2,475 matches
-
și anume cu cel mediu, în timp ce stilul autoritar binevoitor se asociază cu o productivitate medie spre bună, deși cu un grad considerabil de absenteism și de fluctuație a forței de muncă (apud Cole, 2000, p. 73). Toate aceste date ne atenționează asupra necesității interpretării nuanțate a corelațiilor dintre stilurile de conducere și diferite alte variabile. De obicei, corelațiile nu sunt simple, unilaterale, uniforme; ca urmare, ele trebuie analizate diferențiat. Pe de altă parte, într‑un fel s‑ar putea prezenta ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
efectuare a evaluărilor etc. sunt responsabile și ele, alături de specificul național și cultural, de succesul sau eșecul organizațional); 2) evoluția și modificarea în timp a specificului național și cultural al diferitelor societăți. Acest al doilea aspect este deosebit de important, el atenționându‑ne asupra ideii că, dacă la un moment dat organizațiile americane au fost nevoite să împrumute practici manageriale japoneze pentru a se revitaliza și fortifica, n‑ar fi exclus ca și organizațiile japoneze să împrumute practici manageriale americane. Ideea noastră
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dar, chiar în acest caz, doleanțele muncitorilor vor fi satisfăcute în limitele impuse de organizația respectivă, perspectiva organizațională primând. Cele trei modalități concrete ale desfășurării procesului decizional evidențiază corelația dintre subiectiv și obiectiv, dintre individual și grupal și mai ales atenționează asupra necesității interpretării lui situaționale. Etapele procesului decizional Din cele două procesualități ale deciziei - lungă și scurtă - vom alege procesualitatea scurtă, pe care o vom trata dintr-o perspectivă organizațional-managerială. Aceasta înseamnă că vom insista mai întâi asupra câtorva caracteristici
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deloc cu consiliile de gestiune din fosta Iugoslavie sau cu kibbutzurile israeliene. Într-o cultură organizațională de tip „putere” se vor practica alte forme de participare decât într-alta de tip „persoană”. Dimensiunea participării pe care o avem în vedere atenționează asupra necesității analizei diferențiate, nuanțate a participării și, mai ales, asupra prudenței ce trebuie manifestată față de generalizarea unor forme și practici ale participării de la o țară la alta, de la o organizație la alta. Însă un asemenea lucru nu trebuie să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
realitățile sunt judecăți făcute de angajați și de manageri, de sindicaliști și de patronat care implică fie îndoieli și scepticism, fie credința că adevărata influență și putere le sunt disponibile prin sarcinile lor organizaționale. Existența unor modele opuse ale participării atenționează asupra necesității evitării tendinței de absolutizare a unuia sau altuia dintre ele. Probabil că utilizarea lor alternantă și situațională este mult mai productivă, decât utilizarea lor unilaterală și global-nediferențiată. N-ar fi exclus ca pentru anumite tipuri de organizații, pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
are drept de proprietate asupra muncii Compania tipică Un oarecare drept de proprietate asupra muncii Employee stock ownership plans Drept de proprietate complet asupra muncii Cooperativele producătorilor FIG. 14.1 - Dimensiunile și exemplele ilustrative ale participării formale (apud Strauss) Strauss atenționează asupra faptului că formele concrete ale participării sunt dispuse în interiorul fiecărei dimensiuni într-un continuum, de la o putere slabă a angajaților până la o putere mare. El arată, de asemenea, că fiecare tip individual de participare se încadrează undeva între cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
spre un scop (Mitchell, 1982, p. 81). # Deși introducerea termenului voluntar ar putea părea restrictivă, noi credem că pentru mediile organizaționale tocmai asemenea acțiuni voluntare orientate spre realizarea nevoilor sunt mai importante, chiar dacă nu sunt singurele. Definiția de mai sus atenționează și asupra faptului că motivația presupune nu doar declanșarea și direcționarea acțiunilor, ci și menținerea lor. Atâta vreme cât comportamentul declanșat nu este menținut în actualitate până la consumarea adecvată a stării de necesitate, este greu de afirmat rolul său adaptativ. Datorită acestei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de șansă); tendința de a stabili obiective realiste și realizabile, cu riscuri previzibile și calculabile (obiectivele ușoare nu asigură sentimentul de realizare, iar cele prea dificile periclitează nevoia de realizare); căutarea feedbackului asupra rezultatelor care semnalează momentul realizării scopului sau atenționează asupra necesității schimbării strategiilor acționale în vederea realizării scopurilor); implicarea realizării obiectivelor pe termen lung, care arată că nevoia lor de realizare este permanentă (și nu accidentală, aleatoare); urmărirea obținerii unor satisfacții intrinseci, personale (și mai puțin pentru ceilalți). Persoanele cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tip competiție flexibilă - când o parte apreciază ceva (să spunem relațiile), iar cealaltă parte altceva (de pildă, rezultatele consistente); chiar dacă una dintre părți acordă o mică importanță uneia dintre cele două variabile, faptul acesta are o importanță pentru cealaltă, ceea ce atenționează asupra necesității practicării unor comportamente flexibile și a evitării tacticilor puternic rigide și agresive. Strategia de tip evitare pasivă - dacă o parte desconsideră atât relația, cât și rezultatele consistente, dar cealaltă parte o consideră importantă pentru rezultate, atunci este foarte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de diferențe interindividuale și/sau procese psihice, răspuns care este consecința unei acțiuni/situații/eveniment din mediu și care solicită excesiv psihologic sau fizic o persoană; fiind o definiție de lucru, autorii fac o serie de precizări menite a-l atenționa pe cititor asupra unor aspecte mai puțin vizibile: definiția accentuează aspectele/efectele negative ale stresului, ceea ce nu înseamnă că acesta nu dispune și de aspecte/efecte pozitive; ea permite concentrarea pe condițiile specifice de mediu care sunt potențial surse de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din teoriile/modelele motivației organizaționale care și ele subliniau rolul caracteristicilor muncii în producerea stărilor de motivare/demotivare. Paralela dintre motivare/eustres și demotivare/distres - cauzate de caracteristicile muncii − devine astfel perfect plauzibilă. Semnificația practică constă în faptul că se atenționează managerii ca în gestiunea stresului să se concentreze într-o mai mare măsură pe caracteristicile muncii, care pot fi mai ușor ținute sub control. Evident, fără a se pierde din vedere rolul diferențelor individuale. Complicarea, rafinarea și chiar sofisticarea teoretică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unui nivel înalt de stres. Sunt apoi trăsăturile dispoziționale ale persoanelor, îndeosebi cele temperamentale și caracteriale, care predispun spre anumite atitudini și comportamente ce vor favoriza sau împiedica apariția efectelor pozitive sau negative ale stresului asupra performanței. Toate acestea ne atenționează asupra prudenței cu care trebuie făcute generalizările referitoare la efectele stresului asupra performanței (Greenberg, Baron, 1993). 2.4.3. Stres și decizie Efectele stresului asupra deciziei pot fi puse în evidență la nivelul etapelor procesului decizional. Dacă prima etapă, cea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
factorilor psihoindividuali și a celor psihosociali. Coincidența, complementaritatea, concordanța sau nonconcordanța lor ar putea explica mai bine apariția burnout-ului, a modului de instalare, evoluție, a efectelor generate. Controversa analizată prezintă nu doar o semnificație teoretică, ci și una practică. Ea atenționează asupra necesității diferențierii modalităților de intervenție (preventive și ameliorative) în burnout. Dacă determinarea este de natură psihoindividuală, vor fi necesare modalități de intervenție individualizate și adaptate specificului psihologic al fiecărei persoane; dacă, însă, determinarea este de natură psihosocială, intervenția cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trage concluzii în legătură cu rata de întindere a epuizării în cadrul grupurilor sau a întregii organizații. Această problemă reprezintă o importantă provocare pentru cercetări viitoare asupra epuizării (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 111). # Am preluat acest lung citat deoarece el ne atenționează asupra a cel puțin două probleme. Una vizează planul credibilității: este posibil, ne putem întreba, ca burnout-ul să se întindă în tot grupul sau în toată organizația? Cel puțin teoretic, faptul pare a fi posibil. Practic însă, extensia burnout-ului depinde
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de rostire...) și 55% la nivelul nonverbal (expresia facială, poziția, mișcarea, îmbrăcămintea etc.). Dacă între aceste niveluri nu sunt contradicții, comunicarea poate fi eficace. Dacă însă între niveluri există contradicții, mesajul transmis nu va avea efectul scontat. Scopul comunicării: să atenționăm pe alții. să informăm pe alții. să explicam ceva. să distrăm. să descriem. să convingem, etc. Este nevoie să diferențiem alte două noțiuni strâns legate între ele și extrem de importante pentru comunicare: limba și limbajul. Limba reprezintă totalitatea mijloacelor lingvistice
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
oameni. ¾ Comunicarea de grup. Este comunicarea între membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alți oamenii. ¾ Comunicarea de masa. Este comunicarea primită de sau folosita de un număr mare de oameni. Scopul comunicării: • să informăm pe alții; • să atenționăm pe alții; • să explicăm ceva; • să descriem; • să convingem etc. Pentru a descrie numeroasele înțelesuri ale comunicării pe care o folosim si o trăim zilnic, folosim următorii trei termeni: forma comunicării, mediul comunicării, media. Judecata, sinele și societatea nu sunt
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
caz Prof. Adriana Conea Prof. Anamaria Bologa Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr. 2 Sibiu Introducere Auzul este probabil cel mai important, dificil și activ simț al omului. O ureche sănătoasă simte cea mai mică modificare acustică, nu obosește și atenționează omul despre orice fel de pericol. În același timp ne face posibilă comunicarea cu lumea înconjurătoare. Cu atât mai mare este prejudiciul, atunci când deficitul auditiv sau chiar lipsa auzului influențează viața socială a unui om. Astăzi, sunt diagnosticate deficiențe auditive
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
marcat acolo era numărul de fete din Europa de Est care lucrau au-pair, dar făceau și tot felul de alte lucruri, erau chelnerițe etc. Am vrut să facem o lucrare care era mai mult pentru emigranti, dar și pe localnici i-am atenționat că există lucrurile astea, pentru că și ei privesc această categorie în mod stereotipic. Când ai mers la Praga te-ai simțit emigrant sau nu era un context diferit? M-am simțit străină, mai ales la început, dar cred ca situația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
din aceștia nu a făcut diabet zaharat franc, dar au menținut recomandările nutriționistului, în special în privința regimului alimentar. Controalele periodice efectuate în ceea ce privește curba glicemiei, au confirmat că acești bolnavi sînt numai „hiperglicemici”, nu și diabetici. Nutriționiștii ne-au atenționat că toți bolnavii care sufereau operații pe pancreas, la care se extirpau mai bine de jumătatea glandei, să-i monitorizăm (?): - măsurarea glicemiei la intervale care să nu depășească 7 zile, pe timp de cel puțin 3 luni postoperator; depistarea creșterii
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
cu drumurile spre cele sfinte din tinerețe, cântă ba la microfon, ba așa de la locul ei, cântece pe care le-a învățat în cei peste șaptezeci de ani de viață, iar vocea ei puternică, melodioasă se aude ca o trâmbiță, atenționând pe cei care moțăie din când în când pe scaune. De fapt, așa i-a spus în tinerețe un părinte de la Mănăstirea Cocoșul, "Trâmbița", pentru harul de a cânta pe care îl are, și așa o știu creștinii. Destui bărbați
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Minuni a Maicii Domnului, cu cinci ochi și două guri, de la Mănăstirea Giurgeni, a ajuns în Vaslui. Prea puțin putem spune noi despre puterea de a tămădui, a iubi, a ajuta a Maicii Domnului, dar și de a mustra și atenționa pe cei care se îndoiesc de prezența ei vie, printre noi. Însă nenumărate mărturii ale oamenilor de pretutindeni o demonstrează. Căutați cartea monahului Pimen Vlad, „Sfântul Munte Athos, Grădina Maicii Domnului" și veți vedea mărturiile călugărilor care propovăduiesc minunile Ei
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
aș avea siguranța, totodată, că aceste 12 sau 24 volume constituie altceva decât Călinescu. Afirm aceste lucruri, după ce am citit câteva cărți semnate de Th. Codreanu și, recent, Complexul Bacovia ("Litera Internațional", 2003). Acum câțiva ani, Theodor Codreanu m-a atenționat prin prezența sa masivă în paginile săptămânalului "Literatura și arta". Inițial, l-am crezut basarabean cunoștea prea bine fenomenul literar din stânga Prutului, precum și realitățile social-istorice de aici. Și, mai ales, era marcat de dragoste pentru Eminescu o boală nobilă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o bogată polisemie: pace, concordie, chietudine, calm, apoi lume, în sensul comunității mondiale, apoi structură comunitară și, în sfârșit, unitate spirituală supremă", astfel panslavismul aspirând să devină umanitate. Dar "cu cât o idee se afișează lumii în haine mai strălucitoare, atenționează autorul, cu atât ea poate să ascundă un rău mai adânc". Un exemplu concludent în acest sens, e și ideea comunismului, care s-a dovedit a fi o idee irevocabil falimentară. Referitor la "ideea rusă" autorul menționează un adevăr cunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întocmire a unor liste de scriitori canonici, în sensul de reprezentativi, N. Manolescu este într-atât de obsedat de această idee, încât se ajunge la paradoxala concluzie: cei care lipsesc din "lista lui Manolescu" nu există ca scriitori. Th. Codreanu atenționează, că însuși Harold Bloom, conștient de limitele propriei cunoașteri, precizează referitor la canon că acesta "nu este și nu poate fi doar lista pe care eu sau altcineva am putea să o întocmim". "Aici se află perfida capcană, observă Th.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cincinale. Propunerea aparținea colegului Dobre. Nu s-a prea înțeles, ce vroia colegul, momentan în sală fiind multă animație, însă pe loc a intervenit profesorul Todicescu, care, cu vocea lui sonoră, spre a fi auzit de cei prezenți, ne-a atenționat, parcă-i văd și astăzi statura-i impozantă, zicându-ne: „Măi băieți! S-a făcut o propunere pentru o nouă adunare în 1977! Fiți atenți! Anatema!, să fie cel care nu va răspunde prezent peste cinci ani !” Omul propune și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]