă la Roma se spunea că suferea îngrozitor de insomnie. Livia își făcu pe neașteptate apariția în grădină, sprijinită de două sclave supuse, și merse pe o porțiune scurtă cu pași minusculi. În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
prietenilor ei“, strigară. „Au adăugat bunurile celor condamnați de legea De majestate, bogățiile confiscate de la Agrippina și de la fiii ei uciși, deci chiar și averea lui Germanicus.“ Batjocura durea mai tare decât spolierea economică. În timp ce Curia fierbea, iar șefii grupărilor, asaltați de adepți, încercau să pună la punct strategiile, un senator - care nu fusese surprins, deoarece vorbea zilnic cu Sertorius Macro - spuse gânditor: — Tiberius a fost bolnav multă vreme. Trebuie să aflăm în ce condiții a fost redactat acest testament. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cobora, privirea i se opri pe malul opus al fluviului, pe colina Vaticanus, unde se ridica reședința care îi aparținuse mamei sale. Acea imagine îl afectă fizic, asemenea unei săgeți trase de la distanță. „Aproape că uitasem“, își spuse. Amintirile îl asaltară, provocându-i o durere adâncă. Păstră în sine durerea aceea și merse mai departe, continuând să zâmbească. „În amintirea celor întâmplate acolo voi construi cel mai înalt monument din Roma“, hotărî el. Încet-încet, durerea scăzu în intensitate, se retrase, dispăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Câini slabi, care mârâie fiindcă lanțul îi gâtuie. Însă Thrasyllus, profețindu-i lui Tiberius că eu nu aveam să ajung la putere, mi-a salvat viața.“ În ce cameră avusese oare loc discuția dintre astrologul cel șiret și bătrânul împărat asaltat de suspiciuni, pe când el, așezat în bibliotecă, nu avea habar de nimic? La urma urmelor, Ennia dăduse dovadă de curaj și demnitate; fusese mai puternică decât soțiile senatorilor. Aceștia erau primii morți din timpul domniei lui, primii oameni pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a făcut el și cum și-a pierdut viața. Îi promise: Vom merge acolo unde au fost Marcus Antonius și Cleopatra. Vom merge la Iunit Tentor. Nu-i mărturisi femeii care tremura ușor în brațele lui ce gânduri melancolice îl asaltaseră. Se întreba ce mai rămăsese din mulțimea de idei născute în anii aceia. Își spuse că era ca și cum ar fi aruncat mereu pietre pe un taler al balanței, numai că el era singur, iar talerul nemișcat. La sfârșitul primului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
receptare, de un organism-gazdă pe măsură, în interiorul căruia să explodeze; or, România anului 1916 nu era decît o provincie fără ecou a Europei; internaționalizarea se va produce, așadar, mai întîi în mediul cosmopolit, subversiv și antirăzboinic al Zürich-ului; Dada va asalta apoi Parisul și Berlinul (unde mișcarea se politizează, însă, în sens revoluționar) pentru ca „exhibiția” să se stingă, din nou, la periferia Europei Estice (Boemia), după ce energiile îi vor fi fost preluate și disciplinate de Suprarealismul francez și de constructivismele central-europene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cumpără. Nu este atât de important pentru ele, dragostea e mare și poate se gândeau cu puțină invidie la nepoții lor de acasă, poate de vârsta lor, nu aveau șansa să cunoască femeia indiferent de vârstă și de aceea îi asaltau. Bărbații se iau după criterii greșite și de multe ori suferă inutil, de aceea trebuia să înțeleagă că femeia este stăpână cu blândețea ei acaparatoare< astfel ciclul se închide perfect. Doamna Schwartz a trăit singură, tristă însă mereu optimistă, a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
tresări violent, inima Îi bătu mai tare. - Explică-te! - Să cădem la Învoială: vii cu mine la bordul vasului, eu Îți explic totul, dar În schimb mă lași să fug. TÎnăra femeie se forță să-și stăpînească emoțiile care o asaltau și, ridicîndu-și arma, Îl ochi. - Nici vorbă! Treci În fața mea, Înaintează! Scriitorul o privi o clipă ca o fiară gata să sară, apoi făcu o strîmbătură decepționată și se Întoarse Încet. Coborîră interminabila scară fără ca Ryan să Încerce vreun gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Terra-Nova. O șansă la un milion ca cineva să supraviețuiască mai multe zile Într-o apă brăzdată de curenți reci. O șansă la un milion. Lucas nu credea că are mai mult de atît pentru a o păstra pe Marie. Asaltat de ziariști, skipperul salvat prin miracol - cum titrau unii - ceru pînă la urmă să fie lăsat În pace. - Ascultați, băieți, de zile Întregi visez la momentul ăsta. O s-o regăsesc În sfîrșit pe femeia pe care o iubesc... pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o ladă neagră cocoțată pe acoperișul autobuzului. Lucrurile mergeau greu. Șoferul, care se apucase să coboare singur bagajele, se oprise din treabă și, suit pe acoperiș, perora în fața unui cerc de burnusuri strânse în jurul mașinii. Janine, înconjurată de fețe colțuroase, asaltată de strigăte guturale, își simți dintr-o dată oboseala. - Urc, îi spuse lui Marcel, care se răstea nerăbdător la șofer. Intră în hotel. Patronul, un francez slab și tăcut, îi ieși în întâmpinare. O duse, printr-o galerie lungă ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
întoarcere. D'Arrast nu va fi însoțit decât de judecător și de șeful poliției, el, primarul, fiind silit să participe la ceremonie. Șeful poliției, aflat într-adevăr în sala clubului, se învârtea întruna în jurul lui d'Arrast, surâzând neobosit și asaltându-l cu un puhoi de cuvinte de neînțeles, dar vădit pline de afecțiune. Când d'Arrast coborî, șeful poliției se repezi înaintea lui, ținându-i toate ușile deschise în cale. Sub soarele de plumb, prin orașul pustiu, cei doi bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
fapt chiar în clipa asta pe acolo se perindă tot felul de pușlamale care nu știm ce vor. La Comitetul Central, Copoiul și Cap de Piatră au făcut deja lista noului guvern, în stradă manifestanții trag unii în alții, Moscova asaltează Bucureștiul cu telefoane, americanii și francezii și-au activat și ei oamenii. — Inexact, spune Monte Cristo, ce se întîmplă e din cauza luptei care se dă pentru a pune mîna pe putere, trebuie s-o recunoaștem, cine iese în față acum
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
le protejează sănătatea. Femeia, pe de altă parte, se poate masturba după voie, fără a-și afecta rezervele de esență și energie. În casele poligame din China, masturbarea feminină și lesbianismul aveau roluri sociale și psihologice importante în haremurile bărbaților asaltați din punct de vedere sexual. Și, din moment ce femeile nu-și ating punctul maxim al potenței sexuale până în jur de 35 de ani (spre deosebire de bărbați, a căror vitalitate sexuală scade după 18 ani), e posibil ca masturbarea să devină din ce în ce mai importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
flotările pentru corp sau respirația pentru energie. Unul dintre beneficiile și scopurile principale ale meditașiei pentru sănătate și longevitate este calmul pe care îl asigură spiritului. Prin meditație, o persoană ajunge să realizeze treptat faptul că majoritatea grijilor care ne asaltează sunt, pur și simplu, iluzii mentale create de noi înșine, neavând nici o bază reală, iar majoritatea stresului mental este rezultatul direct al vulnerabilității mentale, cum o boală fizică e rezultatul vulnerabilității fizice. Meditația oferă perspective asupra vieții ce sunt imposibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
apoi se instală comod Într-un fotoliu, convins că totul se va sfârși cu bine și adormi. Alida Übelhart vorbea rar, zâmbind tot timpul, pe un ton concesiv, dispusă să ierte tonul agresiv al șefului de gară. Înțeleg că sunteți asaltat de griji și Îndatoriri, nici puține și nici oarecare, stimate domn. Chiar mă gândeam că numai un om deosebit, un om de excepție, poate ține În mână un nod de cale ferată atât de important. De fapt, eu am... numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
câteva ori pentru vagabondaj pe când lucra în Highland Park și că începuse să-i placă de individ. M-am ținut scai de el la secție, apoi l-am dus fuguța spre mașină printr-o droaie de reporteri, care ne-au asaltat cu întrebări. Când am ajuns acasă, Kay stătea pe verandă. Mi-a fost de ajuns să-i văd fața trasă ca să-mi dau seama că aflase deja. A fugit către Lee și l-a luat în brațe, murmurând: — Of, dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cinci, a fost ultima oară când ai văzut-o? repetă Millard. Manley dădu din cap a confirmare. Millard se uită fix în geamul-oglindă, își aranjă nodul de la cravată, apoi ieși. Ajuns pe coridor, se văzu înconjurat de polițiști, care-l asaltară cu întrebări. Harry Sears se strecură în cămăruță. Lângă mine o voce familiară răzbătu deasupra vacarmului. — Acum o să vezi de ce îl ține Russ pe Harry în preajmă. Era Lee. Rânjea binedispus și arăta ca nou-născut. L-am luat pe după umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mea. — Ai avut o săptămână grea, flăcău? — Cum nu se poate mai grea. Am fost transferat la Omucideri, la cazul Dalia Neagră. Zilele libere mi-au fost anulate, partenerul meu este obsedat de caz și nebunii au început să ne asalteze din toate părțile. Două sute de polițiști lucrează la un singur caz. E absurd. E tragic, ăsta-i adevărul. Care-i părerea ta, flăcăule? Cine, pentru numele lui Dumnezeu, i-a putut face așa ceva unei ființe omenești? Atunci mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
obsedaților sexuali și ale infractorilor sexuali cu acte în regulă continuau să fie pieptănate, iar cei patru care mărturisiseră că sunt autorii crimei în închisoarea municipală și așteptau verificarea alibiurilor, efectuarea unor investigații psihiatrice și alte interogatorii. Circul continua. Eram asaltați cu denunțuri telefonice care aveau drept rezultat chestionarea persoanelor la mâna a treia, a patra, a cincea: polițiștii stăteau de vorbă cu persoane care cunoșteau persoane care cunoșteau persoane care o cunoșteau pe exuberanta Dalia. Poftim de caută acul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
chirpici pe care nu le văzuseră niciodată de aproape. Nu îndrăzneau să se urce în bărci. Consemnul suna limpede: cine trece nu mai e primit înapoi. Și nu m-a surprins când, după prima mea vizită în cătun, m-au asaltat cu întrebări. „Cum a fost? E adevărat că există văduve care tremură de bucurie când apare un străin?” „Și pescarii ce fac? Stau chiar așa, în fața cafenelei, fără să scoată o vorbă?” „Dar de ce tac? Nu v-ați lămurit?” „Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Filip m-a privit cu reproș. „Nu e frumos, domnule scluptor, să-ți bați joc de un om bătrân”. Și a plecat. Afrontul acela Filip nu mi l-a iertat niciodată. Ca un făcut, imediat după aceea m-am pomenit asaltat de Tuberculosul. Era neras, ceea ce făcea ca obrazul lui supt de boală să pară și mai scofâlcit. Avea ochii tulburi, arși de febră și nici halatul nu mai ascundea că trupul scuturat din când în când de accese de tuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Alexe Aș vrea să adun în pumn, raze de soare, adiere de vânt și culoare, lacrimă din nor, tumult de furtună, plâns de arcuș sub zâmbet de lună. Miros de fân din țarină, geană de zori îmbrațișată de pomul înflorit asaltat de cocori, triluri de păsari, lacrimi de rouă curse în iarba cea nouă. Și mult, mult dor cântat de salcie verde, plângătoare, legănată ușor în adiere de vânt călător și aromă de floare. Mai vreau ceva oare?
A? vrea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83231_a_84556]
-
din toate încheieturile, dar o susținu și pe stăpână, și susținu și împuternicirile notariale, din care tradusese și care i se risipiseră prin poală. - Semnătura! ceru aviatoarea, abținîndu-se, din răsputeri, să nu alunece, și dânsa, pe eleșteul lacrimilor ce o asaltau, - "Robin Ferguson Floyd, baronet de Twinwood... Pink în ghilimele... Londra, 27 iulie 1921..." Acum era aprilie. Se deslușeau muștele ce se storceau, izbindu-se și rupîndu-și șalele de ochiurile de geam colorat, în culori ce parfumau lumina, făcînd-o să se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
casei. —Bună, dragule, a strigat ea din capul scărilor. Cobor imediat. După ce și-a netezit puloverul și a cules un fir de păr rătăcit pe umăr, Julia a coborât la parter. Aroma minunată a mâncării pregătite în casă i-a asaltat nările. Avea de gând să așeze masa și să aprindă lumânări pentru atmosferă, în vreme ce James va alege un vin alb, bun, din răcitorul pe care-l instalaseră special în pivniță. Apoi o să se așeze la masă și o să discute despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]