1,822 matches
-
nivel de generalitate a faptelor printr-un sistem de ecuații diferențiale. Sistemul propus de Hertz consta din puncte de masă și relații între ele care dau socoteală de mișcările accesibile observației. Această concepție asupra științei naturii, care se distinge prin austeritatea ei extremă, pare să-l fi atras pe tânărul Wittgenstein tocmai prin promisiunea de a asigura îndepărtarea oricăror întrebări și așteptări neîndreptățite. Dacă știința nu-și propune decât să construiască „imagini“, care satisfac condițiile menționate, atunci nu se va pune
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la prima vedere.“9 Nimic nu poate pune mai bine în evidență modul în care resimțeau oamenii care îl serveau eminența acestui domeniu de preocupări decât o asemenea pildă de măreție în umilință. Russell și Wittgenstein erau profund atașați de austeritatea și transparența cristalină a demersurilor analizei, pe care o puneau în contrast cu retorica adeseori emfatică a stilului multor scrieri filozofice. Întrebându-l pe Russell cum au scris ultimele rânduri ale voluminoasei lucrări în trei volume Principia mathematica, elaborată în colaborare cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
asumarea unei feminități ce-și interoghează, cu o rară sensibilitate, datele esențiale. Pe de o parte, ingenuitate, delicatețe, fragilitate; pe de altă parte, predispoziție intens reflexivă, tentația stilizării misterelor deopotrivă cosmice și ontologice, inclusiv a celor subsumate erosului. Discreția descripției, austeritatea reprezentării și tandrețea (bine ținută în frâu) a percepției sunt evidente atât în pastelurile deloc solare (prin ceața mahalalei (III), amiază (IV), amiază (VI), (primăvara...), măceșul din magazia de lemne), cât și în schițele de portret al eroinei lirice (criză
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întinse.// iar dincolo, fulgeră, fulgeră// lumina de gheață a singurătății..." (poem despre dragoste (II). Calitățile majore ale poeziei de debut scrise de Mariana Codruț (prospețimea și delicatețea imaginilor, acuratețea desenelor care instituie un real modelat după chipul propriei sensibilități poetice, austeritatea expresiei) vor trece și în cărțile următoare ale poetei, Schiță de autoportret (Editura Junimea, Iași, 1986) și Tabieturile nopții de vară (Cartea Românească, București, 1989). Poemele incluse în acestea din urmă, mai cizelate și mai combative, exploatează îndeosebi problematica atât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de la misteriile eleusine până la riturile ordinelor secrete contemporane); pe de altă parte, în spatele tuturor acestor referințe, în interiorul și deasupra lucrurilor, un apăsător sentiment al deșertăciunii universale, al inconsistenței lumii evocate, al neantului suveran. Pe de o parte, o poetică a austerității, a stilizării semnelor și figurilor dominante sau de fundal; pe de altă parte, o poetică a spectacularului, a teatralității, o retorică uneori grandilocventă a aparențelor. Cele mai reușite poeme sunt, natural, cele în care este imposibilă trasarea unei linii de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
târcoale copacului vast al cunoașterii". În fapt, la fel cum în universul care i se revelează sunt inscripționate semnele unei fertile coincidentia oppositorum, codul atitudinal al acestui vizionar însumează o serie de contrarii (umilință și orgoliu suprem, naturalețe și emfază, austeritate și ostentație ori, în termenii poetului: "bunul scut al durerii", "durere grațioasă") care așază adesea poezia lui Dan Laurențiu sub semnul oximoronului, văzut ca figură totalizantă. Aceleași complicații structurale sunt ilustrate în tratamentul pe care poetul îl aplică figurilor decupate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2005; Începuturile literaturii române, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2012. Obține Premiul Asociației Scriitorilor Iași pentru Critică și istorie literară (2000) și Premiul pentru critică literară al Fundației Culturale a Bucovinei (2000). Austeritatea trebuie să fi fost unul dintre conceptele-cheie care au stat la baza proiectului poetic al criticului și istoricului literar Constantin Pricop, proiect finalizat, cel puțin până acum, cu un singur volum de versuri, Viața fără sentimente (Editura Cartea Românească, București
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poeziei maestrului, data de legătura dintre literatura și viața, iar rondiștii, în frunte cu leopardistul Cardarelli nu ar fi putut să sublinieze extraordinară lecție de stil a prozei sale, iar mai tarziu ermeticii probabil că n-ar fi putut revendică austeritatea să evocatoare, intuiește Renzo Negri.50 Multitudinea de opinii contradictorii a contribuit la apariția unui veritabil caz literar Leopardi în care actorii, dialogând de pe poziții antagonice, au menținut viu interesul pentru opera precursorului. Ea trecea astfel pragul secolului XX, ca
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce stă la baza religiei protestante avea să determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie destul de dură. În fine, austeritatea, o altă caracteristică a pro-testantismului, valoriza mai curînd economisirea decît consumul și favoriza deci acumularea de capital. Pentru puritanul protestant, spre deosebire de catolicul medieval, bogăția nu este condamnabilă decît dacă ea e risipită într-o viață de păcat. Ceea ce pentru Weber
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
intervenit actuala criză). Prudența guvernamentală este justificată prin dorința de a se asigura asupra solidității acestei creșteri. Unii se vor întreba poate de ce, dacă acesta este un rețetar de succes, nouă ni se recomandă alt tip de politici economice, de austeritate, dobînzi ridicate etc. Această întrebare poate declanșa o întreagă dezbatere, pe care nu ne-o propunem aici. De aceea, vom spune doar că Japonia este atipică, este țara cu cele mai mari rezerve în devize din lume, deci există mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
exact, este vorba despre un pachet de măsuri bugetare ce vizau reduceri de cheltuieli de 30 mld. D.M., în toate domeniile, o reformă a asigurărilor sociale, o reformă fiscală, precum și o creștere a prețurilor energiei. Un program de o asemenea austeritate bugetară nu a fost adoptat niciodată în istoria postbelică a Germaniei, iar faptul surprinde cu atît mai mult cu cît era vorba de un guvern de stînga, care preconiza în mod tradițional o politică bugetară expansionistă, asistențială. O încercare similară
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de plecare al jurnalului-roman (de fapt, un manuscris memorialistic, în care amintirile subiective și, ca atare, nesistematizate, ale lui Stevens creionează un fragment de istorie personală și colectivă). Tot aici identificăm și pretextul epic al lui Ishiguro. În ciuda pedanteriei și austerității profesionale, Stevens nu e totuși un "ignorant". La observațiile cam caustice ale stăpînului, legate de "inocența" sa în materie de viață propriu-zisă (eliberată de constrîngerile unei munci rigide, precum cea de valet), lui i-ar plăcea să răspundă că, în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fundal socio-economic nefast (Marele Crah). Duritatea excesivă a tatălui (dublată de o pasivitate nefirească a mamei) marchează copilăria scriitorului care se descoperă, treptat, un ins fără vocația alterității (are, de altfel, o perspectivă cinic-sarcastică asupra celorlalți, preferînd izolarea taciturnă și austeritatea comporta mentală). Pater familias îl dă afară din casă la o vîrstă timpurie (pentru că îi descoperă încercările literare și realizează că nu va avea niciodată o carieră inginerească, așa cum și-ar fi dorit el!), prilej pentru tînărul Bukowski de a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pensia, recalculată, continua să o primească împreună cu veniturile realizate sau derivate din exercitarea funcției oficiale de montanist al statului. Criza financiară cu care se confrunta Moldova, ca de altfel și Țara Românească, imediat după înfăptuirea Unirii Principatelor va fi impus austeritatea bugetară și reducerea drastică a cheltuielilor publice, în condițiile în care noul organism național reclama, paradoxal, sporirea acestora, motivată prin reorganizarea administrației interne și finanțarea instituțiilor nou create, dezvoltarea învățământului de toate gradele (cu gratuitatea celui primar), întărirea capacităților militare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
afirmă că pe timp de criză, deși deflația conduce la scăderea costurilor de producție, efectul e mult mai amplu. Un asemenea scenariu conduce la rate ridicate ale șomajului și la tulburări sociale, iar dacă este asociat și cu politici de austeritate, așa cum se petrece în Uniunea Europeană, efectul poate fi devastator pe termen lung. De cele mai multe ori, în perioada dinaintea unei crize, expansiunea irațională a creditului a condus la creșterea artificială a prețurilor la bunuri și servicii, creîndu-se diferite bule X (cea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a accelerat în toate țările industrializate (ani de inflație rampantă sau tîrîtoare: 3-4% pe an). Apoi, cele două șocuri petroliere din 1973 și 1979 au favorizat un puternic puseu inflaționist (ani de inflație galopantă: 15% pe an). Politicile economice de austeritate desfășurate în anii '80 au făcut ca inflația să recadă la un nivel rezonabil (ani de desinflație). După alți cîțiva ani totuși, situația se prezintă în mod contradictoriu, în funcție de țara considerată, în cele mai multe țări întîlnindu-se o inflație deschisă (5-10% pe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
plafonare a creșterii salariilor, sau poate exercita presiuni asupra firmelor prin utilizarea de comenzi publice (Franța 1978, S.U.A. 1978-1979), de ajutoare de stat sau prin recuperarea prelevărilor obligatorii. De asemenea, statul poate apela la mijloace indirecte: controlul prețurilor poate incita austeritatea salarială, ca și relaxarea fiscală de altminteri. Din punct de vedere temporal, distingem politici temporare și politici permanente. Recursul la politicile temporare este legat, mai curînd, de puseele conjucturale ale inflației, în vreme ce politicile permanente sînt relativ rare. Exemplul Olandei între
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
autoritățile naționale. Ea nu mai permite reglarea cererii pentru produsele naționale, ci a cererii naționale pentru produsele oferite pe piață, indiferent care ar fi originea lor; 2) în al doilea rînd, deschiderea economiilor modifică avantajele relative la relansare și la austeritate în cadrul național. Aceasta reduce efectul politicilor de relansare asupra producției și crește costul acestora în termenii datoriei interne și externe. Invers, aceasta reduce efectele negative ale politicii de austeritate asupra activității. Asimetria crescîndă a costurilor celor două politici ar putea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
doilea rînd, deschiderea economiilor modifică avantajele relative la relansare și la austeritate în cadrul național. Aceasta reduce efectul politicilor de relansare asupra producției și crește costul acestora în termenii datoriei interne și externe. Invers, aceasta reduce efectele negative ale politicii de austeritate asupra activității. Asimetria crescîndă a costurilor celor două politici ar putea explica înclinația guvernelor în favoarea politicilor de rigoare, cu atît mai mult cu cît dereglementarea financiară a crescut rolul anticipațiilor; 3) în fine, mondializarea pune problema coordonării politicilor naționale, a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
aferente, deci șomaj. În condiții de recesiune economică (în cazul în care creșterea PIB este negativă pentru mai mult de două sau mai multe trimestre, ca în cazul României), cîștigătorul premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, susține că măsurile de austeritate, precum tăierea salariilor bugetarilor cu 25% și contracția fiscală, vor accentua declinul, împingînd economia într-un nou val de criză. Însă criza actuală este un reflex de tip Pavlov al unei politici publice ultra-expansioniste ce își are originea încă din
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
De exemplu, în același sens, Georgia a adoptat o lege care plafonează cheltuielile bugetare la 25% din PIB. Ori România are astăzi deja aproape 40% din PIB! Și distanța devine tot mai mare... Profesorul Alberto Alesina de la Harvard susține că austeritatea poate stimula creșterea economică prin faptul că detensionează piețele de obligațiuni, fapt care reduce ratele dobînzilor și promovează investițiile. În plus, spune acesta, reducerea deficitului asigură contribuabilii că viitoare ajustări fiscale mai nepopuliste și mai dure nu vor fi necesare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Manoilescu spunea că industriile sînt ca femeile: vor să fie tot timpul tinere -, a industriilor îmbătrînite (Kaldor). Din contra, liberul schimb amenință locurile de muncă din sectoarele non-competitive și favorizează competiția salarială, ceea ce conduce la adoptarea de politici economice de austeritate economică salarială în interiorul țărilor. În fine, protecționismul se justifică, în măsura în care el asigură protecția sectoarelor strategice de care depinde bunăstarea națională (sectoare cu tehnologie foarte avansată, cu un mare grad de ocupare a mîinii de lucru ș.a.). În realitate, se constată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de a restarta creșterea economică în aceste condiții scădea foarte mult. De asemenea, neavînd monede naționale proprii pe care să le manevreze (apreciere sau depreciere), soluția nu era alta decît a socializa riscurile declanșate de ineficacitatea statului prin măsuri de austeritate extrem de dure. Realitatea e că Europa a imbatrinit, s-a dezindustrializat, fara a înlocui industria clasică cu una financiară. Realitatea e că, exceptînd Nordul, Europa trăieste de decenii bune pe datorie și riscă să devină insolvabilă, capitalurile plecînd în grabă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
spasmodic, euro se depreciază, incapacitatea guvernelor pare patologică, iar competitivitatea economiilor europene e depașită de noile puteri emergente. E simplu: ceva care nu merge bine trebuie schimbat. Germania a ajuns la concluzia extrem de fermă că numai un plan serios de austeritate poate reduce povara datoriilor naționale. Italia a ajuns să se împrumute cu 8% dobîndă, crescîndu-și datoria publică la aproape 2000 de miliarde de euro sau 130% din PIB, acțiune care sfidează criteriul de prudență stabilit la Maastricht. Noul premier, Mario
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a ajuns să se împrumute cu 8% dobîndă, crescîndu-și datoria publică la aproape 2000 de miliarde de euro sau 130% din PIB, acțiune care sfidează criteriul de prudență stabilit la Maastricht. Noul premier, Mario Monti, a anunțat măsuri dure de austeritate, dar e de demonstrat gradul de suportabilitate socială al respectivelor măsuri. 20.4.2. Soluții anticriză Pe 7 mai 2010, Germania aprobă un prim ajutor financiar (bailout) de 28,3 miliarde de euro. Cîteva zile mai tîrziu, se adoptă un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]