9,111 matches
-
cele mai afectate. Pe frunziș, începând de la bază, apar pete galbene, ce devin galbene-brune, brunecenușii și în final albicioase în zona centrală, cu mici puncte negre și cu o margine brună ce le separă de zona sănătoasă a frunzei. Frunzele atacate se usucă înainte de vreme lăsând tulpinile florifere golașe. Acestea pot prezenta și ele pete alungite, brune ușor scufundate, cu o multitudine de puncte mici negre. În condiții optime de dezvoltare, ciuperca poate produce pete brune chiar și pe semințele din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de regulă, cele tinere din vârful lăstarilor neprezentând simptome. Temperaturile ridicate din timpul verii fac ca țesuturile frunzelor parazitate să devină brunii. Simptomele sunt grave la 18-20șC și mascate, la peste 26șC. Frunzele cad înainte de vreme, ducând la slăbirea pomilor atacați, în special a celor tineri. Fructele provenite de la pomii bolnavi sunt mici și nu au calități gustative. Sensibile sunt soiurile Jonathan, Lord Lambourne, Golden delicious, EM VII (portaltoi), iar mai puțin sensibile Boskoop, Parmen auriu, Ontario, fiind cunoscute și unele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anul 1962, de către E. Docea. Virusul poate infecta mărul, părul, gutuiul, piersicul, caisul, prunul, cireșul și vișinul, precum și unele specii ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate în luna iunie. Pe frunze apar pete de decolorare sub formă de benzi, inele sau porțiuni de inele dispuse în spațiile dintre nervuri; petele se brunifică datorită temperaturilor ridicate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunifică datorită temperaturilor ridicate și a luminozității intense, ceea ce face ca frunza să apară deseori deformată. La unele soiuri mai rezistente, petele de decolorare produc o marmorare foarte ușoară care dispare în timpul verii, pomii apărând sănătoși. Spre toamnă, pomii puternic atacați prezintă frunzișul ruginiu. Deseori, simptomele de mozaic inelar apar împreună cu cele ale îngălbenirii nervurilor. În acest din urmă caz pierderile de recoltă pot ajunge până la 30-40 %. Soiurile sensibile (Untoasă Hardy, Untoasă d'Anjou, Doynne de Comice ș.a., manifestă simptome și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifestă mai frecvent la inflorescențe, dar nu progresează către cozile florilor și rar se extinde în scoarța ramurilor mai groase. Așa se explică răspândirea relativ slabă a atacului în comparație cu cel al focului bacterian. Lăstarii atacați prezintă pete cu o separare clară între partea vie și cea brunificată. Rănile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisă, iar scoarța prezintă crăpături. Lăstarii atacați de arsura comună nu se îndoaie sub formă de cârjă ca la atacul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gutui, păr și măr. În primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros pe codițele atacate apar picături de lichid ce conțin numeroase bacterii. Acestea trec foarte repede de la inflorescențe la lăstari și apoi la ramuri, intrarea făcându-se prin lenticelele, osteolele (deschideri naturale) din scoarță, sau prin răni. Frunzele se brunifică, apoi se înnegresc și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numai pe fructele verzi sub formă de pete umede care se brunifică, se înnegresc, apoi se zbârcesc și rămân atașate pe pom. Atacul pe ramurile mai vechi, șarpante sau trunchiuri, produce răni (ulcere) cu lichid și brunificarea țesuturilor sub scoarța atacată. Arsura bazei tulpinii se produce în urma infecțiilor prin răni. Țesuturile atacate sunt umede și mai întunecate, sau de culoare purpurie și scoarța prezintă crăpături. Transmitere-răspândire. Bacteria este rezistentă la uscăciune și la razele solare, putând supraviețui în picăturile de lichid
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunifică, se înnegresc, apoi se zbârcesc și rămân atașate pe pom. Atacul pe ramurile mai vechi, șarpante sau trunchiuri, produce răni (ulcere) cu lichid și brunificarea țesuturilor sub scoarța atacată. Arsura bazei tulpinii se produce în urma infecțiilor prin răni. Țesuturile atacate sunt umede și mai întunecate, sau de culoare purpurie și scoarța prezintă crăpături. Transmitere-răspândire. Bacteria este rezistentă la uscăciune și la razele solare, putând supraviețui în picăturile de lichid ferite de razele soarelui între 3 și 12 luni. Peste iarnă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iunie și septembrie în pepinierele și livezile de gutui, păr și măr. Reducerea infecțiilor se realizează prin sacrificarea și arderea pomilor infectați puternic cât și a arbuștilor din gardurile vii din pepiniere, în special din specia Cotoneaster (bârcoace). Pomii slab atacați sunt curățați prin tăierea ramurilor atacate, la 50 cm de locul atacat pe ramură. Instrumentele cu care se efectuează tăierile se dezinfectează cu alcool etilic 70 %, cu permanganat de potasiu 5 % sau cu hipoclorit de sodiu 10 %. Combaterea insectelor se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
livezile de gutui, păr și măr. Reducerea infecțiilor se realizează prin sacrificarea și arderea pomilor infectați puternic cât și a arbuștilor din gardurile vii din pepiniere, în special din specia Cotoneaster (bârcoace). Pomii slab atacați sunt curățați prin tăierea ramurilor atacate, la 50 cm de locul atacat pe ramură. Instrumentele cu care se efectuează tăierile se dezinfectează cu alcool etilic 70 %, cu permanganat de potasiu 5 % sau cu hipoclorit de sodiu 10 %. Combaterea insectelor se va face în perioada preflorală. Stupii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau micoplasmatică. Ricketsiile patogene se transmit prin altoirea mugurilor, prin butași și marcote infectate și sunt sensibile la temperaturi cuprinse între 38-46șC. Prevenire și combatere Plantațiile mamă producătoare de ramuri altoi, marcote și butași vor fi testate periodic și plantele atacate vor fi eliminate. Termoterapia se face la 38șC timp de 3-4 săptămâni, iar prelevarea vârfurilor de lăstari neatacați și altoirea lor pe puieți de măr sănătoși dă rezultate bune; s-au obținut rezultate prin termochimioterapie, care constă în udarea ghivecelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se produce la baza tulpinii, scoarța apărând brunificată sau violacee deasupra solului, întinzându-se de la câțiva cm, până la porțiuni de tulpină mai întinse. Țesuturile scoarței se brunifică, se zbârcesc și au un miros acru, fiind în același timp umede. Pomii atacați își încheie mai devreme ciclul de vegetație, iar frunzișul capătă o culoare galbenă și apoi arămie, încă din lunile iulie-august. Fructele rămân mici și se maturează mai încet. În anul următor, pomii atacați de jur împrejurul bazei tulpinii, se usucă după înflorit
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acru, fiind în același timp umede. Pomii atacați își încheie mai devreme ciclul de vegetație, iar frunzișul capătă o culoare galbenă și apoi arămie, încă din lunile iulie-august. Fructele rămân mici și se maturează mai încet. În anul următor, pomii atacați de jur împrejurul bazei tulpinii, se usucă după înflorit sau, devin mai sensibili la gerurile din timpul iernii. Atacul se manifestă și pe fructele din etajul inferior al pomilor sub formă de pete brune, circulare, care se extind, ducând în final la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
terenurii grele, cu exces de umiditate, pomii care sunt răniți de grindină, de insecte sau prin unele lucrări tehnologice din livezi. Perioada de evoluție activă este mai-septembrie, iar cea de hibernare în restul timpului. În timpul iernii, ciuperca rezistă în țesuturile atacate ca miceliu, sau ca spori de rezistență. Prevenire și combatere La înființarea plantațiilor noi, trebuie să se țină seama de rezistența sau sensibilitatea la fitoftorioză a portaltoilor și a soiurilor; trebuie să se evite plantarea pomilor pe terenuri grele și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele cazuri se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acoperă cu un manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele cazuri se îngroașă, se veștejesc și se brunifică. Florile atacate denumite și "flori de ceară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele cazuri se îngroașă, se veștejesc și se brunifică. Florile atacate denumite și "flori de ceară" se usucă fără a forma fructe. La soiurile de măr sensibile la făinare, această formă de atac, duce în unii ani la importante pierderi de recoltă. Atacul pe fructele tinere determină o oprire a creșterii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acestora. La soiurile foarte sensibile (Jonathan) pe fructe apare o rețea fină de țesut brunificat. Transmitere-răspândire. Înmulțirea ciupercii se face prin sporii care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea sporilor dă un aspect prăfos zonei atacate. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul perioadei de vegetație. Ei pot germina pe țesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultată din transpirație, cu condiția ca temperatura mediului să fie cuprinsă între 10-20șC. Deși boala poate evolua și pe timp de secetă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce asigură infecția primară urmată apoi de cele secundare. Prevenire și combatere. În perioada repausului vegetativ, odată cu tăierile din livezi, se îndepărtează lăstarii infectați care se văd ușor datorită culorii lor argintii. În perioada de vegetație se recomandă îndepărtarea inflorescențelor atacate și arderea sau îngroparea lor. Recomandăm aplicarea în doze moderate a îngrășămintelor chimice și în complex (NPK). Se știe că potasiul mărește rezistența pomilor la atacul de făinare, pe când azotul sensibilizează plantele. La înființarea noilor plantații trebuie să se aleagă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gust bun. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii altor ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară cojire a scoarței, iar sub țesutul atacat se formează un strat de celule moarte care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse de atacul acestei ciuperci se concretizează în pierderi importante de recoltă, deprecierea calitativă a fructelor în livadă și apoi în depozite, debilitarea pomilor atacați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacat se formează un strat de celule moarte care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse de atacul acestei ciuperci se concretizează în pierderi importante de recoltă, deprecierea calitativă a fructelor în livadă și apoi în depozite, debilitarea pomilor atacați prin pierderea frunzelor sau prin reducerea suprafeței a acestora, cât și prin cheltuielile suplimentare reclamate de sporirea numărului de tratamente chimice (fig. 145). Transmitere-răspândire. Sporii pot germina dacă se găsesc în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 15-25șC, optima
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sensibilitatea soiurilor și de eficacitatea și perioada cât rămân active produselor folosite. Numărul de tratamente diferă în funcție de criteriile de mai sus, între 5-12 și anume: la soiurile rezistente se aplică 3-5 tratamente, la cele mijlociu atacate 7-8, la cele puternic atacate 8-10 tratamente, iar la cele foarte sensibile 1012 tratamente. Cantitatea de apă necesară preparării soluției de stropit este de 12001500 l/ha în plantațiile clasice pe rod și de 1500-2000 l/ha în plantațiile intensive. Această cantitate poate fi redusă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
usuce în întregime, începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. Ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o ramură atacată se constată că, de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o porțiune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]