10,353 matches
-
C=Nși C-NH-C. Eficiența produsului de oxiamonoliză ca îngrășământ se explică, în primul rând, prin stabilitatea diferențială a azotului în macromoleculă. O directă sursă de alimentare a plantelor o constituie grupările -NH4+, precum și cele ușor hidrolizabile (amidiceă considerate rezervă imediată. Azotul greu hidrolizabil legat chimic reprezintă un stoc potențial, iar azotul nehidrolizabil o sursă cu proprietăți de mineralizare lentă. De asemenea, soluția disulfitică conține partea minerală a produselor vegetale inițiale (Co, Cu, Ni, K, Al, Fe, Mo, B etc.Ă care
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
explică, în primul rând, prin stabilitatea diferențială a azotului în macromoleculă. O directă sursă de alimentare a plantelor o constituie grupările -NH4+, precum și cele ușor hidrolizabile (amidiceă considerate rezervă imediată. Azotul greu hidrolizabil legat chimic reprezintă un stoc potențial, iar azotul nehidrolizabil o sursă cu proprietăți de mineralizare lentă. De asemenea, soluția disulfitică conține partea minerală a produselor vegetale inițiale (Co, Cu, Ni, K, Al, Fe, Mo, B etc.Ă care formează cu produsele de degradare oxidativă complecși chelați 176 cu
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
coordinație 2/4 molecule de apă, formându-se complecși (figura 53Ă, cu rol foarte important, atât pentru menținerea umidității solului, cât și pentru eliberarea lentă a ionului respectiv, necesar nutriției plantelor. Reacția de oxiamonoliză a lignosulfonaților și implicit conținutul de azot al produselor de reacție este influențată de o serie de factori: Presiunea parțială a NH3 Reacția de amonoliză oxidativă începe la o presiune parțială a amoniacului de 0,2 - 0,5 atm., la o presiune de 3 atm. are loc
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Reacția de amonoliză oxidativă începe la o presiune parțială a amoniacului de 0,2 - 0,5 atm., la o presiune de 3 atm. are loc acumularea intensivă de compuși de NH3, iar de la 2 - 8 atm. apar forme organice de azot (figura 54Ă. După 8 atm., azotul este prezent sub formă de NH3, iar randamentul crește numai cu 3% față de masa substanței uscate a ligninei. Influența presiunii parțiale a NH3 asupra conținutului de azot Concentrația lignosulfonaților În condiții optime de oxiamonoliză
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
o presiune parțială a amoniacului de 0,2 - 0,5 atm., la o presiune de 3 atm. are loc acumularea intensivă de compuși de NH3, iar de la 2 - 8 atm. apar forme organice de azot (figura 54Ă. După 8 atm., azotul este prezent sub formă de NH3, iar randamentul crește numai cu 3% față de masa substanței uscate a ligninei. Influența presiunii parțiale a NH3 asupra conținutului de azot Concentrația lignosulfonaților În condiții optime de oxiamonoliză, cantitatea de azot introdusă în lignosulfonat
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
2 - 8 atm. apar forme organice de azot (figura 54Ă. După 8 atm., azotul este prezent sub formă de NH3, iar randamentul crește numai cu 3% față de masa substanței uscate a ligninei. Influența presiunii parțiale a NH3 asupra conținutului de azot Concentrația lignosulfonaților În condiții optime de oxiamonoliză, cantitatea de azot introdusă în lignosulfonat depinde de concentrația în substanță uscată (tabelul 40Ă. La o concentrație în substanță uscată de 30%, când în soluție este prezentă doar apa legată coloidal, conținutul de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
După 8 atm., azotul este prezent sub formă de NH3, iar randamentul crește numai cu 3% față de masa substanței uscate a ligninei. Influența presiunii parțiale a NH3 asupra conținutului de azot Concentrația lignosulfonaților În condiții optime de oxiamonoliză, cantitatea de azot introdusă în lignosulfonat depinde de concentrația în substanță uscată (tabelul 40Ă. La o concentrație în substanță uscată de 30%, când în soluție este prezentă doar apa legată coloidal, conținutul de azot în produs se micșorează mult. Astfel, concentrația limită a
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Concentrația lignosulfonaților În condiții optime de oxiamonoliză, cantitatea de azot introdusă în lignosulfonat depinde de concentrația în substanță uscată (tabelul 40Ă. La o concentrație în substanță uscată de 30%, când în soluție este prezentă doar apa legată coloidal, conținutul de azot în produs se micșorează mult. Astfel, concentrația limită a lignosulfonaților este determinată de asigurarea în sistem a prezenței apei libere. Influența temperaturii asupra conținutului de azot 179 Utilizarea ligninei oxiamonolizată ca fertilizator Testarea ca fertilizator cu acțiune lentă a produselor
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
uscată de 30%, când în soluție este prezentă doar apa legată coloidal, conținutul de azot în produs se micșorează mult. Astfel, concentrația limită a lignosulfonaților este determinată de asigurarea în sistem a prezenței apei libere. Influența temperaturii asupra conținutului de azot 179 Utilizarea ligninei oxiamonolizată ca fertilizator Testarea ca fertilizator cu acțiune lentă a produselor de oxiamonoliză, bazată pe existența diferitelor forme de azot introduse în lignină și pe transformările care se produc în sol, a dovedit acțiunea de biostimulare în
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
a lignosulfonaților este determinată de asigurarea în sistem a prezenței apei libere. Influența temperaturii asupra conținutului de azot 179 Utilizarea ligninei oxiamonolizată ca fertilizator Testarea ca fertilizator cu acțiune lentă a produselor de oxiamonoliză, bazată pe existența diferitelor forme de azot introduse în lignină și pe transformările care se produc în sol, a dovedit acțiunea de biostimulare în creșterea plantelor și a producției realizate. Astfel, după efectuarea unui experiment cu Am lignină ca îngrășământ s-a remarcat că recolta de cartofi
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de gudron, cât și în faza gazoasă, mecanismele potenŃiale de injurie fiind sintetizate în Tabelul 3.1. Compus chimic Mecanism Acroleina Toxic asupra aparatului ciliar Scăderea imunităŃii Efect mutagen Formaldehida Toxic asupra aparatului ciliar Efect iritant Efect carcinogen Oxizi de azot Stres oxidativ Cadmiu Stres oxidativ Favorizează emfizemul pulmonar Efect carcinogen Acid cianhidric Stres oxidativ Cele mai importante efecte ale compușilor din fumul de Ńigară asupra aparatului respirator sunt: disfuncŃii ale aparatului mucociliar, inflamaŃie, afectarea mecanismelor imunologice de la nivelul mucoasei bronșice
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
disfuncŃia endotelială, tromboza și inflamaŃia. Compușii chimici determinanŃi ai stresului oxidativ, implicaŃi atât în fumatul activ, cât și în cel pasiv, conduc la generarea de radicali liberi. Acești constituenŃi includ compuși carbonilici în faza de vapori (ex. acroleinaă, oxizi de azot, metaboliŃi ai hidrocarburilor policiclice aromatice, metale și unele microparticule. Stresul oxidativ indus de fumat, determină depășirea mecanismelor antioxidante endogene, care protejează în condiŃii normale sistemul cardiovascular împotriva a diferiŃi compuși cu un puternic potenŃial oxidant, ducând în final la afectarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
apolipoproteinei E, determinat genetică, la echivalentul a două Ńigări la fiecare 15 minute, 6 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, 3-8 săptămâni, a determinat efecte distructive asupra ADN-ului în peretele aortic, prin acŃiunea speciilor reactive de oxigen și azot. Rezultatul a fost dezvoltarea plăcilor de aterom similare celor apărute la om. Datele obŃinute experimental la animale de laborator și prin studii tisulare la om au arătat că afectarea oxidativă a ADN-ului mitocondrial poate fi un eveniment precoce în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de seră JI Joint Implementation (Implementare în comun) LEC Levelised Cost (Costul mediu unitar al energiei electrice pe durata de viață a instalației) MMBtu British Thermal Units (Un milion unități termice britanice) MCA Multicriterial Analysis (Analiză multicriterială) N2O Protoxid de azot NPK Îngrășăminte complexe ONU Organizația Națiunilor Unite OG Ordonanță de Guvern OECD Organisation for Economic Co-operation and Development (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) OM Ordin de ministru PIB Produs Intern Brut PK Protocolul de la Kyoto PNASC Planul național de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cu cea din ultimele trei decenii.<footnote Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice - IPCC (2000), Al 4-lea Raport Global de Evaluare. footnote> Principalele gaze cu efect de seră sunt considerate a fi: dioxidul de carbon (CO2); metanul (CH4); protoxidul de azot (N2O); hidrofluorocarburile (HFC); perfluorocarburile (PFC); hexafluorura de sulf (SF6). Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră, în principal a CO2, a fost considerată motivul principal al accentuării încălzirii globale în ultimii 50 de ani ai secolului trecut. Principalele surse de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
animaliere, cuplată cu modul prin care se face aplicarea pe teren Îngrășămintele chimice sunt larg folosite pentru fertilizarea terenurilor cu diferite culturi sezoniere sau perene. Principalele îngrășăminte chimice care pot genera emisii de GES în urma utilizării sunt cele care conțin azot, element indispensabil evoluției plantelor: azotatul de amoniu, ureea, sulfatul de amoniu, nitrocalcarul, îngrășămintele complexe (NPK). Ca urmare a proceselor care au loc în sol și plante, aplicarea de azot are ca rezultat generarea emisiilor de compuși azotați în aer, și
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
pot genera emisii de GES în urma utilizării sunt cele care conțin azot, element indispensabil evoluției plantelor: azotatul de amoniu, ureea, sulfatul de amoniu, nitrocalcarul, îngrășămintele complexe (NPK). Ca urmare a proceselor care au loc în sol și plante, aplicarea de azot are ca rezultat generarea emisiilor de compuși azotați în aer, și anume, amoniac, oxid de azot și protoxid de azot, acesta din urmă fiind un gaz cu efect de seră. În general, emisiile acestor gaze sunt direct proporționale cu cantitatea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
azotatul de amoniu, ureea, sulfatul de amoniu, nitrocalcarul, îngrășămintele complexe (NPK). Ca urmare a proceselor care au loc în sol și plante, aplicarea de azot are ca rezultat generarea emisiilor de compuși azotați în aer, și anume, amoniac, oxid de azot și protoxid de azot, acesta din urmă fiind un gaz cu efect de seră. În general, emisiile acestor gaze sunt direct proporționale cu cantitatea de azot folosită pentru fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sulfatul de amoniu, nitrocalcarul, îngrășămintele complexe (NPK). Ca urmare a proceselor care au loc în sol și plante, aplicarea de azot are ca rezultat generarea emisiilor de compuși azotați în aer, și anume, amoniac, oxid de azot și protoxid de azot, acesta din urmă fiind un gaz cu efect de seră. În general, emisiile acestor gaze sunt direct proporționale cu cantitatea de azot folosită pentru fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare și denitrificare. De asemenea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ca rezultat generarea emisiilor de compuși azotați în aer, și anume, amoniac, oxid de azot și protoxid de azot, acesta din urmă fiind un gaz cu efect de seră. În general, emisiile acestor gaze sunt direct proporționale cu cantitatea de azot folosită pentru fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare și denitrificare. De asemenea, utilizarea ureei sau a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
aer, și anume, amoniac, oxid de azot și protoxid de azot, acesta din urmă fiind un gaz cu efect de seră. În general, emisiile acestor gaze sunt direct proporționale cu cantitatea de azot folosită pentru fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare și denitrificare. De asemenea, utilizarea ureei sau a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de azot folosită pentru fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare și denitrificare. De asemenea, utilizarea ureei sau a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile totale ale acestui gaz. Dejecțiile animaliere folosite ca îngrășământ au un conținut de azot mai mic și un potențial mai redus de generare a protoxidului de azot decât îngrășămintele chimice, ca
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile totale ale acestui gaz. Dejecțiile animaliere folosite ca îngrășământ au un conținut de azot mai mic și un potențial mai redus de generare a protoxidului de azot decât îngrășămintele chimice, ca urmare a proceselor de descompunere care au loc înainte de aplicarea lor pe teren. Astfel, emisiile asociate cu aplicarea pe teren a dejecțiilor animaliere
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile totale ale acestui gaz. Dejecțiile animaliere folosite ca îngrășământ au un conținut de azot mai mic și un potențial mai redus de generare a protoxidului de azot decât îngrășămintele chimice, ca urmare a proceselor de descompunere care au loc înainte de aplicarea lor pe teren. Astfel, emisiile asociate cu aplicarea pe teren a dejecțiilor animaliere sunt în general mai mici decât cele asociate cu aplicarea îngrășămintelor chimice. Utilizarea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
scăderea emisiilor directe (de exemplu, încorporarea în sol urmată de acoperire, în loc de împrăștiere la suprafața solului), determină reducerea emisiilor. La cele de mai sus trebuie adăugat faptul că producția de îngrășăminte chimice are asociate, după caz, emisiile de protoxid de azot (de la producția de acid azotic), și consumul de resurse naturale, rezultând, în mod evident, avantajul de a folosi îngrășăminte naturale (dejecții animaliere). Pe de altă parte, reciclarea dejecțiilor animaliere în agricultură conduce la reducerea semnificativă a costurilor în cadrul acestui sector
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]