14,396 matches
-
carte a sa, Manuscrisul de la Ciumați (scrisă în 1969 și publicată în 1989, la Tel Aviv) este o proză arborescentă, cu fraze întortocheate și cu un epic minim, prezentând o imagine caleidoscopică a lumii: la conacul Mironeștilor, transformat într-un azil de bătrâni, A. M. Mironescu stăruie în consemnarea gândurilor într-un manuscris, ca supremă încercare de supraviețuire prin cuvinte și imagini (Emanuel Aczél). Orovitz Gersen, din romanul David rege (scris în 1972 și publicat în 1991 la București), trăiește în locuința
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
Turgheniev, dar și din Șalom Alehem îndeosebi, apoi din H. Sienkiewicz, Musset și Byron (câte un poem), străduindu-se să respecte spiritul originalului. A mai tradus cărți de Herbert Eulenberg, D. Merejkovski, Emil Ludwig, A. Koralnik. Tălmăcirile din Maxim Gorki (Azilul de noapte, prima versiune românească a dramei) și E. Cirikov (Evreii) s-au jucat pe scena Naționalului ieșean; alte piese la care S. și-a încercat virtuțile de traducător îi au ca autori pe Bjșrnstjerne Bjșrnson, dar și pe căzuții
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
învățător pe Ion Creangă, S. frecventează cursurile Facultății de Litere și Filosofie tot aici, dar, atras și de medicină, în 1876 este student la facultatea din București. Îndeplinește funcția de secretar al Societății „Sinai”, apoi al Spitalului Israelit și al Azilului de Bătrâni. A înființat și o școală pentru adulți, care erau inițiați în limbă română, matematică și istorie. Ca redactor la „Anuar pentru israeliți” și director al ziarului „Egalitatea”, desfășoară o asiduă activitate de publicist, semnând fie cu numele întreg
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
izolării și a singurătății; asigurarea unor însoțitori din familie, care să-l servească și care să-i ofere bătrânului un climat emoțional-afectiv pozitiv; evitarea încredințării sale în grija unei sau a unor persoane străine sau a internării acestuia într-un azil. 3. Perspectiva morții Pentru K. Jaspers, „moartea este ultimul termen”, el incluzând-o în grupa „situațiilor-limită”. După părerea lui, perspectiva morții poate fi considerată din mai multe unghiuri: biologic, psihologic, social, moral și religios. Idei importante referitoare la problema morții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
P., „Rapports complexes entre normal et pathologique. Déferences transculturelles”, în Evol. psychiat., 4, 833, 1973. Gobineau, A., Essai sur l’inégalité des races humaines, vol. I-II, Éd. Firmin-Didot, Paris. Goffman, E., Asile, Éd. du Minuit, Paris, 1968. Goffman, E., Aziluri, Editura Polirom, Iași, 2004. Goffman, E.; Stigma, A., Notes on the management of spoiled identity, Prentice Hall, New York, 1963. Golann, S.E.; Eisdorfer, C., The handbook of community mental health, Appleton-Century-Crofts, New York, 1972. Goldberg, L.; Hoffmeister, F., Psychic dependence, Springer, Berlin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în primăvara anului 1985, un nou val de persecuții, încercări de persuasiune prin intimidare, amenințarea cu un proces penal. Întru susținerea cererii sale, scriitorul declară greva foamei. În cele din urmă, în iulie 1985 este autorizat să părăsească România. Obține azil politic în Statele Unite ale Americii, unde devine conferențiar invitat la Departamentul de științe politice de la University of Connecticut (1986), consultant al Departamentului de literatură comparată la Catholic University of America, cercetător asociat la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia (1987
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
, Laura (pseudonim al Libertății Bruteanu; 13.VI.1873, Moinești - 10.IV.1969, București), publicistă și prozatoare. Este fiica Smarandei (n. Mustea) și a lui Ioan Bruteanu, medic, și soția ziaristului Eugen Vaian. A urmat la București Școala Normală a Azilului „Elena Doamna” (1888) și Institutul de Fete (1889). După absolvire se angajează învățătoare suplinitoare la Isaccea (1903-1904), Târgu Ocna (1904), Monastir, în Macedonia (1905-1906), Giurgiu (1907-1908), din nou la Târgu Ocna, ca învățătoare provizorie (1908); mai târziu, în 1933, era
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
Bariera, dar cu un plus de tragism și cu mai nuanțate sondări ale psihicului, mahalaua, văzută altfel decât la I. L. Caragiale, dar la fel de complex cum o adusese pe scenă celălalt promotor al comediei tragice, Mihail Sorbul. Amintind și umanitatea din Azilul de noapte de Maxim Gorki, protagoniștii - Nastasia, Vulpașin -, firi aprige, pasionale, având ceva din hybrisul eroilor tragediei antice, sunt doborâți și în același timp înălțați prin suferință, eroina impresionând și datorită purității sufletești. Simțul progresiei pare a fi însușirea de
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
hamali vom duce bagaje...”; „Sunt hamal în portul Constanța./ Car saci de ciment,/ Duc lăzi cu geamuri/ Și mănânc ce găsesc”), „caută pâinea în taverne, în șanțuri,/ Ca un lup rătăcit”, „vântură străzile orașelor” și își „aruncă [...] anii tineri în azilurile de noapte”, dar, sub regimul nocturn, devine „geniu”. Noaptea îl restituie patriei lui eterne, incoruptibile, lumii visului: „Țara mea e în vis așezată”. În „cetățile albe” ale visului, ca în folclor, ca în poezia lui Lucian Blaga ori ca în
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
cu consecința imediată a liberei circulații a cetățenilor statelor respective, s-a materializat într-o „teamă” accentuată a statelor Vestului european față de o posibilă „invazie” dinspre Est. Într-un anumit fel, atitudinea părea confirmată de creșterea numărului de cereri de azil. Reacțiile nu au întârziat să apară și diverse țări își revizuiesc politicile și procedurile în baza cărora permit intrarea pe propriul teritoriu, accesul la dreptul de azil și la obținerea statutului de refugiat. Acesta este doar unul dinte primele semne
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Într-un anumit fel, atitudinea părea confirmată de creșterea numărului de cereri de azil. Reacțiile nu au întârziat să apară și diverse țări își revizuiesc politicile și procedurile în baza cărora permit intrarea pe propriul teritoriu, accesul la dreptul de azil și la obținerea statutului de refugiat. Acesta este doar unul dinte primele semne ale unui „regim de închidere” (Diminescu, 2003), care marchează evoluția politicilor de migrație din Vestul european începând cu anii ’90. Abia recâștigat, dreptul „foștilor comuniști” la liberă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acest gen se bazează, în primul rând, pe speculație și inventivitatea în convertirea unor circumstanțe nefavorabile sau neutre în situații favorabile care să permită realizarea unui proiect de migrație acolo unde, legal, el nu era posibil. Specularea dreptului de azil acordat cetățenilor din fostele țări socialiste este o astfel de circumstanță pe care s-a bazat în primii ani de după 1989 migrația pentru muncă în diverse state din vestul Europei. În 1990, 62 100 români solicitau azil în Europa Occidentală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Specularea dreptului de azil acordat cetățenilor din fostele țări socialiste este o astfel de circumstanță pe care s-a bazat în primii ani de după 1989 migrația pentru muncă în diverse state din vestul Europei. În 1990, 62 100 români solicitau azil în Europa Occidentală. În 1991 numărul lor se menține aproximativ la același nivel (61 700), pentru ca în 1992 să ajungă la 116 000, iar în 1993 să scadă la 86 100 (Diminescu, 2003, p. 3). Dintre cererile înregistrate în 1993
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la 116 000, iar în 1993 să scadă la 86 100 (Diminescu, 2003, p. 3). Dintre cererile înregistrate în 1993, Germania reclamă cea mai mare parte: 73 700 (SOPEMI, 1998). Statele occidentale reacționează prin schimbarea procedurilor, iar practica solicitării de azil este încet abandonată (în 1994, totalul cererilor romanilor de azil înregistrate în Europa ajunge la 21 000) (Diminescu, 2003, p. 3). Situația Germaniei ilustrează, probabil, cel mai elocvent trendul. Confruntată cu un număr mare de cereri, Germania își schimbă procedura
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
100 (Diminescu, 2003, p. 3). Dintre cererile înregistrate în 1993, Germania reclamă cea mai mare parte: 73 700 (SOPEMI, 1998). Statele occidentale reacționează prin schimbarea procedurilor, iar practica solicitării de azil este încet abandonată (în 1994, totalul cererilor romanilor de azil înregistrate în Europa ajunge la 21 000) (Diminescu, 2003, p. 3). Situația Germaniei ilustrează, probabil, cel mai elocvent trendul. Confruntată cu un număr mare de cereri, Germania își schimbă procedura de obținere a azilului. În 1994, de la cele peste 73
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 1994, totalul cererilor romanilor de azil înregistrate în Europa ajunge la 21 000) (Diminescu, 2003, p. 3). Situația Germaniei ilustrează, probabil, cel mai elocvent trendul. Confruntată cu un număr mare de cereri, Germania își schimbă procedura de obținere a azilului. În 1994, de la cele peste 73 000 de cereri în anul anterior, se ajunge la 9 600. Cel puțin pentru migrația în Germania, stategia nu mai părea profitabilă. Numărul de cereri de azil din partea cetățenilor români se diminuează constant, iar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Germania își schimbă procedura de obținere a azilului. În 1994, de la cele peste 73 000 de cereri în anul anterior, se ajunge la 9 600. Cel puțin pentru migrația în Germania, stategia nu mai părea profitabilă. Numărul de cereri de azil din partea cetățenilor români se diminuează constant, iar în 1997 nu se mai înregistrează în Germania decât sub 800 de cereri (SOPEMI, 2001). Pe măsură ce legislația destinațiilor se schimbă, se dezvoltă concomitent noi strategii speculative. Pentru a-și găsi un loc de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca specialitate în sfera medicinei generale, deși la originea sa „medicina mintală” avea încă un pronunțat caracter moral și filozofic. Caracterul „azilar” al psihiatriei este dat de W. Tuke (1792) prin reformarea instituției spitalicești, operă continuată de Esquirol care transformă „azilul de alienați” în „casă de sănătate pentru tratamentul bolnavilor psihici” (1800). Apariția psihiatriei trebuie considerată ca un moment esențial în „reevaluarea valorilor care constituiau patrimoniul tradițional al cunoștințelor medicale ale comunității umane” (G. Gusdorf). Dar odată cu psihiatria își face intrarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sosirea se aflau și mulți francmasoni, între care John Milton și John Pym. Regăsește și prieteni mai vechi, boemieni, deveniți și ei masoni, între care fostul său elev Peter Figul-Jablonsky, devenit acum secretarul lui John Dury; tot la Londra găsise azil și gravorul Václav Hollar, admiratorul care, mai târziu, îi va realiza cunoscutul portret. Poate că tot acum i-a cunoscut și pe „baconieni”. Era așadar o atmosferă remarcabilă pentru promovarea ideilor sale pansofice. A scris în grabă Via Lucis (Calea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
La coadă, bătrâna se rotea pe loc și cânta ceva suprarealist despre Domnul Iisus, blestemând omenirea păcătoasă. După 1990 îl bocea de la geam pe Ceaușescu. Până la urmă, au luat-o din apartament împreună cu fiul ei și i-au dus la azil...) Erau și pensionari scorțoși, demni și aroganți, de o violență sugerând posibili foști torționari. Erau apoi copiii, ajutoare de nădejde - cu cât mai mulți, cu atât mai bine, fiecare putea să „prindă” ceva. Își cheltuiau de obicei energia jucându-se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
parte, să instaleze și să propage teama în rândul celor care ar mai fi avut curajul să se revolte împotriva autorităților. O altă variantă a vieții lui Dobre după august 1977 susține că acesta ar fi fost internat într-un azil psihiatric, unde a fost supus tratamentului de spălare a creierului pe care regimul comunist din România (după modelul sovietic) îl aplica disidenților și opozanților în poststalinism. Mai multe voci susțin că Dobre s-ar fi reîntors în 1990 în Valea Jiului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în Valea Jiului, prezentându-se ca fiind fostul lider al greviștilor din 1977, dar că el a fost alungat imediat pe considerentul că devenise activist de partid. Alte voci susțin, în continuare, că Dobre din 1990 era un individ trecut prin aziluri psihiatrice și că pasivitatea și timiditatea sa erau cauzate de agresivele tratamente farmaceutice la care fusese supus. Opinia publică din Valea Jiului creditează însă mai ales varianta cu Dobre devenit activist. Ziaristul Carol Gigi Nicolau, care, în 1998, a realizat documentarul-reconstituire
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fără dușmani. Dacă lipsesc, sunt inventați. O dată identificați, aceștia nu merită nici o milă” (Tzvetan Todorov). Între 1944 și 1948 a fost pregătită represiunea oficială care, începută în 1948, s-a realizat în diverse forme: închisoare, asasinat, domiciliu forțat, internarea în aziluri psihiatrice, dar și o marginalizare la nivel social a oponenților. Aproximativ un milion de persoane au trecut prin diversele forme de încarcerare (închisoare, deportare sau domiciliu forțat). Dimensiunile represiunii sunt mai vaste, întrucât și familiile acestora au suportat, la rândul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ținea să-și păstreze o anumită imagine pozitivă în lume. Din acest motiv, formele represiunii au devenit mascate, cei indezirabili fiind acum ținta anchetelor, perchezițiilor sau amenințărilor cu pierderea locului de muncă și doar în ultimă instanță a internării în aziluri psihiatrice sau a instrumentării unor dosare de drept comun. Deși modul de organizare a represiunii se schimbase, atitudinile și persecuțiile îndreptate împotriva opozanților au rămas cam aceleași, fiind continuate. În acest fel, refacerea de după perioada de închisoare nu a mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Normală Superioară de la Sèvres, încheiate în 1901. Obține în 1904 și licența în filologie modernă la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Își desfășoară cariera de profesoară de limba franceză și de limba română la Școala Normală „Azilul Elena Doamna”, apoi la Școala Centrală de Fete și la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din București. Alcătuiește mai multe lucrări de metodică și manuale pentru toate clasele secundare. Colaborează cu articole și eseuri la „Arhiva românească”, „Boabe de grâu
RADULESCU-POGONEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289113_a_290442]