1,522 matches
-
din România. Cariera publică plină de haz a lui Vasile Sotir s-a terminat printr-o tristețe la fel de amuzantă. Într-o dimineață, a găsit ușa sediului sindicatului fotbaliștilor sudată. Fusese mazilit cu autogenul, fără alegeri, fără nici o decizie scrisă, în virtutea axiomei românești că sindicatele, dacă nu sînt mînă-n mînă cu Puterea, n-au nici o noimă. El nu fusese de al lor și, de cîte ori îl vedea pe Mircea Sandu, nu ezita să-i spună: „Ești ca regina Angliei. Ai trăsuri
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
întru grația divină ce răspunde astfel luminii credinței ce-o adoră. Faptul că, din perspectiva marilor religii, dintotdeauna acolo unde a strălucit lumina credinței în zeu a survenit, la intensități diferite, și revelația prezenței acestuia lângă om nu constituie o axiomă impusă de ființa umană, ci dobândită de ea întru compasiunea și generozitatea divină. Așadar, se pare că intensitatea credinței individuale luminează, precum o torță spirituală, sfera ontică împrejmuitoare a omului religios, revelația prezenței și însoțirii divine survenind ca un dar
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea..."), Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al Vidrei, care la rîndu-i ironizează dubla înfățișare a Bîtla-nului, "pasăre de apă sau pește de aer". Un proces identic se iscă cu privire la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aplicat-o în timp și asupra altor fenomene culturale și/sau sociale. conform acesteia, toate modelele de fundamentalism religios se pot încadra în cuprinsul unui set de reguli și al unui mecanism de generare. Setul de reguli ar include afirmații, axiome, propoziții elementare, ultime, nede com pozabile. Ele ar putea fi următoarele: „Există fundamentalism religios”; „adevărul se află doar în Sfânta Scriptură”; „religia însemnă întoarcere la bazele scripturale ale credinței”. Odată enunțate aceste reguli, ele se vor combina în virtutea unui mecanism
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și președinte al Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România (1969-1990), președinte al Fundației „I. L. Caragiale” (din 1992), de-a lungul timpului fiind și redactor responsabil al unor publicații didactice, precum „Școala Prahovei” ș.a., redactor-șef al revistei „Axioma”. Debutează la „Luceafărul”, în 1959, fiind prezent și în „Ecoul”, „Flamura Prahovei”, „Anuarul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova”, „Curierul Liceului «I.L. Caragiale»”, „Revista de pedagogie”, „Limbă și literatură”, „Tribuna școlii”, „Prahova”, „România literară” ș.a. Prima carte, Poetică și stilistică
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
ale lui T. Alături de texte din cărți anterioare - considerațiile asupra sonetelor lui V. Voiculescu în relație cu sonetele lui Shakespeare, asupra „scrierii estetice umanistice” la A.I. Odobescu sau asupra întâlnirii spirituale Caragiale-Cioran -, sunt prezente eseurile publicate inițial în paginile revistei „Axioma”. Seria interpretărilor aplicate la opera lui I. L. Caragiale este complinită cu studiul Traduceri caragialiene din opera lui Edgar Allan Poe. Câteva eseuri îi vizează pe Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Paul Zarifopol, Lucian Blaga, Mihail Sebastian, Nichita Stănescu, din perspectiva unor
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
cât mai curând la Paris, „l’endroit idéal pour rater sa vie”1. A răspuns cu aceeași gentilețe când l-am sunat și m-a invitat, cu Cella, la el, pe rue l’Odéon 21. Cinicul feroce, Încântat să răstoarne axiome și canoane, valori și virtuți, era un bărbat scund, subțire, fragil, de o prevenitoare curtoazie. Cel care scrisese, cândva, că dacă ar fi evreu s-ar sinucide și Îl respinsese pe Dumnezeu, admirându-i Însă pe Führer și Căpitan, se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să o vândă la iarmaroc drept găinușă), ridică, jucându-se cu fratele Zahei de-a biserica și popii, „casa în slavă”, nu își ajută mama pe cât ar trebui etc. Despre Nică nu se mai pot spune multe dacă se acceptă axioma călinesciană potrivit căreia „Creangă povestește copilăria copilului universal”. Soluția ar fi de a citi Amintirile... din perspectiva din care au fost scrise, de un om în jur de 40 de ani, iar în ce privește ultima parte, de unul ce mergea spre
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
să ne permită Înțelegerea procesului furnizării de politici publice. Pentru Început, vom oferi o modalitate de Înțelegere a acestui proces, luând ca punct de reper dinamica democratică a societății. Entitatea fundamentală a unui sistem politic democratic este cetățeanul. Aceasta este axioma de bază care configurează interacțiunile politice din societatea contemporană. Într-o democrație, statutul de cetățean este, prin excelență, fundamentat pe un principiu de egalitate. Dacă Într-o perspectivă capitalistă puterea de decizie individuală depinde de puterea economică a agentului respectiv
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
patetic antitotalitară și umanist universalistă. Descriind psihologia socială tulbure și profund manipulată de mituri a momentului, el deplânge conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și idealurile spiritului” girează un rost „înalt și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele de oameni ai miturilor și fervorilor naturale, «telurice», cum spune Keyserling, intelectualii intransigenți apar un fel
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
în datele culese, cu puterea Dvs. de creațiune, ați izbutit să formați o școală a cunoașterii aspectelor, înrâuririlor și interdependențelor culturale și etnice, deschizând o eră nouă pentru viitorime. Așa precum Lavoisier descoperind un dinte a putut, bazându-se pe axioma corelației, să reconstituie un pleziozaurus sau un pterodactil antediluvian, Dvs. pornind de la premize juste ați scos la suprafață adevărate revelațiuni etnografice. La fel se încondeiau ouăle, cojoacele și păpușile de cârpă; la fel se înfloreau ștergarele, maramele și velințele; la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
paradigmei comportamentaliste. Apelul la date istorice și, pe alocuri, analizele de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de unificare a paradigmelor și de evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vor nici măcar să accepte realitatea, popularitatea și beneficiile acestei companii continuă să crească. 4. Incongruența de proces, legată fie de ritmul, fie de logica acestuia, nu reprezintă o subtilitate; cei direct implicați sunt conștienți de ea, dar, de multe ori, axioma satisfacerii clientului sau consumatorului este neglijată În favoarea practicilor tradiționale. Vizibilitatea internă și menținerea imaginii de ansamblu asigură succesul inovației. De exemplu, la sfârșitul anilor ’50, William Connor, comerciant al unei companii farmaceutice, a constatat că, În cadrul operațiilor de cataractă senilă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Le redéploiement stratégique de l’entreprise, Les Editions d’Organisation, Paris, 1990 Calotă, E., „Creșterea puternică a pieței auto”, Tribuna economică, nr. 31/2004, pp. 41-43. Cannac, Y., La bataille de la compétence, Les Editions d’Organisaton, Paris, 1985. Casson, N.H., Axiomele omului de afaceri, Editura Științifică, București, 1993. Cathelineau, M., Négocier gagnant, InterEditions, Paris, 1991. Ceaușu, I., Memorator managerial, Asociația de Terotehnică și Terotehnologie din România, București, 1995. Ceaușu, I., Tratat de management, Asociația de Terotehnică și Terotehnologie din România, București
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
au găsit instantaneu soluții la problemele intrinsece, spre deosebire de demonstratori, cărora le-a trebuit destul de mult timp pentru a învăța baza întăririi diferențiate a performanțelor. Aceste cercetări i s-au părut lui Bandura revelatoare. Elaborarea teoriei modelării le-a folosit ca axiome care permiteau formularea unui fel de teoremă. Bandura a subliniat aici că modelarea este, în principal, axată pe procesele reprezentând activități tipice ce simbolizează funcția direcționării răspunsurilor și doar secundar pe forma particulară a răspunsurilor și felul în care este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tc "5.5.5. Postulatele comportamentului conflictual (conflict behavior)" Comportamentul conflictual este opusul comportamentului imitativ. După Miller și Dollard, el este diriguit de șase legități. Redăm cu fidelitate formularea lor, cu precizarea că Miller și Dollard le-au considerat doar „axiome” ale unui anumit mod de a reacționa în general. (A) Tendința de a se apropia de un țel este mai puternică pe măsură ce subiectul este mai aproape de el. Aceasta este o aplicare a principiului lui Hull cu privire la descreșterea intensității țelului și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
precum Second Life, nu sunt exemple ale acestei porozități între realitatea cotidiană și lumea virtuală, în care se poate trăi sub masca unui avatar, putând interveni, comercial, în lumea empirică cotidiană din lumea virtuală a jocului. 79 Autorii cyberpunk prevăd axiomele gânditorilor realității "postumane". Vezi Rémi Sussan, Les utopies posthumaines, Omniscience, 2006. 80 Publicată în revista Omni în 1981, ecranizată de Robert Longo în 1995, în rolul principal Keanu Reeves (LT). 81 Ed. RAO, 1998, tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 82
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și cultura"..., p. 253. 42 Wilhelm von Kries (în lucrarea Strategia și tactica propagandei de război engleze, Broșură în Arhiva CNCSAS cod SN 1465, București, 1941, p. 15) unul din analiștii germani ai fenomenului definea propaganda ca "o răspândire de axiome și principii (...), ca formularea unei păreri așteptate, utilizându-se toate mijloacele de expresie prin care se poate ajunge la opinia publică, cum sunt presa, broșurile sau manifestele, amvonul, filmul, radiodifuziunea și în sfârșit zvonul șoptit din gură în gură". Același
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ilustrata de termenul enunțat de către Benjamin Barber încă din 1992 - "Mc'World" (definit de către Gearoid Ó Tuathail că "utopia piețelor libere și rețelelor de fast-food") se ciocnește cu tribalismul sau fundamentalismul, simbolizat de "Jihad" - reacția primordială, bazată pe mituri fundamentale, axiome morale și certitudini autoimpuse într-o lume în care frontierele colapsează (cazul talibanilor din Afganistan este sugestiv - distrugerea statuilor lui Budha sau cooperarea regimului taliban cu terorismul internațional au fost simptome ale reacției antioccidentale/anti-globalizare, marcate prin sfidarea comunității internaționale
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii. Critica Junimii a fost explicată prin acțiunea forțelor de producție, iar evidențierea naturii „reacționare“ a politicii junimiste a fost axioma ordonatoare a exegezelor. Recuperarea dimensiunii literare a direcției maioresciene nu a fost dublată de un gest similar aplicabil legatului ideologic al cercului junimist. Din acest punct de vedere, paginile de față au avut ca obiectiv reconsiderarea imaginarului politic junimist prin
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
XIX-lea. O dată cu tradiția marxistă, timpul este puternic legat de noțiunea de spațiu, văzute ambele ca fiind obiectivitatea pură a lumii materiale, unica lume de altfel, în aceste determinări universale ale existenței. Unitatea indisolubilă a celor două reprezintă una dintre axiomele materialismului dialectic, „o existență în afara timpului este o absurditate tot atât de mare ca și o existență în afara spațiului” (Engels). în secolul XX, cea mai influentă concepție despre timp a fost produsă de existențialism. Heidegger creează conceptul de Timp, văzut oarecum secundar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fost formulată demult și a suscitat chiar unele dezbateri, neîncheiate însă cu clarificările necesare: au românii propensiunea emigrării? Națiunea aceasta a fost una predispusă migrației sau a evitat-o, nu numaidecât de teama neantizării? Se acceptă azi, ca o axiomă cvasianonimă, că emigrarea a reprezentat o pornire tainică a omului dintotdeauna, imuabilă ființei sale, adică o dimensiune a conștiinței umane, neîngrădită de limite ori hotare artificiale. Fără dorința de a căuta mereu un „dincolo” necunoscut, deci întotdeauna altceva, o promisiune
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
războiul), mitul (indigenizarea comunismului în anii ’50-’60), iluzia (prosperitatea anilor ’70), utopia (drepturile obținute de Solidaritatea) și agonia (anii ’80). Se confirmă, astfel, tradiția demascării regimurilor comuniste est-europene ca fază incipientă a investigării lor. Autorul se aliniază deci, necondiționat, axiomei potrivit căreia irealismul sistemului comunist a provocat distrugeri uriașe realității preexistente. Este, de altfel, ideea centrală a impresionantei bibliografii consultate de Buhler, care se asociază intelectualității est-europene opozante: Adam Michnik, François Fejtö, Czeslaw Milosz, Bronislaw Geremek ș.a. Ceea ce studiul său
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de-al Doilea Război Mondial, comuniștii români nu au reușit să elimine balastul practicilor clandestinității: au continuat să fie dogmatici, vicleni și chiar cruzi între ei, nu doar față de adversari. Deletant discută cu competență aceste chestiuni. El subliniază (este o axiomă) că relația dintre PCR/PMR și URSS era la sfârșitul anilor ’40 și începutul anilor ’50 de „dependență absolută”. Dej a jucat cartea de supunere față de Stalin, câștigându-i acestuia încrederea. El a știut să profite de măsurile luate de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
centrală în noua tematizare trebuie să putem indica ce anume face din semn un obiect teoretic predominant și proeminent. Nu cultural, adică nu atât în practicile de semnificare, deși și aceasta este o problemă importantă, ci teoretic, adică sub ce axiome și în calitate de care problemă. Există două axiome care fac din semn, în principiu, un obiect sui generis: a)pansemia - totul e semn; sau: orice are o semnificație - sau, cel puțin, poate avea; b) polisemia - orice semn (obiect) poate avea mai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]