1,947 matches
-
americanii ar fi, în lumea de azi, epitoma "izolaționismului" și a "insularității". Nu vorbesc de televiziune și de internet: e suficient să te uiți pe geam și ai să descoperi prezența celei mai "invazive" națiuni din istoria umanității. Însă chiar dacă aserțiunea ar fi exactă, o simplă parcurgere a laureaților din ultimele decenii te lasă visător: o fi Egiptul lui Naguib Mahfouz, Nigeria lui Wole Soyinka, China lui Gao Xinjian, insula Santa Lucia a lui Derek Wolcott, Africa de Sud a lui Nadine Gordimer
De ce li se refuză scriitorilor americani Nobelul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7987_a_9312]
-
misterul, "pentru mulți nedezlegat", al felului în care "un simplu muritor poate să devină erou, un țăran neștiutor de carte - poet de frunte și o lume înapoiată - leagănul civilizației veacului al 20-lea" 8. Mirajul mefistofelic pe care se sprijină aserțiunea este evident... Cititorul român înțelegea pentru prima dată cât de indispensabil era pentru sine acest produs. Prin intermediul editurii, "încetul cu încetul, n-a mai rămas nici un om de bună credință care să nu fie pătruns de măreția civilizației sovietice"9
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
roman, fiindcă au citit romanul Don Quijote, în care locuiesc ei înșiși. Putem rezuma artificiul narativ astfel: în Don Quijote există (cel puțin) un personaj care citește un roman Don Quijote, în care există un personaj care citește un roman intitulat..." Unele dintre aserțiunile eseistului sînt discutabile, dar aceasta nu scade cu nimic cota lor de interes. Dimpotrivă. Rostul unui eseu nu este acela de a da verdicte definitive, ci de a pune în mișcare inteligența, de a-l face pe cititor să gîndească
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
nu neapărat. Exemplu: Tzara, poet de valoare medie, dar important. Importantă e o noțiune de ordin istoric; ea măsoară bulversarea pe care ai produs-o an domeniul tău". Spre a răsuci cuțitul an rană, exegetul vrea să demonteze până la capăt aserțiunea lui Cioran: "Și mai curioasă e proba lui Cioran. ăncearcă să-l citească an franceză pe Heidegger. ai găsește un stil exasperant. Cum poate fi altfel, cănd Holzwege devine Chemins qui ne mènent nulle part? Ce vină are Heidegger aici
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
reprezintă debutul belgianului Pierre-Paul Renders care a avut detașarea ironică necesară unei anticipații cu șanse de grabnică împlinire: cibersexul. Între Grădinarul îndrăgostit și Truman Show, povestea acestui agorafobic are haz, dar și substanță: eroul, încercînd să-și depășească handicapul, relansează aserțiunea conform căreia omul nu-i făcut să trăiască în solitudine. Împreună se intitulează filmul inspirat suedezului Lukas Moodysson de epoca hippy. Animați de idei socialiste și practicînd amorul liber, tineri și tinere plus copiii lor trăiesc laolaltă, dar nu sînt
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
căreia i-au fost necesare cinci decenii pentru a-și devora copiii (doar unul mai sfidează azi această mecanică a revoluțiilor). Faptul că instaurarea comunismului a stat în România sub semnul lui I.V.Stalin și I.L. Caragiale, ca să folosim o aserțiune care a făcut carieră, se oglindește cel mai bine în maniera realizării personajelor. Titus Popovici este, în această privință, un maestru neîntrecut. Disciplină dezordinii etalează o adevarată galerie de personaje, de la cele care poartă patina grotescului (cuplul Ceaușescu, Nikita Hrusciov
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
evenimentelor istorice, care reprezentau un atac la adresa unității noastre naționale, o nesocotire grosolană a drepturilor și libertăților poporului român." Cu obiectivitate și exigență estetică, Mircea Popa afirmă că teatrul lui Victor Papilian "este evident inferior nuvelisticii și creației sale romanești." Aserțiunea se bazează pe faptul că "autorul neglijează în mod vădit conflictul scenic, urmărind mai degrabă evoluția personajelor pe spații mici și neoferind o coerență și o stringență logică bine articulată întregii confruntări dramatice." Eseul monografic al lui Mircea Popa se
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
ale statului totalitar. Este omagiul involuntar șadusț epocii călăilor, turnătorilor și lașilor” (în Mărturisirile unui disident convertit, Editura Polirom, 2009, p. 99). Perspectiva lui Michnik este similară cu aceea a lui Adrian Marino citat de același Ioanid cu următoarea radicală aserțiune: „Dacă ajungi să caracterizezi un om numai după dosarul lui de Securitate, aceasta este victoria supremă și definitivă a Securității” (în Viața unui om singur, Editura Polirom, 2010, p. 399). Alte lecturi ce reproduc dosarele de Securitate ale unor opozanți
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
spus, condiția umană, una evident păcătoasă și intratabilă. Iată încărcătura care ar putea compromite noul paradis zoologic, remake-ul edenic. În fond, aceasta este cu adevărat intriga „psihologică” a filmului, revelația asupra coruptibilei naturi umane pe care Noe o are, anticipând aserțiunea lui Thomas Hobbes, homo homini lupus. Și Dumnezeu are aceeași problemă, pe care înțelege să o rezolve cu ajutorul lui Noe, și iată legătura între cei doi decidenți absoluți ai poveștii, amândoi sunt hotărâți să distrugă pentru a salva. De la primul
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
polemică de presă, care a culminat cu articolul "O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga" (Timpul, 18-21 mai 1941). El l-a acuzat pe Blaga că i-a preluat ideile și conceptele. Acesta din urmă i-a răspuns ironic, cu "aserțiuni calomnioase" și "atacuri ad hominem", după cum pretinde Botta. Cei doi au polemizat în presă, cu replici de tipul (Blaga despre Botta) "obraznic și laș", "invidie", "disperare", "incoherență", "bîlbîieli", "nerușinarea cuiva care s-a întărîtat", autor de "pompoase și foarte turburi
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
iar pe partea dreaptă, în clar, considerațiile din Logischphilosophische Abhandlung, MS 101. Însemnările „cifrate” au fost publicate separat, în Geheime Tagebücher (Jurnale secrete), în timp ce Jurnalele pe care le avem acum în limba română reprezintă notele logic-filozofice, care încep cu vestita aserțiune „logica trebuie să-și poarte singură de grijă” și care se axează pe relația semn-cuvânt. Dincolo de considerațiile despre „logica atotcuprinzătoare, care oglindește lumea”, unele notații stârnesc interes estetic. De pildă, afirmând că „temele muzicale sunt, într-un anumit sens, propoziții
Jurnalele filozofului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5191_a_6516]
-
între lumea celor vii, pe de o parte, și lumea morților, pe de altă parte, societate pe care viii o părăsesc mai devreme sau mai târziu, în funcție de gradul de înrudire cu mortul." (Van Gennep, 1996: 132.) Constatarea amintește frapant de aserțiunea deja citată din Talmud, care spune că "atunci când moare un înțelept, toți suntem rudele lui." Doliul e un spațiu al antantei, al renunțării la conflicte, disensiuni sau revanșe. El prilejuiește constituirea unui soi de confrerii asemănătoare "tovarășilor de toten" ("die
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
care suntem martori de aproape două decenii, să nu fie decât un echivalent al... comunismului? Asta vede și crede autorul Întoarcerii huliganului, din depărtările în care domiciliază, când vine vorba de vitregita noastră parte de lume? Pentru a realiza enormitatea aserțiunii d-sale, să facem următorul exercițiu. Să presupunem că se află în chestiune nu comunismul, ci nazismul și că romancierul s-ar fi rostit astfel: un antinazism similar în dogmatism cu nazismul. Ori în altă variantă: un anti-antisemitism similar în
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
istoria literaturii române, de asemenea de la începuturi - și mai departe de momentul scrierii Istoriei... lui G. Călinescu. Farmecului stilistic călinescian i se opune altul - i-am zice negricid - lapidar, tăios, inepuizabil în formulări și clocotind de probe, dar structurând pe aserțiunea că literatura română modernă nu și-a făcut încă temele elementare, către luminișul optzecist. întrucât fiecare cută a literaturii noastre este luată la o îndeaproape cercetare, - săracă, săracă, dar nu și puțină! - o analiză a fiecărui capitol - se include și
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
dedicată, la Florența, lui San Marco, a putut trăi Savonarola. În chilii pe care le pictase, nu cu mult timp înainte, Fra Angelico! Renașterea nu este doar o lume care a proclamat Victoria geniului asupra forței brute. O astfel de aserțiune era, pare-se, în vremile acelea, un truism. Poate că astfel se explică, peste veacuri, faptul că - deși sculpturile lui Michelangelo sînt atît de puține (însă în timp ce scriu această incidentă, mă întreb cît adevăr conține ea, de fapt, și dacă
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
în esență nu se deosebesc. Amândouă textele au recurs la comparații și găsiri de similitudini care pe unii comentatori pur și simplu i-au scos din sărite, considerându-le nelalocul lor, nepotrivite, necuviincioase, total neavenite, reacții ce au culminat cu aserțiunea incredibilă a d-lui Norman Manea că analogia dintre holocaust și gulag "nu lasă loc pentru evocarea, cum se cuvine, a antisemitismului și a holocaustului" (în The New Republic și 22). Dl Liiceanu, care a emoționat de altfel cu spusele
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
30 de ani, autorul reia un text scris la 26, o versiune "îngrozitor de statică și cât se poate de plicticoasă la lectură". Prima relatare e cea "pe bune", a doua fiind ficționalizată și upgradată, cu un ton nou, "contrafăcut", și aserțiuni "in a way simulate". Între versiunea pe bune și cea pe invers a romanului, autorul a fost plecat în Noua Zeelandă, unde nu a rupt gura târgului, dar și-a mai consolidat cunoștințele de engleză. Eroul său are vocație homo, însă
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
soțiile prefecților, sub domnia lui Octavianus Augustus, nu aveau dreptul să-și însoțească bărbatul în zonele de insecuritate reprezentate mai ales de provinciile îndepărtate, precum era cazul Iudeei. Totuși, o serie de date istorice infirmă asemenea obiecțiuni și fac posibile aserțiunile biblice. Pentru a ieși din dificultate, Pilat recurge la o nouă stratagemă, aceea de a uza de dreptul de grațiere cu ocazia Paștelui, cu concursul mulțimii, sperând că, în acest fel, își va liniști soția și va evita condamnarea unui
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
că, dacă vom persista să descifrăm, tranzitiv, revolta anticeaușistă neprefăcută - pentru care se găsesc cu ușurință exemple - sau mitologia autohtonă, folclorică, a morții - care ne e servită generos de alte câteva zeci de situații -, vom sărăci irecuperabil poezia Ilenei Mălăncioiu. Aserțiunile critice sunt, de bună seamă, corecte. Ce mi se pare că începe să se clatine este fundalul ideatic. Un poem superb, de felul celebrului Jertfirea mielului se construiește emoțional, astăzi, în alt fel decât la data primei apariții, în 1973
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
-i într-o tabără din sudul orașului Campagna, unde au fost protejați de unchiul salvatorului, arhiepiscopul Giuseppe Maria Palatucci. Dar Anna Pizutti, care se ocupă de baza de date a evreilor din Italia, a declarat pentru Corrier Della Sera că aserțiunea este imposibilă, pentru că la Campagna au fost duși cel mult 40 de rezidenți ai orașului Fiume (unde activa ca ofițer Palatucci), iar o treime din aceștia au sfârșit la Auschwitz. În cartea pe care a scris-o despre Palatucci, Marco
Incredibil: ”Schindler” al Italiei ar fi fost de fapt colaborator al naziștilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78394_a_79719]
-
nu pot fi trecute cu vederea. A nu le da în vileag ar însemna să acceptăm și nu numai, ci să și promovăm, din îngăduință "umană", drept adevăruri neadevărurile cunoscute și să admitem, cu aceeași îngăduință, motivele lor. Excluzând din aserțiunile celor trei condeieri despre procesul revistei Facla cu Regele Carol I, intenția neonestă, rău-voitoare a falsificării, falsul, totuși, rămâne fals, nu numai înregistrat pe o casetă video (dacă nu va fi fost ștearsă ori distrusă), ci și scris, tipărit. Iar
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
fost bun ca să-l răstoarne pe dl. Năstase, burghez înstărit, debater obosit, cu o mână în cătușele dlui Iliescu. Dar nu mai este bun când apucă în ușă degetele premierului, cu râzătoare cruzime. (Să conțină totuși, un grăunte de adevăr, aserțiunile dlui Severin?) Cusurul dlui Tăriceanu este că nu râde, că, spre deosebire de competitorul său, nu știe să râdă. Cum vara ia sfârșit, iar toamna la rândul ei va fi altfel decât vara, cel puțin sub raportul reînceperii activităților politice, un concurs
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
noii situații (izbucnirea unei revoluții în țările europene), doctrinarul se situa pe o poziție centrista în cadrul mișcării prin conlucrarea dintre centriști și unele elemente ponderate din extremă stînga. Gherea se delimită de oportunismul dreptei și dezavua factorul violență în revoluție. Aserțiunile gheriste sînt denunțate de Aderca, ironizate șfichiuitor (socotite glume, nostimade, poante). Construcția doctrinarului îi pare lui Aderca șubredă, deci ușor de dărîmat (ăCocostîrcul cu baze obiective și afluențe socialiste nu înaintează pentru că stă într-un singur picioră). O socotea, în
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
care se poate enunța cu privire la memorii este acela că ele reprezintă o formă de narcisism, după cum în legătură cu jurnalul nu poate fi părere mai banală decît că nu este niciodată sincer", afirma undeva Livius Ciocârlie. Dacă luăm în serios această sceptică aserțiune, putem socoti că în jurnalele d-sale (aici îl avem în vedere pe cel intitulat Trei într-o galera), numitul eseist încearcă a evita superficialitatea, fiind antinarcisiac și...sincer. Să ne explicăm. Imaginea dominantă ce-o propune asupra subiectului e
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
o propoziție a lui Ion Iliescu la care n-am ce obiecta. Propoziția nu sună frumos, dar ne definește în măsură esențială. O citez cu satisfacție: „Unul din marile noastre handicapuri sunt W.C.-urile". Multora dintre cititori o astfel de aserțiune le sună, pe bună dreptate, jenant: în nici o țară din lume un șef de stat nu se ocupă de lucruri de acest nivel, însușite, de regulă, până la vârsta de trei-patru ani de oricare cetățean. Dar excepționalismul românesc se manifestă și
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]