2,315 matches
-
omul. Eu sunt slava oamenilor... Omul își acoperi fața să n-o mai vadă și zise: O, te-am ascultat de multe ori și numai rău mi-ai făcut; pleacă din fața mea. Atunci veni un bărbat voinic, strălucitor, cu haina aurită, având în mână un buzdugan, cu pietre scumpe și-i zise: Eu te voi putea mângâia... Dar cine ești? Eu sunt Banul-Averea-Puterea. Piei din fața mea, căci tu mi-ai adus cele mai multe și mai grele suferințe... După ce plecă și acesta, apăru
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
altă oca. -Păi ,ocaua asta-i mai mică, a zis ―țăranul". -Ce te pricepi tu,nepricopsitule!Ocaua-i oca și gata! Atunci “țăranul” a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră,cu epoleți auriți,ca un domnitor.Neguțătorul a înlemnit . De uimire a scăpat ocaua din mână. -Ei,negustorule,mai zici și-acum că nu te-am prins cu ocaua mică? -Nu mai zic, măria-ta!Iertare,milă,prea bunule! Cuza-Vodă a poruncit să
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mai încolo, ajunse în fața unui palat și mai mare și mai frumos. Westminster. Tom privi cu uimire construcția enormă.(...) Sărmanul Tom se apropiase încet, timid, până la santinele, bătându-i inima, cu o licărire de speranță, când deodată zări prin grilajul aurit un spectacol care era să-i scoată un strigăt de bucurie. De cealaltă parte a grilajului, era un băiat drăguț, pârlit de soare, înnegrit de sporturi și de exerciții în aer liber. Veșmintele lui de mătase și saten, erau împodobite
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
va muta, peste un secol și jumătate, la Iași. Tot în 2001, s-au împlinit 360 de ani de la aducerea moaștelor Sfintei Parascheva, din Constantinopol, la Iași, în anul 1641. Cu ocazia aniversarilor respective s-a realizat o medalie (bronz aurit, 75 mm) care prezintă pe avers (fig. 24av) imaginea reliefata a Catedralei Mitropolitane văzută din sud, din partea de jos a scărilor, având deasupra legendă MITROPOLIA / MOLDOVEI, divizată de emblemă Sfanțului Gheorghe. De o parte și de alta a imaginii, legenda
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prezenta pentru prima dată pe o medalie și având o notă specifică de expresivitate, care îl pune pe contemplator în contact vizual cu sacralitatea). Reflectarea medalistica actuala a Bisericii „Trei Ierarhi”, o ilustram cu o realizare din anul 2002 (bronz aurit, 75mm). Aceasta marchează împlinirea a 360 de ani de la Sinodul ținut la Iași, în 1642, este inițiată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei și are pe avers (fig. 25av) imaginea în relief înalt din perspectiva nordvestică a edificiului, flancat de anii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Cuza (DOMNITORULU ROMÂNIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, arama, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravata pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnica militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe noua
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
românesc - și nu numai - și au fost păstrate cu pietate. Inițiativele ridicării unor monumente ale lui Cuza - atât la Iași, cât și la București - au prilejuit și ele baterea unor medalioane cu toarta (în 1903, si respectiv, 1914) din bronz aurit, cu diametrul de 20 mm. Medaliile, destinate celor ce susțineau aceste inițiative, prezintă pe avers bustul domnitorului orientat spre stânga, iar pe revers legendă (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI MONUMENTULUI (în mijloc) MARELUI / DOMN / ALEXANDRU ION I / CUZA / 1903, la cea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Școala de Arte și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat nici o operă medalistica). Este neîndoielnic faptul că de realizarea ambelor medalii (fiecare în variante de 40 și 60 mm din bronz, bronz argintat și bronz aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Saraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care era în relații de afaceri (fig. 82av și 82rv redau în desen proiectul inițial al medaliei). În 1912, cu ocazia dezvelirii statuii domnitorului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în legendele despre Regele Solomon și regina din Saba, mireasa se dezvăluie acceptând să ridice mărul. Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr [Nișcov], fetele ies din mere, iar în Cele trei rodii aurite [Ispirescu], fetele ies din rodii. În cel de-al doilea basm, o babă îl blestemă pe feciorul de împărat care aruncase în ea cu piatră: "Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te însori!" În primul basm
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din mere, iar în Cele trei rodii aurite [Ispirescu], fetele ies din rodii. În cel de-al doilea basm, o babă îl blestemă pe feciorul de împărat care aruncase în ea cu piatră: "Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te însori!" În primul basm, lui Făt-Frumos, dacă-i veni vremea să se-nsoare, "își citi în stele și i se spuse că nevasta lui o să fie Frumoasa-Pământului-din-Măr". La marginea pământului era o grădină în care creștea un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Frumoasa-Pământului-din-Măr". La marginea pământului era o grădină în care creștea un măr ce rodea numai trei mere și într-unul din acestea se afla Frumoasa-Pământului În basm, mărul e un simbol erotic; fata își alege viitorul mire aruncându-i mărul aurit pe care-l ține în mână. În lirică, mărul are același rol de mijlocitor al dragostei." Analizând un basm lituanian, Algirdas Julien Greimas desprinde câteva trăsături ale mărului: "Dragostea, frumusețea și sănătatea (fără a mai vorbi de metamorfoza sexului care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
asupra Creației), prin imaginea propriu-zisă și prin similitudine sau imaginea intuitivă (Durand, Aventurile imaginii 136). "Doctrina" franciscană a impulsionat rapid și decisiv numeroasele scheme compoziționale de Imitatio Christi, precum și răspândirea cultului sfinților călugări, aflați într-o adevărată competiție a "legendelor aurite", precum și estetica iconografică a creștinismului occidental, dezvoltată în paralel cu estetica și cu exaltarea icoanei în biserica orientului ortodox. În pictura murală de la Assisi - curând și în Roma pontificală - este reprezentat preferențial și un alt model religios, dar "uman", cel
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a Modei“, căzută, părăsită, cu câteva rochii obosite de mireasă și costume de miri, care nu vor mai veni niciodată... Pe locul fostei „cofetării“ centrale a orașului s-a deschis un restaurant pentru șmecheri - îngrozitor de kitsch, cu pereți în stuck aurit, scaune cioplite în „lemn masiv“, atât de drag românilor... În centru tronează un acvariu cu pești piranha, fioroși, de care ospătarii par a fi foarte mândri. M-au avertizat aferat-politicos să nu introduc mâna în acvariu... Ilustrata pe care tocmai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Contrasemnează: ------------------- Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc Anexă 1 DESCRIEREA UNIFORMELOR A. Coifură Șapca se confecționează din același material cu costumele (bleumarin). Cozorocul este de culoare neagră și forma ovala, avînd aplicat un rînd de frunze de stejar din metal aurit, pentru ofițerii inferiori, si cu două rînduri de frunze pentru ofițerii superiori. Șapca are aplicată în fața - la centru - pe banda, emblemă proprie. Pentru ținută de ceremonie șapca este de culoare albă. Pentru iarnă se poartă căciulă de croiala proprie. La
HOTĂRÎREA nr. 806 din 18 decembrie 1992 privind uniformele militare ale efectivelor Serviciului de Protecţie şi Paza. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108954_a_110283]
-
de la Cramă (în reședință) să particip eu, întrucât eram ocupat cu negocierea Comunicatului comun. Cu acel prilej, mi-a fost conferită de regele Regatului Hașemit al Iordaniei, decorația "Mare Ofițer al Ordinului "Al-Nahda"" clasa a II-a și un ceas aurit, având înscrise pe prima parte numele suveranului Iordaniei, ca amintire pentru evenimentul petrecut în România la 29-30 ianuarie 1974 vizita oficială a suveranului iordanian în țara noastră, acțiune la care am participat în calitate de director în M.A.E. În toamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
este greu cînd soliciți imunitate, amînări de procese și condiții excelente la "zdup". Mama dracului că am obosit, să ai demnitate... la mititica, să fii o autoritate morală (văleu!!), să ai prestigiu (hmm!) și măreție (mai ușor dacă ai jilț aurit ) și... mă duc să înghit un calmant. Am revenit și închei această diatribă. Las la aprecierea Domniilor Voastre să alegeți înțelesul cuvîntului demnitar cum doriți. Reamintesc riscul ca alegînd înțelesul franțuzit, adică cel din DEI, să căutați demnitari mult și bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
canapele și... fel de fel de obiecte ciudate: statuete din lemn, mici, chiar foarte mici, tablouri mistice, obiecte de forme curioase și în mijloc Sfînta Fecioară Maria, îmbrăcată într-o rochie lungă de culoare verde și galben purtînd o coroniță aurită. Știu că sînteți profesor de matematică, începe babalawo discuția. Da, mai precis am fost pînă prin '96. Apoi... Sigur, politica este și ea o știință aproape exactă (?!). Mie mi-a plăcut medicina, așa că m-am făcut doctor. (Continuă) A, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
martie 1727. Printre cărțile grecești a găsit: Mărturisirea ortodoxă; Excursiile lui Eustratie la tomul din Iliada, Demostene; Odiseia lui Omer; Tomul iubirii; O carte mare poetică, cuprinzând pe Homer, Teocrit, Museu, Hesiod,Mashu, Theognis, Orfeu, Bion, Focilide, Callimah, Dionisie, Cuvintele aurite ale lui Pitagora, Arat, Coluth, Nicandru, Trifiodor; Euripid. Între cărțile latinești a găsit: Concordanța Sfintei Scripturi, veche și nouă; Euclid despre principii (cele geometrice), cele dintâi șase cărți; Descrieri retorice; Ovidiu; Virgiliu; Alexandru cel Mare; Descrierea Europei; Faptele lui Iuliu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și tot în același an - 1898, în curtea casei Victor Tabacaru avea expuse multe sclupturi, pe diferite postamente (suporturi) și-mi amintesc că profesoara de limbă română - d-na Talaz i-a făcut observație că bustul lui Eminescu nu trebuia « aurit ». Prezint în continuare câteva date dintr-un memoriu de activitate a domnului Victor Tabacaru : « Sunt absolvent al Școlii de arte frumoase București, promoția 1927, elev al maestrului D. Paciurea... În anul 1930 am realizat o expoziție personală de sculptură în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
aducă pe basarabeni la patria mumă. Și îi aducem? - am întrebat. Nici nu se pune problema, m-a asigurat moșul (vorba vine, era doar cu câțiva ani mai mare decât tata). În câteva săptămâni ajungem la Nistru. A avut gura aurită. Peste câteva zile a plecat și el pe front. Dar a avut noroc. După ce l-a făcut și pe cel din est, și pe cel din vest, a venit acasă teafăr. - Dragă Grigore, războiul s-a terminat în 1945, noi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai întâi, că o casă de ministru nu e, obligatoriu, un decor hollywoodian. Că luxul poate avea un dozaj cuviincios, valorificând mai curând bunul-gust (și bunul-simț) decât fastul grandilocvent. Nu mari plăci de marmură, nu băi de harem, nu feronerii aurite, nu mobilier imperial. Cât despre colecția de obiecte prețioase găzduită în camerele de dimensiuni mai degrabă reduse ale casei, de la sculptură mică la maiolică și gravură, de la monede și conglomerate minerale până la mobilier și o amplă bibliotecă, ea nu are
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și adeverire a veridicității informațiilor pe baza cărora s-a întocmit spița, a fost întărită prin hrisovul din anul 1813 al domnului Scarlat Calimah. Hrisovul a fost validat în mod excepțional printr-un sigiliu atârnat, conservat într-o capsulă metalică aurită. Toate aceste acte au fost întărite, spre mai mare valabilitate, de reprezentantul consular din Iași al Austriei, Joseph Edler von Raab, și al Rusiei, A. Panin 11. Traducerile germane autentificate ale acestor acte au fost depuse la 30 august 1816
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
atrage tineretul provinciei către aceste școli și spre realizarea motivației pentru care au fost create, de cultivare a tinerimii naționale și de atragere spre acestea a copiilor din Moldova, la propunerea lui Enzenberg se instituiau premii, sub forma unor medalii aurite și argintate, distribuite elevilor celor mai silitori, fără deosebire de națiune sau confesiune, la susținerea examenelor publice de sfârșit de an. Din cei 21 de premianți ai Școlii normale din Cernăuți, la 19 septembrie 1785, patru copii de români primeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
confesiune, la susținerea examenelor publice de sfârșit de an. Din cei 21 de premianți ai Școlii normale din Cernăuți, la 19 septembrie 1785, patru copii de români primeau premii, remarcându-se conții Iosif și Leon Logotheti, care primeau medalia mare aurită. La Suceava, din cele 15 premii oferite elevilor merituoși, la 30 septembrie 1785, "medalia aurită cea mai mare și mai frumoasă" a fost decernată lui Manolachi Bărghier, pentru o evidențiere deosebită și o a doua lui Tudorachi Tupilat, fiul starostelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Școlii normale din Cernăuți, la 19 septembrie 1785, patru copii de români primeau premii, remarcându-se conții Iosif și Leon Logotheti, care primeau medalia mare aurită. La Suceava, din cele 15 premii oferite elevilor merituoși, la 30 septembrie 1785, "medalia aurită cea mai mare și mai frumoasă" a fost decernată lui Manolachi Bărghier, pentru o evidențiere deosebită și o a doua lui Tudorachi Tupilat, fiul starostelui locuitorilor moldoveni, Gheorghe Tupilat. Dintre cei șase armeni premianți s-au evidențiat trei, care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]