4,300 matches
-
a da o mînă de ajutor. Alții fug și se ascund. E trist și ridicol... Sufăr atîta, inima-mi sîngerează de furie și sînt nefericit atît cît poate fi un om care își iubește țara și o vede compromisă". Noul avînt valah apare deci cîteva luni mai tîrziu ca o revanșă, în timp ce însușirea revoluției valahe de către tinerii moldoveni este un pas spre fraternizarea națională moldo-valahă. Moldoveanul Alecsandri îi scrie munteanului Bălcescu la 25 iulie 1848: "Dragă Bălcescule și voi toți, frații
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
României. Americanii vor reacționa neoficial. Standard Oil investește într-o companie formal românească, Româno-Americană. În 1905, compania va avea un capital de 6 milioane de franci. Compania se deschide la Constanța, dar rafinează la Ploiești. Jocurile politico-financiare iau un nou avînt și alimentează polemica liberali-conservatori. În spatele respingerii americanilor se profilează, din partea naționaliștilor, refuzul determinat de politica de intervenție a Statelor Unite în favoarea evreilor. În spatele avansurilor finanțelor germane se află intervenția personală a regelui. Legislația asupra minelor este completată în 1905 și 1909
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
într-o perspectivă istorică localizată de reparația injustiției de la 1878, de rectificarea frontierelor impuse de Rusia la Congresul de la Berlin. Vuietul revoluționar este înțeles ca o amenințare împotriva sistemului existent și nu este perceput ca o criză a acestui sistem. Avîntul socialismului este astfel concomitent cu restructurarea naționalismului. Istoria intelectuală a conservatorismului și istoria avangardelor socialiste și literare implică inteligențele române într-o sincronie europeană. Această sincronie nu este dorită de naționaliști, pentru că ei se concep și se vreau autohtoniști, "țărăniști
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
necesitatea cauzală inerentă structurilor profunde, însuflețit de speranța reunirii tuturor românilor, fie ei din Transilvania, din Bucovina sau din Basarabia, el se alătură Ligii Culturale pentru unitatea tuturor românilor. Această mișcare a fost fondată în 1891, lorga dîndu-i un nou avînt prin prezența sa în Consiliul Director, apoi prin ocuparea postului de secretar general din 1908. Ambiția de a cuceri un public cît mai larg și de a formula un program politic îl însuflețește pe lorga care lansează în 1906 ziarul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cunoscut absurdul și covîrșirea individului de forțe care îl depășesc. Conștiința de a fi modern îi aduce omului libertatea, care îl proiectează dincolo de spațiul îngust al frontierelor romanității, dar și suferința. Spiritul timpului oscilează între euforia creatoare și tragic. Însă avîntul care integrează elitele românești în spațiul european trezește rezistențe. Suferința provocată suscită dorința de restaurație a valorilor care nu mai sînt percepute ca tradiționale și revendicate drept moștenire a trecutului, ci ca axe fundamentale. Suferința aceasta se vrea specifică și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
manifestă simpatii pentru regimurile de dreapta. Presa este plină de fotografii de proveniență germană care fac concurență la Téléfrance. Alături de activitățile germane, și inițiativele italiene pun piedici eforturilor franceze, în această perioadă învățămîntul în limba lui Dante cunoscînd un deosebit avînt. Reprezentantul Franței explică: Dacă înainte de război, limba noastră era vorbită în toate mediile cultivate, nu se mai poate spune același lucru și astăzi, numărul francofililor din această țară rămînînd același, în vreme ce populația ei a crescut de la 6 la 20 milioane
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bolitho, care îl întîlnește în martie 1939, vede în el o siguranță liniștitoare și gustul exercițiului în meseria de rege. Experiența Goga-Cuza este catastrofală atît în planul politicii interne cît și al celei externe. Carol își va lua un nou avînt, impunîndu-i poetului politician demiterea, urmînd apoi să impună țării propria sa dictatură. Experiența guvernului Goga este un eșec, pentru că aceasta nu-i mulțumește nici pe extremiștii de dreapta și, mai mult, nici pe democrați. Goga a voit să servească ideologia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
zile mai înainte, Hrușciov condamnase prezența rachetelor americane în Italia și supraveghea Grecia. Conducătorul sovietic așteaptă din partea Bucureștiului susținerea pentru o politică de propagandă la adresa Greciei. Continuitatea politicii române în Balcani este remarcabilă. CAPITOLUL III Frumoșii ani șaizeci UN NOU AVÎNT SAU REVOLUȚIE INSTITUȚIONALIZATĂ? România anilor '60 cunoaște un nou climat. Generația militanților, a fanaticilor, care au fost prosovietici, procomuniști sau antisovietici prigoniți și rezistenți, tace. Aceasta nu pentru că a dispărut pentru a ceda locul unor "oameni noi", ea existînd oricum
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fac dreptatea . . . . . . 274 Ordine și ortodoxie revoluționară . . . . . 276 Capitolul 2 Urmașii lui Stalin . . . . 283 Succesele și erorile unei mișcări . . . . . 283 Un proiect integrat prometeic . . . . . 285 în zbuciumul istoriei unei democrații populare . . . 292 Capitolul 3 Frumoșii ani'60 . . . . 301 Un nou avînt sau revoluție instituționalizată? . . . . 301 Timpul disprețului . Totul pentru victorie . . . . . . 308 Munca și patria socialistă . Capitolul 4 De la mediocritate la mizerie . . 322 Pierderea încrederii . . . . . . 322 România amenințată . . . . . . 325 Mizeria . . . . . . . . 331 Națiunea sublimată . . . . . . 335 Manifestările naționalismului . . . . . 339 Națiunea: de la competiție la catharsis
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu face restricții mentale. El [î]și formulează în libertate, fără întorsături de fraze și reticențe, aspirațiile sale generoase și, dacă este ca să-l critice cineva, apoi cel mult [î]i poate imputa o prea mare ardoare, un prea mare avânt în curentul fecund al progresului. Nu este tot astfel cu partidul conservator. Membrii lui au fost succesiv și sub diferite pretexte în contra tuturor legilor cu caracter politic sau chiar civil care tindeau a egaliza tot mai mult pe toți cetățenii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost logic și adevărat în acelaș timp, căci această părere predomnește între ei și au tratat-o cu destulă imprudență în câteva ocazii. Va să zică partidul roșu formulează aspirațiile sale generoase și nu i se poate imputa decât un prea mare avânt în curentul fecund al progresului. Noi admitem generozitatea aceasta. Conservatorii actuali, un Lascar Catargiu, un M. Kostaki, un Mavrogheni, au stat alături cu orice partid când a fost vorba de-a introduce era libertăților în țară și nu se poate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce mai rămâne în aserțiunile de mai sus decât un șir de fraze bine stilizate? Așadar să nu ne jucăm cu vorbe. Ceea ce voim și ceea ce trebuie să fie clar și pentru confrații de la "Unirea" e nu de-a împiedica avântul generos, ci voim realitatea regimului parlamentar, care e un regim de control și de bună-credință, față cu ficțiunea păzirii unor forme curat exterioare, sub care se ascunde tirania de partid. [ 7 martie 1880] ["ÎNTRE PETRECERILE... "] Între petrecerile la cari dau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obosit, după câtva timp începu a dormita și din când în când a-și scăpăta capul. Un berbece care trecea pe acolo, crezând că este ațâțat la luptă, se zborși și se trase înapoi câțiva pași spre a-și da avântul trebuincios, apoi se repezi asupra stăpânului său și-l lovi cu coarnele drept în cap, din toate puterile. Păstorul, deșteptîndu-se înspăimîntat dintr-un somn atât de plăcut, se aprinse de mânie și, sculîndu-se furios, prinse berbecele și-l aruncă într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate: și patenta, și monopolul tutunurilor, și licența, numai în numele democrației, și cele ce mai rămân le pun asupra clasei producătoare, care mai are ceva. Când este vorba de buget, apoi tot acea democrație vedem că se aruncă cu un avânt ardinte asupra bugetului, fiindcă are trebuință de bani ca să trăiască bine. Ar trebui să ne lămurim odată asupra lucrului acestuia: "Democrație la impozite, ca să le desființeze, și boier mare la buget, aceste două lucruri nu merg împreună". De este vorba
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
măguliți de acest epitet. A readuce în țară acea repede creștere, începută în secolul al XIII-lea, în care poporul românesc făcea să dispară dinaintea puterii sale de viață triburile tatare și slave ce cutreierau pământul acesta, a readuce vulturescul avânt al Basarabilor, starea de bogăție din vremea lui Petru Rareș ori a lui Matei Basarab, a le putea readuce ar fi merit și, a fi reacționar ar fi identic cu a fi sporitor neamului și țării. Dar nici putință nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
impozite, democrația le-ar desființa pe toate numai în numele democrației, și cele ce mai rămân le pun asupra clasei producătoare, care mai are ceva. Când este însă vorba de buget, apoi tot acea democrație vedem că se aruncă cu un avânt ardinte asupra bugetului, fiindcă are trebuință de bani ca să trăiască bine. Ar trebui să ne lămurim asupra lucrului acestuia: democrat la impozite și boier mare la buget, aceste două nu merg împreună, De este vorba să fim democrați, apoi de ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a vecinătății? De mergi cu Rusia - rău, de mergi cu Austria - tot rău, încît tocmai presiunea aceasta din două laturi, această ultrajare zilnică a ființei noastre naționale a lipsit pe unii de orice credință în viitorul naționalității românești, de orice avânt, iar pe de alta a dat în mâna patrioților lucrativi {EminescuOpXI 339} o armă pururea puternică, arma antipatiei contra Austriei, ori de câte ori ea-și urmărește planurile ei seculare în Orient. Oricine-și aduce aminte de stilul "Romînului" de pe când era în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mișcarea, năzuința mea proprie la cercetare? La ce știința? Pentru ce toate acestea?... În fine întrebarea care le rezumă pe toate celelalte: pentru ce acest pentru ce al omului? Filozofia pozitivistă, care și-a luat naștere în veacul nostru odată cu avântul științelor exacte și al cării fundator a fost Auguste Comte, îndeamnă spiritul omenesc la resignare. Această filozofie conchide astfel că toate speculațiunile teologice și metafizice întemeiîndu-se pe un oarecare răspuns dat întrebărilor de mai sus ce nu poate fi pozitiv
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și că are urechi de asin. Aceste câteva observațiuni ni s-au părut neapărate pentru a precede Scrisoarea unui ministru pe cari ne-o revelează onor. noștri confrați de la " Timpul". Aspre de tot reflecțiile "Mișcării naționale", dar scrise cu mult avânt și haz. - Ne oprim aci pentru astăzi. Într-un număr viitor vom continua cu inregistrarea acestor extrase și ca nouă adaose explicative asupra afacerii Conta-Panu. [ 28 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 427} ["EXISTĂ ÎN BUCUREȘTI O FOAIE... Există în București o foaie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de sfaturile ce i le dau "amicii" și să se retragă. [ 30 noiembrie 1880] ["CE PROGRESE IMENSE... Ce progrese imense nu s-ar putea realiza în patrie dacă n-ar mai exista reacție. Asta-i singura piedecă ce se opune avântului patriotic. Așa, de pildă, ce nostim recensimînt a pus d. Brătianu pe oamenii săi să-i facă și iată că se găsesc oameni în Cameră, mai reacționari, mai semireacționari, cari găsesc că ceea ce s-a făcut nici nu se cheamă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie combunstibilul care să alimenteze focul dezvoltării noastre și drumul spre succes? Oare ce s-a întâmplat de atunci, când totul părea extrem de simplu iar entuziasmul nostru ne făcea să ne simțim puternici și dornici de a porni plini de avânt la drum? Cred că au intervenit sindromul NU, gândirea negativă preluată în mare parte de la ceilalți, teama, îngrijorarea, automulțumirea, amânarea luării deciziilor și frica unui nou eșec atunci când tocmai am avut unul. Observăm că părinții au cu predilecție un singur
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2986]
-
ex oriente... nu?), concepute de pictorul cu mustăcioară Beria, fugit (trădare, de trei ori trădare!) chiar de-atunci în Occidentul putred. A, să nu uităm de "Prometeii zilelor noastre", compozițiile gigant din holul aceleiași Case a Tineretului, din zilele de avînt și achiziții ale artelor plastice ieșene, nici de cele trei fresce din sala Coandă a Palatului Culturii, mărturii ale citadelei de pe malurile Bahluiului socialist, nici de, o! o!, epopeea traco-dacico-voievodalo-socialistă semnată, în Sala Pașilor Pierduți, de artistul poporului. Sălașa. Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1962. Și semnat de... de nici mai mult, nici mai puțin, de Ion Frunzetti. Vă dați seama: redescoperirea unui text de Frunzetti, hiperinteligentul care a stat în preajma unor Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Acterienilor, cel care, în anii de avînt ai realism-socialismului nostru sovietic, a fost, alături de Comarnescu, unul din spiritele ce au tras de zăbală, cît de cît, mîrțoaga nărăvașă a canonului jdanovist, cel care a semnat onorabil, ani și ani, cronică plastică în Contemporanul, cel care... care, da
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în pragul tipăririi. Pictura și sculptura își aduceau și ele obolul: supradimensionatele compoziții făceau, dezmățat, elogiul unui tărîm triumfal inexistent, spațiile dintre blocurile-mamut, intersecțiile marilor șosele erau populate cu dinozaurii sculpturii de maeștrii artei și artiștii poporului. Arhitectura anilor de avînt și împliniri avea și ea un reper luminos: orașul ideal al molohului roșu, spăimosul Phenian, transpus, la scară micuță, în Casa poporului, de pe Bulevardul Victoriei Soc... asupra... Sîntem noi, cu adevărat martorii acestui oribil retuș aplicat obrazului țării? Noi, cei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Unde-s măștile de Tîrpești? Unde-s anii? Cît e ceasul? La frizerie. Sînt clientul constant al frizeriței de la ușă, primul scaun de la ușă,, în salonul ăsta anulînd, cu eleganța lui modernă, încăperile sordide dintr-un Iași al anilor de avînt și..., spelunci înghețate, mirosind otrăvitor a landîș. Frizerița mea? O Mahalia Jackson încă tînără, agilă și expeditivă, cu o verbozitate năucitoare. În surdină, evident, doar pentru urechile mele, hapsîne de noutăți mundane. Taică-su, fostul activist bugetar, se lăsa pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]