4,006 matches
-
și automutilare cu mod de efectuare și motivații ce par neânțelese, dar care evoca tulburări psihopatologice (halucinații sau dezvoltări delirant halucinatorii). Ideile suicidare sunt aberante în raport cu lumea dinafară, lumea reală și au un caracter criptic. Anxietatea schizofrenului este atipică putând oscila în ceea ce privește intensitatea. Diagnosticul de schizofrenie cu debut depresiv melancolic nu se poate pune la primul puseu. Se poate vorbi de la inceput de o melancolie atipică, lipsind simptomul major al melancioliei - durerea morală. De asemenea, spre deosebire de melancolie, la care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu lumea dinafară, lumea reală și au un caracter criptic. Anxietatea schizofrenului este atipică putând oscila în ceea ce privește intensitatea. Diagnosticul de schizofrenie cu debut depresiv melancolic nu se poate pune la primul puseu. Se poate vorbi de la inceput de o melancolie atipică, lipsind simptomul major al melancioliei - durerea morală. De asemenea, spre deosebire de melancolie, la care instinctul de conservare este denaturat, automutilarea sau raptusul suicidar survenind sub presiunea ideilor de expiere ca formă a evadare din de suferință, la schizofrenici aceste acte sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Deosebirea psihozelor schizofrene de psihozele depresive se bazează în primul rând pe aspectele evolutive, în schizofrenie durata sindromului depresiv apărând scurtă în comparație cu simptomele disociative, discordante. 2.2.3. Debutul prin forme maniacale. Starea maniacală de exciație psihomotorie are un aspect atipic, lipsita de o veritabilă euforie,iar fuga de idei este incoerentă. Starea de excitație este mai degrabă ciudată decât amuzantă, se manifestă prin înstrăinare față de mediu, steriotipii de mimică, activitate delirantă și halucinatorie, agresivitate, teamă, stupor, negativism, catalepsie, tulburări vegetative
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
are o instabilitate emoțională este iritabil și apragmatic. Agitația sa este dezvoltată și alternează cu stări de inerție. După Ey secvența: fuga de idei exaltare - expansivitate, caracteristice psihozei afective este înlocuită de seria: incoerență ideativă - negativism - agresivitate, caracteristice schizofreniei. Caracterele atipice ale etapelor de excitație maniacală care marchează o evoluție spre schizofrenie sunt: elemente de discordanță, fenomene catatonice, propoziții abstracte, introvertire. Diagnosticul este și în acest caz dificil, neștiindu-se evoluția ulterioară a bolnavului. 2.2.4. Debutul prin forme distimice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este și în acest caz dificil, neștiindu-se evoluția ulterioară a bolnavului. 2.2.4. Debutul prin forme distimice. Stările mixte sunt, de fapt, mai frecvente în debutul acut al bolii imbrăcând aspecte maniacale cât și depresive. Ele caracterizează aspectul atipic al tulburărilor afective în comportamentul bolnavului, asintomia, lipsa sau diminuarea contactului afectiv, discordanța în marea variabilitate a dispoziției cu alternanță rapidă și face o legatură inteligibilă de la o stare la alta. 2.2.5. Debutul catatonic. Această formă de debut
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acute reprezentând după M. Bleuler aproape 2/3 din totalul modalităților de debut, prezentându-se sub formă de bufee delirante sau stări confuzionale acute, dar și sub formă de tulburări de alură maniacală, melancolică sau mixtă, neliniștitoare prin caracterul lor atipic. 2. Forme progrediente sau subacute: stări delirante cu evoluție subacută îmbrăcând în general aspectul automatismului mental sau aspecte pseudonevrotice. 3. Forme insidioase cele mai dificil de detectat, la care se observă o scădere sau chiar o prăbușire a activității școlare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acompania sau transforma dificultățile mai mult sau mai puțin profunde ale adolescentului. 5. Debutul tardiv al schizofreniei. Situată la "polul opus", entitatea de "schizofrenie tardivă" nu este codificată în ICD 10 și nici nu este admisă de DSM IV. Formă "atipică" și în consecință controversată, schizofrenia având debutul dincolo de 40 de ani, a fost definită de M. Bleuler prin următoarele criterii: - debut după 40 de ani (după 45 de ani - Ey), - simptome schizofrenice, - absența semnelor de deteriorare psihică (sindrom amnestic) sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o afecțiune separată din rațiuni semiologice (predominanța tabloului halucinator și delirant asupra dezorganizării psihice) și prognostice (o mai bună conservare și adaptare a pacienților). Cu toate că unii autori (printre care Mayer-Gross, 1969 și Strömgren, 1982) le includ în cadrul schizofreniei cu factori atipici (datorită vârstei tardive de debut), tradiția nosologiei clasice pare însă să conveargă astăzi cu realitatea clinică, pentru că parafreniile (cu cele trei forme ale lor), deși destul de rare, pot fi diferențiate simptomatologic și evolutiv chiar și de formele parafrenizate ale schizofreniei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt: benzamidele, thioxantenele și numeroase alte molecule cu structură diferită. Cu excepția rezerpinelor, Janssen a arătat că toate aceste substanțe posedă o structură comună cu aranjament spațial mai mult sau mai puțin similar. O mențiune particulară se face pentru noile antipsihotice "atipice": zuclopentixolul (Clopixol, 1960), risperidona (Risperdal, 1989), sertindolul(1989), olanzapina (Zyprexa, 1993) și tot șirul de noi molecule apărute în ultimii 20 de ani 145 care au dat noi speranțe pentru tratamentul bolnavilor psihici ele având o toleranță foarte crescută (Deniker
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Incidente endocrine. Pot surveni după toate antipsihoticele, în particular după Dogmatil. 1. Creșterea în greutate necesită sfaturi igieno-dietetice cu excluderea oricăror alte măsuri (salidiuretice, anorexigene, extracte tiroidiene etc) ce sunt formal contraindicate datorită stării psihice. Frecventă mai ales la AP atipice. Sindromul dislipidemic reprezintă elementul esențial de urmărit, cel puțin lunar, în terapia cu AP atipice. 2. Amenoreea este deseori temporară și cedează la oprirea tratamentului când aceasta este posibil. 3. Ginecomastia este mai rară; contemporană primelor luni de tratament poate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
necesită sfaturi igieno-dietetice cu excluderea oricăror alte măsuri (salidiuretice, anorexigene, extracte tiroidiene etc) ce sunt formal contraindicate datorită stării psihice. Frecventă mai ales la AP atipice. Sindromul dislipidemic reprezintă elementul esențial de urmărit, cel puțin lunar, în terapia cu AP atipice. 2. Amenoreea este deseori temporară și cedează la oprirea tratamentului când aceasta este posibil. 3. Ginecomastia este mai rară; contemporană primelor luni de tratament poate necesita o schimbare a neurolepticului evitând Moditen, Majeptil, Terfluzine, Haldol și Dogmatil. 160 4. Tulburări
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
evitând Moditen, Majeptil, Terfluzine, Haldol și Dogmatil. 160 4. Tulburări sexuale (întârzierea ejaculării, anorgasmie) sunt totuși mai mult în raport cu dificultățile psihologice ale pacientului decât cu acțiunea farmacologică a neurolepticelor. 5. Diabetul zaharat reprezintă o complicație severă a terapiei cu AP atipice. 1.5. Fotosensibilitatea. Legată de Largactil necesită o expunere progresivă la soare. O asemenea listă de reacții adverse este desigur, impresionantă la o primă vedere. în realitate asemenea efecte secundare la antipsihotice sunt relativ rar întâlnite în practica psihiatrică clinică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bine justificată și documentată. Este recomandată utilizarea dozei minime active. - în tratamentul episodului acut, administrarea de doze masive de AP, conduită cunoscută ca „neuroleptizare rapidă” nu ar trebui utilizată dec= în situații rare bine justificate și documentate. - Utilizarea de AP atipice pe cale orală (amisulpride, olanzapine, quetiapine, risperidone, zotepine) trebuie considerate ca tratament de primă opțiune pentru pacienții care în mod curent primesc AP convenționale, pentru cei care, în ciuda unui control adecvat al simptomelor prezintă efecte secundare greu acceptabile și pentru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptomelor prezintă efecte secundare greu acceptabile și pentru cei cu recădere care anterior au prezentat un management nesatisfăcător sau efecte secundare inacceptabile cu AP convenționale. - Nu este recomandabilă în practica clinică de rutină, schimbarea pe un tratament cu AP orale atipice a pacientului care evoluează bine d.p.d.v. clinic și nu prezintă efecte secundare inacceptabile sub o medicație AP convențională. - Asocierea de AP atipice cu AP convenționale este de evitat întotdeauna cu excepția momentelor de virare de la o medicație la alta. - C=nd
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu AP convenționale. - Nu este recomandabilă în practica clinică de rutină, schimbarea pe un tratament cu AP orale atipice a pacientului care evoluează bine d.p.d.v. clinic și nu prezintă efecte secundare inacceptabile sub o medicație AP convențională. - Asocierea de AP atipice cu AP convenționale este de evitat întotdeauna cu excepția momentelor de virare de la o medicație la alta. - C=nd se prescriu AP convenționale, pacienții și familia trebuiesc informați asupra poisibililor efecte secundare. - Se va acorda atențe și se va monitoriza pacientul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
virare de la o medicație la alta. - C=nd se prescriu AP convenționale, pacienții și familia trebuiesc informați asupra poisibililor efecte secundare. - Se va acorda atențe și se va monitoriza pacientul cu diabet sau cu tendințe de obezitate în cazul AP atipice sau acolo unde un posibil asemenea risc este semnalat în lista de precauții/efecte adverse. Menținerea terapiei în cazul pacienților responzivi, la primul episod de boală, sau la episod acut, cu agenti AP se recomandă pentru minim 24 de luni
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în calcul, în condiții de de apreciere corectă a factorilor ce pot provoca recădere. Dacă după 24 luni de tratament se constată persistența unor simptome negative, inclusiv depresive și/sau a potențialului autoagresiv, se impune aprecierea necesității administrării de AP atipice. Observatii - Cei mai multi dintre pacientii la primul episod intrerup tratamentul de întreținere după 1-2 ani, iar 70-80 % din ei vor prezenta o recădere în următorii 5 ani. Din păcate, nu există factori de predicție fiabili, care să sugereze care dintre pacienți
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
recădere B.2. Recădere cu simptome predominent pozitive Pentru primele recăderi se optează pentru reluarea terapiei de la primul episod de boală. în situația în care se utilizează AP convenționale și apar fenomene extrapiramidale, este indicată schimbarea rapidă cu un AP atipic. Discontinuitatea tratamentului de întreținere. Diminuarea toleranței și complianței față de agentul antipsihotic. Aparitia SEP (mai ales sindromul akatisie - disforie) și a hiperprolactinemiei sub tratament. Factorii de comorbiditate (consum de alcool și/sau drog). Creșterea factorilor de stres. Pierderea relațiilor interpersonale / disfuncția
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este cel care decide, dar opțiunea pacientului este adesea centrală (pentru asigurarea complianței). Preparatele orale și depot pot fi folosite în egală măsură. Dacă AP convenționale sunt prea puțin eficiente sau generează efecte secundare inacceptabile se va vira pe AP atipice. Dacă un AP cauzează diabet sau creșteri periculoase ale glicemiei, sau creșteri în greutate serioase, aceste efecte vor trebui atent monitorizate sau se va lua în calcul înlocuirea cu un alt AP atipic sau chiar un AP convențional. Se vor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
secundare inacceptabile se va vira pe AP atipice. Dacă un AP cauzează diabet sau creșteri periculoase ale glicemiei, sau creșteri în greutate serioase, aceste efecte vor trebui atent monitorizate sau se va lua în calcul înlocuirea cu un alt AP atipic sau chiar un AP convențional. Se vor monitoriza întotdeauna răspunsul clinic, efectele secundare și gradul de satisfacție și funcționare al pacientului. Luați în considerație psihoterapia dacă un pacient prezintă simptome persistente sau recăderi frecvente. Nu se utilizează mai mult de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în considerație psihoterapia dacă un pacient prezintă simptome persistente sau recăderi frecvente. Nu se utilizează mai mult de un AP în alte situații dec=t în situația trecerii de la un AP la altul. Deasemeni prescrierea AP convenționale și a celor atipice nu trebuie realizată concomitent, excepție făc=nd perioadele scurte de schimbare de la o clasă la alta. AP orale: Alegerea unui AP ar trebui să reflecte acordul medicului curant cu pacientul său. Familia sau reprezentantul pacientului trebuie consultați atunci c
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
excepție făc=nd perioadele scurte de schimbare de la o clasă la alta. AP orale: Alegerea unui AP ar trebui să reflecte acordul medicului curant cu pacientul său. Familia sau reprezentantul pacientului trebuie consultați atunci c=nd este posibil. AP atipice orale (amisulpride, olanzapine, quetiapine, risperidone and zotepine) trebuie avute în vedere ca medicație posibilă la pacienții care primesc curent AP convenționale care în ciuda unui control adecvat al simptomatologiei prezintă efecte secundare inacceptabile, pentru aceia care recad, cei care au prezentat
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
anterior un management nesatisfăcător sau au cu efecte secundare inacceptabile. Nu este recomandabil în practica de rutină, ca un pacient care prezintă un control satisfăcător al condiției lor, fără efecte secundare supărătoare sun AP convenționale, să fie schimbat pe AP atipice. Menținerea terapiei AP trebuie privită doar ca o parte a unui pachet de servicii ce se adresează nevoilor clinice, emoționale și sociale ale pacientului. Monitorizarea este importantă atunci c=n pacientul trece de la un AP la altul. Terapia țintită, strategia
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sistematizat și de realizat. Algoritmul terapeutic al schizofreniei refractare în funcție de simptomatologia dominantă Simptome pozitive Simptome negative Litiu Tratamentul efectelor secundare motorii Carbamazepina Reducerea dozei de AP Benzodizepine Risperidona, olanzapina sau quetiapina Risperidona, olanzapina sau quetiapină clozapina) clozapina) Psihostimulante Combinatie AP atipice ^ alt antipsihotic ADT (desipramina); SSRI (fluoxetina > TEC (?) - în catatonie și simptome afective sertralina > paroxetina) proeminente Primul pas în managementul clinic al schizofreniei rezistente (SRT) constă în stabilirea dacă AP au fost corect administrate în termeni de doze, durată a terapiei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de utilizarea nocivă a unei substanțe, complianță scăzută la tratament, prescrierea de alte medicații concomitente pentru diferite alte boli, etc. Dacă simptomele schizofreniei nu răspund la AP convenționale medicul curant, împreună cu pacientul vor lua în calcul posibilitatea utilizării unui AP atipic în anticiparea unui diagnostic de schizofrenie rezistentă la tratament și vor efectua investigații paraclinice necesare pentru administrarea clozapinei. în astfel de situații, olanzapina sau risperidona pot fi deasemeni luate în calcul. La pacienții cu semne clare de SRT, clozapina trebuie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]