10,834 matches
-
vorbea despre el, în notele intime, marele său prieten din frumoasele vremuri de altădată. Litere Iar au scos o revistă studenții Facultății de Litere din București. A cîta? N-are importanță! Studenții nu sunt aceiași, studenții sunt mereu alții, iar aspirațiile lor publicistice reprezintă o fericită constantă a vieții universitare. Revista Elite rebelle (titlul, prezumțios, nu păcătuiește prin modestie), aflată deocamdată la numărul 1, pare o compoziție serioasă, inteligentă și de bună calitate; ea își propune să fie lunară și tematică
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d’autrui, Éditions du CNRS, Paris, 1960; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). La rândul său, Kenneth B. Clark definește empatia că ,,o capacitate a unui individ de a simți trebuințele, aspirațiile, frustrările, bucuriile, supărările, anxietățile, durerile, foamea altora, ca și cum ar fi ale lui proprii” (K. B. Clark, ,,Empathy. A Neglected Topic în Psychological Research”, în American Psychologist, vol. 35, 1980; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 28). Toate definițiile anterior enumerate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Daniei. Însă partenera, fie că e vorba de Irina în primul roman, fie de Ioana sau Dania, în următoarele două, reprezintă un termen sensibil diferit al relației amoroase. Sandu se simte superior Irinei, pe care încearcă să o modeleze conform aspirațiilor sale culturale, fără a izbuti decât parțial. Irina capătă dependență de iubitul său, care ar putea-o salva dintr-un mediu familial nefericit, gregar, dar Sandu nu savurează în această dragoste decât subjugarea partenerei, căreia nu-i dă suficiente dovezi
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
perspectivă morală pe care nimic n-o mai putea dizloca, Dumitriu s-a revoltat. A părăsit pămîntul, a abandonat culorile grele și formele voluptoase și a deschis o fereastră spre cer. A descoperit abrupt puterea de fascinație a eterului și aspirația ascunsă a oricărei mase de a înfrînge gravitația în beneficiul absolutei libertăți pe care o promite experiența imponderabilității. Deși, în linii mari, el și-a păstrat motivele iconografice și structurile compoziționale, în interior s-a produs o radicală schimbare. Pentru
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
În 1980, anul ediției princeps, scriitorul generic era un personaj important în sistem, o figură de reprezentativitate și aplomb, conturată prin tiraje amețitoare și considerația (fie ea și scrâșnită) a activiștilor. În anul de grație 2005, întreg acest eșafodaj al aspirațiilor și motivațiilor lui Testiban se destramă de la bun început: a fi scriitor nu mai are nici un chichirez sub aspect de profit, iar a pierde un manuscris pare un gest cu mai mult sens decât acela de a-l redacta... Despre
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
un viitor capitol, asociațiile studențești, ale medicilor, inginerilor, scriitorilor, artiștilor, jurnaliștilor, juriștilor, arhitecților, cineaștilor, veteranilor de război, organizațiile reprezentând minoritățile naționale, cultele, cooperativele meșteșugărești și de consum și, mai presus de toate, PCR, FDUS da expresie unității de interese și aspirații ale întregului nostru popor, raporturilor de colaborare, frăție și solidaritate dintre toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate. El ilustrează schimbările profunde petreute în structura socială a țării, precum și perspectiva apropierii tot mai depline a tuturor claselor și cateoriilor de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ale comunicării și ale solidarității din geografia noastră culturală. Zeci de țări și sute de artiști s-au întîlnit și acum, ca și în alți ani, într-o tentativă nemărturisită, dar nu mai puțin vizibilă, de a demonstra că unitatea aspirațiilor umane este infinit mai puternică decît spectrul disoluției care amenință tot mai vehemant orizontul contemporaneității. Dar performanța acestui eveniment nu stă doar în numărul participanților și în cantitatea de lucrări, deși nici acestea nu sînt lipsite de importanță, ci în
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]
-
zăpadă călcată de copitele caprelor, împietrită în vîrtejul de ierburi și semințe, otrăvită de timpul ,curs ca un izvor". Făptura poetului nu e nici ea complet disociată de contextul natural, comunicînd cu regnurile, într-o devălmășie ce sugerează tendința regresivă, aspirația spre viața larvară precum o reflexă apărare a unui mediu condamnat la dispariție. Sub broderia de senzații se află jelania unei ,culturi minore" deși purtătoare a unei difuze conștiințe cosmocentrice, care-și presimte sfîrșitul: , Ascultam fîlfîitul aripilor uliului/ Simțind cum
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
nu acte de cronici țin să aduc neapărat aici - într-o meditație la fruntarii de plai - ci o întâmplare; o întâmplare aparent banală, dar cu tâlc deosebit. Când România a hotărât să treacă de partea Antantei - așa cum era firesc, în aspirația sfântă de realizare a statului național unitar - în țară a sosit, într-o vizită oficială, ministrul de externe al Rusiei spre a purta convorbiri cu primul ministru român. Cei doi oameni politici au făcut împreună o vizită la Sinaia și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
strigăte de: Ahoe! risipindu-i în umbra nopții.” Scriind acum și aci despre Tudor George nu rezistăm tentației de a cita din Un panegiric singaporean, pe care poetul îl dedică lui Leonid Dimov, unul din camarazii de boemă și de aspirații literare din anii tinereții, poet care a plecat dintre cei vii prea devreme. Temperament solar, optimist, autorul proclamă: „Să evocăm doar Clipa cea frumoasă,/ când frunte-n frunte-am stat și barbă-n barbă,/ împodobind singaporeana masă/ Cu votcă pură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cunosc zonele lor de activitate și faptele sau operele care le-au adus stima contemporanilor și admirația generațiilor care au urmat. Dar nimănui, înaintea Ioanei Pârvulescu nu i-a trecut prin minte să reconstituie viața lor cotidiană. Să le dezvăluie aspirațiile cele mai intime, retorica de îndrăgostiți, cărțile care le-au marcat formarea intelectuală, gusturile artistice, reacțiile în fața bolii sau a morții celor apropiați, secretele cele mai bine păstrate și indiscrețiile stînjenitoare din relațiile cu ceilalți. Sub pana scriitoarei, toți acești
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
chiar la elementele constitutive ale vieții publice din România, la acea conjuncție a spiritului și a gîndirii de factură orientală, transmise și modelate prin tradiția și prin practica eclezială, cu o anumită acțiune formativă a limbii neolatine asociată unei mari aspirații, începînd mai cu seamă din perioada modernă, spre cultura și spre civilizația occidentală, iar indecizia, de natură formală și expresivă, se manifestă și ea în conscecință: adică între o stilistică a semnului, a realului sublimat în hieroglifă, și o retorică
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
nostalgii pitagoreice: "apoi auzeam valurile potopului bătînd în ferestre/ și căpușele timpului brăzdau deșertul/ se întrupau în numere sacre" (Confesiuni recuperate). Vocația poetului ar fi de ordin geometric: Pe mine m-au chemat să întregesc triunghiul" (ibidem). Liviu Georgescu înregistrează aspirația informului spre cristal ca o șansă a izbăvirii părții prin integrare în armonia cosmică: "prin tăcerea din nervi trec fantasme viitoare urmînd/ miasmele timpului și aburii leneși sub domuri de cristal// decupate din trecut și viitor între memorie și plăsmuiri
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
și Cuvîntul trecea dincolo în cuvintele lăsate în voia lor/ și își afunda fața în palme// se lăsa batjocorit chinuit și mutilat/ înviind mereu/ sub plăcerea nebună/ a celui care se juca și se bucura de ele" (Psalmul cuvintelor). Chiar dacă aspirația spre lumea geometrică nu dispare, ea acceptă un compromis, resorbindu-se în desenul fantast-orgolios al verbului, id est în incantația prețiozității. Direct spus, în caligrafie. Neputînd fi un geometru, bardul se mulțumește a se manifesta ca un caligraf: "prin straturi
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
lupta pentru supraviețuire nu ar fi cu putință. Dumnezeu, de pildă. Dumnezeu este o ficțiune al cărei rost este ne împlinească dorințele chiar și atunci cînd realitatea nu ne împlinește nici una. Ca imagine dominantă în jurul căreia se configurează atitudinea și aspirațiile unui om, Dumnezeu este revanșa pe care acel om o ia asupra unei realități prea indiferente ca să-i asculte dorințele. Altfel spus, omului i se poate întîmpla orice nenorocire, dacă Dumnezeu îi dă putința să-și privească propria nenorocire în
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
ambiguă și fundamental nonfigurativă. Semnele plastice pe care ea se sprijină, lesne de înscris într-un repertoriu formal destul de exact, au exclusiv o funcție de reprezentare simbolică și nu trimit explicit către nimic material, din afară, obiectiv. Oscilînd între memorie și aspirație, între visul recuperator și cel proiectiv, Sasha Meret este mai curînd un artist de factură spiritualistă, în general, și unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
Arte vin și Despina, o Colombină poznașă, și chiar și elemente de acțiune (falsul notar, doctorul etc.). Este o comedie, fără îndoială, dar ca orice pagină de geniu pătrunde adânc și emoționant în sufletul eroilor dezvăluind fragilitatea sentimentelor, distanța dintre aspirație și realitate, de aici și dificultatea de a găsi "tonul" potrivit. Cosí nu se pretează nici la o romantizare sau o îndulcire de tip Biedermeier ca Nunta lui Figaro, nici la o lectură tragic-demonică asemeni lui Don Giovanni, nici măcar la
Gustul dulce-amar al infidelității by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10889_a_12214]
-
birourile centrale de conducere ale partidelor care participă într-un proces electoral la un moment dat. Însă, în circumscripții realitatea este diferită de la caz la caz și nu pot fi aplicate strategii în orb, fără a cunoaște specificul zonei și aspirațiile și nevoile alegătorilor de acolo. Practică politică și electorală este cea care a stabilit modul real de desfășurare propriu-zisă a campaniilor și studiul de mai sus nu reprezintă altceva decât o teoretizare a realității, o alăturare a principalelor evenimente ce
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
stufoase. Totuși, politicile, strategiile și toate cercetările nu se pot face într-un birou al vreunui sediu central, ci trebuie corelate cu realitatea cotidiană a omului de rând, iar politicienii sunt datori să răspundă într-un mod satisfăcător nevoilor și aspirațiilor fiecărui individ. Note 1 Vezi Lazarsfled, Berelson, Bernard, The People's Choice, New York, Columbia University Press, 1944. 2 Ștefănescu, Simona, "Mutații în structura electoratului românesc. Profiluri și tipologii în anul electoral 1996", în Revistă Română de Sociologie, nr. 3-4/1997
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
elemente, aflate în interdependenta, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. Deliberările din spațiul național se produc în raport cu o realitate socială sau națională, de fapt cu problemele concrete ale societății. O cultură națională da expresie unor cerințe, aspirații, trebuințe și opțiuni generale, unor idei forță, care capătă, în anumite momente, caracter de factor explicativ 25. Uniunea Europeană susține identitățile naționale prin circulația în spațiul european a valorilor și normelor culturale și spirituale. Dar, fără o identitate colectivă dincolo de granițele
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
șanse să iși redobândească statutul geopolitic de odinioară, valorificându-și modelul ei cultural în lumea contemporană. Sentimental național este foarte puternic în toate țările europene, astfel încât la nivelul Uniunii Europene chestiunea esențială constă în armonizarea construcției europene cu interesele și aspirațiile concrete ale fiecărei națiuni, factorul integrator fiind cultură, ca dimensiune a cetățeniei. Conștiința națională se identifică, se confundă cu conștiința aproape a fiecărui individ în parte ce aparține națiunii respective. Fiecare dintre membrii unei națiuni poartă în el însușirile principale
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Un spațiu național evoluează că un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe, teorii, mentalități, simboluri, dar toate aceste elemente, aflate în interdependenta, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. O cultură națională da expresie unor cerințe, aspirații, trebuințe, unor idei forță care capătă, în anumite momente, caracter de factor explicativ 43. Romanismul exprimă sentimentul național al românilor, iar europenismul reflectă sentimentul românilor pentru valorile europene. Procesul de extinderea, aderarea țărilor ortodoxe, ridică o problemă importantă și anume
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
europene. Un spațiu public european se impune de la sine atât timp cât sunt supuse dezbaterii decizii importante pentru opinia publică europeană. El cuprinde diversitatea tradițiilor, obiceiurilor, cutumelor, folclorului, precum și valorile politice europene. Problema esențială rămâne armonizarea noii construcții europene cu interesele și aspirațiile concrete ale fiecărei națiuni. Mai este necesar existența unui spațiu al deliberărilor, în care fiecare cetățean se poate exprima public, aspect esențial pentru conștientizarea unei conduite europene deoarece atunci când se observă un deficit democratic este de dorit să se remedieze
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
restituirea, în urmă cu puțin timp, a două opusuri imaginate de compozitorul spaniol, de curînd sexagenar, Javier Darias: El Juego de la Fuga și Prop a Vicmar. Din perspectiva autorului, evident, a fost o experiență obiectivă, o aventură interioară limită, necesară. Aspirația către formalizarea (sechelă a serialismului?) relației text-interpretare, structura-lectura, operă închisă-operă deschisă, competență-performanță în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
de ce nu privilegiate, așa cum sunt, bunăoară, ansamblurile camerale. Este motivul pentru care și-a înălțat pupitrul în fața unei orchestre emblematice, "Virtuozii din București", pe care a proiectat-o și a cres-cut-o de unul singur, sub semnul pasiunii, curajului și al aspirației, demonstrând că în turnul în care domnește înțelepciunea muzicii, e periculos să prezervi monotonia și suficiența, după cum periculoase sunt toate pozițiile privilegiate. Și poate că valoarea discriminatorie a ființei sale artistice este aceea de a construi structuri, structurând realul. Și
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]