8,316 matches
-
o adâncime de 4-5 cm toracic, primul set de 30. Între timp, asistenta era pregătită cu o mască specială pentru aplicarea respirației artificiale. Așezându-i capul în hiperextensie și ridicându-i mandibula, partea îngustă a măștii acoperindu-i baza nasului, asistenta îi aplică două ventilații. Emanuela își reluă setul de compresiuni cardiace. Cele două femei, care cu doar două ore în urmă avuseseră un conflict, o dispută destul de urâtă în legătură cu dispariția fetiței, acum erau unite într-o luptă contracronometru cu moartea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
o viață. Se priveau, înțelegându-se din priviri, care și ce proceduri să aplice. După patru seturi de compresiuni și tot atâtea ventilații, infirmiera a dat primele semne de viață. A tușit puțin, apoi a început să respire. Emanuela și asistenta, privindu-se victorioase într-o ultimă înțelegere tacită, au întors-o într-o poziție laterală de siguranță, pentru a nu se îneca cu propria salivă sau cu o eventuală vomă... Învinseseră. Asistenta i-a fixat tensiometrul pe braț, citindu-i
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
puțin, apoi a început să respire. Emanuela și asistenta, privindu-se victorioase într-o ultimă înțelegere tacită, au întors-o într-o poziție laterală de siguranță, pentru a nu se îneca cu propria salivă sau cu o eventuală vomă... Învinseseră. Asistenta i-a fixat tensiometrul pe braț, citindu-i tensiunea. - Are 85/70 mmcg. Își revine. Este încă mică, dar este normal, având în vedere situația dată... Și pulsul este mic, încă, 55 pulsații/ minut... - De aici, preluăm noi! se auzi
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
auzi vocea baritonală a unui bărbat, medic, urmat de alte patru cadre medicale. Era prof. dr. Popescu, de la cardiologie, dr. Bratu, dr. Alicov, de la Boli interne și doi studenți la medicină, în ultimul an, după cum i-a explicat o altă asistentă prezentă la fața locului lui Emanuela. Fuseseră anunțați de cineva din personalul de serviciu în pavilion și solicitați, aflându-se în serviciul de gardă la Clinica de interne. Au luat-o pe infirmieră într-un salon și au conectat-o
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
personalul de serviciu în pavilion și solicitați, aflându-se în serviciul de gardă la Clinica de interne. Au luat-o pe infirmieră într-un salon și au conectat-o la o serie de aparate aduse cu ei. I-au cerut asistentei, dar și Emanuelei, pe care a chemat-o în salon asistenta, relații, cu lux de amănunte, despre tot ce s-a întâmplat, moment cu moment, secundă cu secundă... Profesorul dr. Popescu, urmărea în liniște evoluția stării sănătății infirmierei, dar și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
de gardă la Clinica de interne. Au luat-o pe infirmieră într-un salon și au conectat-o la o serie de aparate aduse cu ei. I-au cerut asistentei, dar și Emanuelei, pe care a chemat-o în salon asistenta, relații, cu lux de amănunte, despre tot ce s-a întâmplat, moment cu moment, secundă cu secundă... Profesorul dr. Popescu, urmărea în liniște evoluția stării sănătății infirmierei, dar și parametrii conturați pe aparate, dezvăluindu-i-se o serie de alte
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
au întrerupt relatarea semn că au terminat ce aveau de spus, profesorul le-a privit grav, dus pe gânduri. A întins mâna către Emanuela și i-a vorbit: - Doamnă, vă felicit! Astăzi ați salvat o viață. Apoi, întinzând mâna către asistentă, i-a spus: - Misiune îndeplinită! Felicitări! - Felicitări doamnelor! continuă profesorul. Această femeie nu avea nicio șansă de supraviețuire, astăzi, dacă nu ați fi acționat cu promptitudine, ca la carte. Nu vă voi întreba de unde ați știut ce să faceți, doamnă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
aceia dintre voi care au informații, îi rog să treacă pe la mine să dea declarații. Văzându-l atât de implicat și de sigur pe el, iepurașii se liniștiră și se retraseră în căsuțele lor. Mica-Iepurica se oferi să-i fie asistentă, să adune declarațiile în dosare și să-i facă piure de morcovi pentru a-l menține în formă de-a lungul anchetei. Câțiva iepurași fură de părere că numai ursul putea să aibă o asemenea putere încât să care mormanele
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
nivelul funcțiilor cerebrale. Profesorul Lăcătușu, însoțit de echipa medicală, efectuează vizita de dimineață la terapie intensivă. Lui Dragoș i s-a permis să fie prezent la efectuarea vizitei. Medicul rezident care a primit în grijă directă cazul „doctor Străinu”, împreună cu asistenta din Reanimare, prezintă profesorului Vlad Lăcătușu raportul detaliat al ultimelor douăzeci și patru de ore. Aici erau înscriși parametrii medicali înregistrați de aparatele de monitorizare, fluctuațiile acestor înregistrări în funcție de aplicarea medicației, precum și reacțiile survenite în urma unor stimuli. Urmărind cu atenție toate aceste
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
Aproape imperceptibil... Nu, nu i s-a părut. A fost ca o tresărire, o mișcare ușoară, ca o adiere a degetelor Mariei... Da! Se uita uimit. Era un miracol, o binecuvântare. A acționat butonul prin care a chemat medicul și asistenta de salon. Aceștia au apărut imediat. Spunându-le despre ce este vorba, cei doi au început să verifice monitoarele și să noteze datele înscrise pe acestea. - Pacienta dă semne de revenire. Se înregistrează activitate cerebrală. Ce s-a întâmplat? Spuneți
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
vorbeam. O țineam de mână și am simțit mișcarea degetelor. A fost ceva ușor, aproape imperceptibil, dar sunt sigur... A doua oară am și văzut. Poate, datorită faptului că i-am vorbit despre... Dragoș se opri, vădit jenat. Cei doi, asistenta și medicul, așteptau continuarea privindu-l întrebători. - Despre...? - Despre... căsătorie, adică..., adică ceva planuri de viitor, răspunse Dragoș zâmbind atât de încurcat, încât părea asemenea unui adolescent căruia-i fusese descoperită prima dragoste. Cadrele medicale s-au mulțumit să se
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
-l întrebători. - Despre...? - Despre... căsătorie, adică..., adică ceva planuri de viitor, răspunse Dragoș zâmbind atât de încurcat, încât părea asemenea unui adolescent căruia-i fusese descoperită prima dragoste. Cadrele medicale s-au mulțumit să se privească, au zâmbit complice, apoi asistenta, mai îndrăzneață decât toți ceilalți, i s-a adresat lui Dragoș: - Eeiii, domnule profesor! Oare, de ce nu mă mir? Dragostea a făcut întotdeauna minuni... Credeți-mă, că știu ce spun! Am văzut atâtea până acum.... Și, știți ceva? Dragostea, atunci când
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
Am văzut atâtea până acum.... Și, știți ceva? Dragostea, atunci când este curată, nu este nicicum o rușine! Să vă facă Dumnezeu parte și să aveți viață lungă împreună! - Doamne ajută! Mulțumim! răspunse Dragoș, ușor jenat, dar și încurajat de discursul asistentei. La ora 08. 30, Dragoș și medicul rezident erau în fața sălii de raport, cel din urmă având asupra sa ultimele date medicale ale Mariei. În scurt timp, au apărut și ceilalți medici convocați, împreună cu profesorul doctor Vlad Lăcătușu. Acesta era
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
destul de bună. Numai să nu vorbesc într-un ceas rău! Doamne ferește! Pe hol era multă gălăgie, semn că erau mulți copii. De toate vârstele și de toate culorile. Un țigănuș, obosit de viață și de sărăcie, se certa cu o asistentă. Ba nu, se ruga de ea să-i primească băiatul să-i facă analizele. Uitase acasă biletul de trimitere de la medicul de famile. Să mai facă iar un drum, să trezească băiatul iar devreme când are și el somnul mai
O FEMEIE ADEVĂRATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367372_a_368701]
-
nu, se ruga de ea să-i primească băiatul să-i facă analizele. Uitase acasă biletul de trimitere de la medicul de famile. Să mai facă iar un drum, să trezească băiatul iar devreme când are și el somnul mai dulce?! Asistenta nu și nu, ba se mai uita și de sus la bietul om. Locuia destul de departe, undeva la țară și stătea prost cu banii. De unde să ia alți bani de drum când el a terminat șomajul? Pe nimeni nu interesa
O FEMEIE ADEVĂRATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367372_a_368701]
-
bucura în sinea lui, că-i era frică, ca la toți copiii, de acul de seringă, dar îl durea și pe el indolența acestei femei îmbrăcată în alb. Îi era milă de tăticu', văzându-l cum se ruga de această asistentă frumoasă, dar rea! Apare o femeie blondă, îmbrăcată tot în alb, culoarea îngerilor, care părea să aibă o anumită autoritate. - Ce se întâmplă aici? De ce se roagă acest om de tine? - Nu are trimitere, d-nă asistentă-șefă! Și nu vrea
O FEMEIE ADEVĂRATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367372_a_368701]
-
foarte curajos! La plecare, omul i-a promis că, a doua zi, va veni negreșit cu trimiterea. Nu era nevoie să mai facă un drum, putea să vină a treia zi, când va lua și rezultatul, așa i-a spus asistenta. Dar eu știu că a venit a doua zi. Îi era sete... să mai audă și el niște vorbe frumoase! Vreți să stiți cine este femeia? Este o femeie... adevarată! Referință Bibliografică: O femeie adevărată / George Safir : Confluențe Literare, ISSN
O FEMEIE ADEVĂRATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367372_a_368701]
-
vin și pleacă singure. Reporter: Doamna Ionelia Ion locuiește în Chicago, Statele Unite. Este divorțată și imobilizată fizic datorită unei boli din copilărie. Nimeni nu vă deschide ușa? Ionelia Ion, divorțată și imobilizată fizic: Nu. Reporter: Stați singură toată ziua, doar asistenta medicală vă vizitează? Ionelia Ion, divorțată și imobilizată fizic: Am și o prietenă care vine și mă ajută. Cu ea mă duc să cumpăr câte ceva sau când mai am nevoie, spre exemplu de clinică, de câte o consultație generală pe
REZUMAT DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367327_a_368656]
-
Specializări complementare: traducător din limba germană în limba română; absolventă a Școlii Internaționale de Vară a Universității Economice Viena, promoția 1991; stagiu de cercetare la aceeași Universitate, două semestre, an universitar 1993 - 1994, specializarea HR. Diverse domenii de activitate anterioară: asistentă universitară la ASE - București; redactor la revista “Tribuna Economică”, departamentul Economie Mondială; Buyer în centrala Metro Cash & Carry România. Stabilită în Spania din anul 1998. Cu începere din anul 2003, colaborări literare diverse la foruri și reviste de cultură din
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367433_a_368762]
-
oră, timp în care Săndica nu mai avea răbdare să afle care este situația mamei și cât de grav este afectată de această comoție cerebrală. La serviciu de Urgență când a intrat, o întreagă echipă condusă de medicul de gardă, asistente și infirmiere, se învârteau pe lângă mama ei. Văzându-și mama pe patul de spital, parcă era și mai mică decât în realitate. O mână de om aflat într-o stare inertă. Medicul de gardă se chinuia să o stabilizeze, însă
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
te aștepți pe viitor. - Desigur, domnule doctor. Vă mulțumesc din suflet. Doctorul de gardă de la Urgență era un bărbat bine legat la vreo treizeci - treizeci și cinci ani, brunet și cu un început de încărunțire timpurie pe la tâmple, însă arăta destul de șarmant. Asistentele se învârteau în jurul său că albinele în jurul reginei. El a rămas plăcut impresionat de frumusețea Săndicăi și de aceea i-a propus să mai poarte o discuție în cabinetul său la terminarea orelor de program, pe teme "medicale"și despre
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
ale județului sau prin capitală. Se întâlneau întâmplător sau datorită conjuncturilor, mai ales la necazuri cum era și acesta. Nu se putea baza pe rude, ci doar pe ea singură și pe puterea ei de a face față situației. O asistentă o atinse ușor pe umăr, în timp ce plângea. Stătea pe capătul patului în care îi era mama și o privea în tăcere, cu ochii scăldați de lacrimi. - Vă așteaptă domnul doctor Radu în cabinetul său. A treia ușă pe dreapta, pe
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
porții, nicidecum să aducă alinare vreunei răni de suflet sau de carne. − E înăuntru, în casă, doarme acum... − Cum? Doarme? Cum doarme?! De ce-ai chemat salvarea? Hai trezește-o și ado-ncoace!... Altă dată nu mai vine salvarea, se oțărî asistenta. Mama tremura din toate încheieturile. N-ar fi vrut să trezească fata, după criză dormea întotdeuna mult și bine. Niciodată n-a trezit-o din somn. De voie de nevoie se duce în casă. Apare, într-un târziu, cu o
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
încorda într-atât, încât mama a fost cât pe ce să cadă peste ea. A lăsat bocceluța jos și, cu ultimele eforturi, a ajuns cu fata, mai mult târâtă și udă toată de transpirație, la mașină. În acest timp, frumoasa asistentă privea peisajul; își desfăta ochii cu verdele crud al frunzelor din copaci și cu roșul-vișiniu al cireșelor, încă, neculese. Bărbatul era undeva în spatele mașinii, de unde se ridicau câteva rotocoale de fum albăstrui, semn că se delecta cu o țigară. Nu
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
în care ei fuseseră chemați. Se prefăceau că nu văd cum mama se chinuia să aducă fata spre mașină. Cu chiu cu vai Andreia este urcată în ambulanță. Terezia asista neputincioasă, dar revoltată, la această scenă. Auzi țipetele nevricoase ale asistentei: − Dacă nu dai mâna la mine, stăm aici până mâine dimineață! Sigur atunci asistenta ar fi vrut să-i ia tensiunea fetei, dar, în general, copiii simt când nu sunt iubiți și refuză cu îndârjire orice gest venit din partea acestor
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]