41,209 matches
-
footnote Ibidem, 175.16-179.20. footnote>. Dar același pat este acum înconjurat de întuneric, iar în acest întuneric, ea simte că nici nu s-a apropiat încă de perfecțiune. Îmbrățișată de această „noapte divină”, începe să-l caute pe Preaiubit, „ascuns în întuneric”, și strigă: „și îl doresc pe preaiubitul meu chiar dacă nu-l pot înțelege”<footnote Ibidem, 181.14-16. footnote>. Dar continuă să-l caute. Numai când realizează că nu poate fi perceput prin rațiune, că întradevăr rațiunea este un
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în noapte este un sentiment de prezență: „Mirele e de față, dar nu se vede. Căci cum s-ar vedea Cel nevăzut? Dar dăruiește sufletului o anumită simțire (αἴϑησιν) a prezenței Sale, scăpând însă cunoașterii clare, prin faptul că se ascunde în invizibilitatea firii Sale”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001B. footnote>. Dumnezeu se anunță într-un sentiment de prezență, iar acest sentiment este într-o creștere continuă datorită eșecului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Teognosia devine trăirea acestei prezențe divine<footnote R. Leys, „La théologie spirituelle de Grégoire de Nysse”, în Studia Patristica, vol. II, Akademie Verlag, Berlin, 1957, p. 497. footnote>. Paradoxal, cu cât Dumnezeu e mai prezent, cu atât mai mult se ascunde. Dumnezeu - așa cum arată omiliile la Cântarea Cântărilor - se ascunde prin natura Sa celui ce-L caută și dorește, chiar sub forma în care i se descoperă<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
La théologie spirituelle de Grégoire de Nysse”, în Studia Patristica, vol. II, Akademie Verlag, Berlin, 1957, p. 497. footnote>. Paradoxal, cu cât Dumnezeu e mai prezent, cu atât mai mult se ascunde. Dumnezeu - așa cum arată omiliile la Cântarea Cântărilor - se ascunde prin natura Sa celui ce-L caută și dorește, chiar sub forma în care i se descoperă<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 87. footnote>. Sufletul se unește cu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
o conștientizare a apropierii lucrurilor de taină, care călăuzesc sufletul prin fenomene accesibile simțurilor spre lumea nevăzută. Iar conștientizarea aceasta este asemănătoare cu un nor [...], care călăuzește sufletul cu răbdare și îl deprinde să caute și să găsească ceea ce este ascuns. După aceea, [...], sufletul pătrunde în cămara de taină a cunoașterii dumnezeiești. Aici este luat în primire de întunericul cel dumnezeiesc. Astfel, sufletul se leapădă de tot ceea ce poate fi cunoscut prin simțuri sau prin rațiune și tot ceea ce-i mai
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sufletul este îmbrățișat de noaptea divină în care Mirele se apropie fără a fi văzut. Pentru că, altfel, oare cum ar putea invizibilul să apară în noapte? Dar, El conferă sens prezenței sufletului, în același timp eludând recunoașterea inechivocă și rămânând ascuns în propria-I invizibilitate<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, GNO, 324.7-12. footnote>. Ușa pe care este „primit” Hristos (εἰσοικίζεται: conform 87, 7, unde același cuvânt este utilizat pentru credință, și 183, 11 f., pentru chipul lui
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
s. 22, 1971, p. 366. footnote>. Sfântul Grigorie arată, în adevăr, că sufletul, învăluit în noaptea dumnezeiască, primește numai o anumită simțire a prezenței lui Dumnezeu Cel ce este de față, dar nu poate fi văzut, prin faptul că se ascunde în invizibilitatea naturii Sale<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001BC. footnote>. Întunericul sau noaptea dumnezeiască se raportează, cum spune el deseori, pe de o parte, la măreția dumnezeiască iar
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
spuse cât de mult dorea să începem muzica noastră, atât de mult neglijată în anii pribegiei în Moldova. După bucuria revederii cu familia regală, iată că a trebuit să trec și printr-o decepție. Se dezlănțui un fel de ură ascunsă contra tuturor acelora care au fost nevoiți a sta în Bucureștiul ocupat de dușmani. Această ură, pornea din nefericire di partea întorșilor din Moldova. Și eu ca artistă am avut de îndurat din partea unor amabili colegi. Într-o bună zi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
necesar, este salvgardarea acestei condiții originare de iradiere. Totuși, umanitatea nu a apărat-o; și, din contra, această natură strălucitoare a devenit lipsită de culoare și neagră prin amestecarea cu viciul<footnote Ibidem, II, GNO, 6:54.7-9. footnote>. Căderea ascunde această lumină. În Omilia a 15-a, asemănând sufletul cu o grădină, Sfântul Grigorie observă modul în care sufletul fusese cultivat în paradis; decolorarea naturii strălucitoare se echivalează devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
acestei filosofii a chipului ceva care seamănă cu o resemnare și care nu ar fi altceva decât o formă îndulcită a «disperării» și «tristeții»”<footnote Ibidem, p. 99; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută ar ascunde, sub forma unei nostalgii crescânde, disperarea unei conștiințe. Balthasar sugerează că această metafizică a devenirii și dorinței greșește doar pentru că se bazează pur și simplu pe o analiză a naturii realității creaturale. Dar este important să realizăm că Sfântul Grigorie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote>. Fără aspectul negativ al acestui paradox, faptul că vom tânji etern spre ceva ce nu putem poseda deplin nu ar constitui un paradox. Ar mai putea exista o posibilă întrebare referitor la acest subiect: această dorință etern nesatisfăcută nu ascunde sub forma nemărturisită a unei nostalgii crescânde, disperarea unei conștiințe care refuză de a mărturisi eșecul ei? Se știe că, în unirea cu Dumnezeu, sufletul este tot mai nesătul și mai nesatisfăcut în dorința sa, pentru că Dumnezeu e infinit și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
care a dat României primele garnituri de tehnocrați și de intelectuali de anvergură care au pus la cale instituțiile statului modern. Iar omul care a anunțat Independența în Parlamentul României Mici a fost moldoveanul Kogălniceanu, cel care nu și-a ascuns nici după venirea lui Carol I , preferința pentru Cuza și opinia că pe vremea acestuia au fost create principalele instituții ale statului. Marele sacrificiu patriotic al moldovenilor, care au acceptat de dragul Unirii să renunțe la capitala Iași, pentru a se
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
fără a-l uita, însă, pe Bach) și până la Alfred Schnittke. În ideea unei asemenea continuități funcționează ideea lui Friedrich Blume atunci când el „a arătat în ce mod etichetele de «Clasic» și «Romantic» elaborate pentru blocuri succesive de timp istoric, ascund și denaturează importanța permanentă a formei de sonată în secolul al XIX-lea. Pentru Blume, soluția este o perioadă «Clasic-Romantică» mai largă și care le combină pe ambele. Această îndepărtează delimitările care contracarează recunoașterea unei omogenități stilistice - una îngropată cu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Ghobadi, (Și broaștele țestoase zboară) sau Majid Majdi (Culoarea Paradisului, Copiii cerului). Există o complicitate permanentă a regizorului cu această lume fabuloasă, iar miraculosul se strecoară discret în cotidian ca pe o poartă lăsată din greșeală deschisă. Trei mici episoade ascund trei miracole aparent diferite, o broască rîioasă peste care unul din copii trîntește o piatră se salvează neașteptat datorită unei scobituri în piatră, un vis, "submarinul" construit de Lalalilu pentru a evada cu tot cu vecini în Occident și un balon făcut
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
Dumitru HÎNCU Umorul continuă să existe și după ce noi încetăm să râdem. Trebuie să știm numai cum să dăm de el. Și pentru a-l găsi, să știm unde se ascunde. Uneori ne putem împiedica de el din cauza meselor și a scaunelor din biblioteci. De aceea e bine să preferăm totdeauna scaunul de la cap. Pascal Câtă zădărnicie e în pictura care naște admirație prin asemănarea cu lucruri pe care nu le-
Din Occident Expres by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/10033_a_11358]
-
le-am admirat în original. La Rochefoucauld Nu socotim oameni de bun simț decât pe cei de aceeași părere cu noi. Invidia noastră durează mai muilt decât fericirea celor pe care-i invidiem. Cochetele se prefac geloase pe amanți, ca să ascundă că sunt invidioase pe alte femei. Dacă n-am avea defecte nu ne-ar face atâta plăcere să le observăm la alții. Când viciile ne părăsesc, ne place să credem că noi suntem cei care le părăsim. Chamfort M. Brissard
Din Occident Expres by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/10033_a_11358]
-
un protecționism deplasat, un fel de ,poliție" ce sancționează drastic orice abatere de la totala aprobare. Comentariul lui S. Damian e dominat de stupefacție: ,E o gradație a ireverenței care uimește. Urîta gafă s-a comis, nimic nu mai poate fi ascuns. Vorbele sînt așternute pe hîrtie, negru pe alb. Ultragiul nu mai poate fi anulat. De unde a izvorît resentimentul? Ar fi comentat la fel pe Eminescu sau pe Blaga? Are rost să adunăm argumente pro și contra, ar fi serios să
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
greul crește. Și-ngenuncheat la iazul de sineală să stai, cu-o barcă mică lângă unde; s-o uiți apoi, căci altele, cu fală mai mare trec, pe apele rotunde, să te gândești la fețișoara pală ce cufundată-n unde se ascunde: Copilărie, lunecoasă învoială. Spre ce? Spre unde? (din Cartea imaginilor - 1902) Boltă de noapte cu stele căzătoare Uriașă bolta de splendoare plină, hambar înalt, prinos de lumi deschise. Noi - prea departe de a ei lumină, aproape iar de-ntoarcerea-n
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
pentru secvența memorabilă a fetiței care aleargă prin pădure noaptea și vede copacii metamorfozați în ființe de coșmar ce încearcă să o prindă. Am întîrziat îndelung în fața volumelor ilustrate de acești mari artiști cu sentimentul gratifiant că o expoziție poate ascunde o alta, că am ocazia de a vedea în același timp desenele animate ale lui Disney în evoluția lor, dar și o rară colecție de carte ilustrată din secolele trecute. Pe de altă parte, mi s-a întărit și mai
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
caricaturi, fantoșe lipsite de un conținut propriu și stârnind astfel râsul. Criticul răsucește la o sută optzeci de grade interpretarea. Pe urmele lui Călinescu, care considera teoria maioresciană a formelor fără fond "principial, falsă", el arată că unele dintre personaje ascund, sub gesticulația comună și logosul rizibil, profunzimi surprinzătoare. Problema lor e forma, nu fondul. "Ambalajul" strident, cu mare și bine exploatat potențial comic, îi trădează în alt sens decât acela al expunerii în adevărata lumină. Limbajul nu-i ajută, este
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
înainte de a aminti că la conturarea unor laturi complexe ale personalității lui Breazul ne ajută lucrările tipărite în timpul vieții și postum, dar mai ales minele aurifere ale arhivei donate Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor purtând numele donatorului - George Breazul - care ascund valori ce contribuie la completarea datelor consacrate vieții și activității și mai ales a proiectelor neterminate ce-și așteaptă continuarea, finisarea și ieșirea la public. Aceste valori ridică noi și noi probleme, dar ajută la aprofundarea celor cunoscute și la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
formă instituțională din spațiul culturii care ar putea asigura o altă logică și o altă finalitate acestei acțiuni este realizarea, într-un termen mediu, a unui Muzeu de Artă Contemporană Mircea Bochiș: în afara pictorului, în atelierul lui Bochiș se mai ascund sculptorul și bijutierul, iar în afara atelierului se mișcă agil, fără prejudecăți și fără inhibiții, atît sculptorul cu viziuni monumentale, cît și managerul oricînd pregătit să pună în acțiune evenimente cu durată limitată sau adevărate instituții care pentru mulți ar părea
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
de-a dreptul, că nu e nici o supărare! La câți oameni am atacat eu, credeți-mă că sunt pregătit să îndur orice. N-am nici mania per-secuției și nici nu mă cred infailibil. Așa că dați cu nădejde! Dar nu vă ascundeți după paravanul nedemn al lui "se spune" și "se vorbește". Suntem suficient de maturi să știm exact pe ce poziții ne aflăm, ca să apelăm la subterfugiile înfigerii pumnalului pe sub masă, în timp ce ne zâmbim grațios. Poate că astfel de lucruri înspăimântau
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
mine. Sunt obișnuit, ba chiar sunt tăbăcit de acest tratament. Așa că, vorba unui înainte-mergător, "nu ține". Ele îl vizează, însă, și încă destul de grobian, pe Vladimir Tismăneanu. În portretul pe care i-l schițați, sub mantia de "Don Quijote" s-ar ascunde un fel de escroc care "tot promite" recompense celor din subordinea sa, așa cum omul de la Mancha îi promitea lui Sancho "o insulă". Vă înșelați profund dacă vă imaginați - fie și în forma ocolită, a pseudo-refutării unor imaginari "detractori" - că ceea ce
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
bun. Pe urmă am intrat în ritmul mecanic al muncii, gândind doar la ce voi face imediat, la oboseală, foame și sete, la supărări și micile succese. Iar acum, eliberat de acest ritm, nu mai există nimic care să-mi ascundă monotonia și singurătatea. Au dispărut cei care umblau cândva pe pământ, bucurându-se de lumina soarelui, adormind chiar și îngrijorați. Toți așteptau ceva de la viață, pornind să cucerească lumea, chiar și cei care, obosiți de viață sau sătui de ea
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]