1,442 matches
-
numitului Isus Hristos, cu domiciliul de bază la Nazareth, dar care mai mult umbla brambura prin Israel, laolaltă cu o mână de ciraci, spunând și el una, alta, cică sub forme de pilde, mai făcând câte o minune așa ca pe la bâlciurile din provincie, căutând cu lumânarea un motiv ca să fie luat în seamă de cei mari, din prejma lui Ana și Caiafa. Pe timpurile acelea, nu trecea un an de la Dumnezeu, ca să nu apară în Israel un nou Mesia, dar evreii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Biserica Armenească, merg fără să vadă, văzând fiecare altceva, imposibil altfel, fiecare altfel, de nespus, spus. Nici nu bănuiesc când trec pe lângă fereastra de la demisol că de cealaltă parte, lungit în pat, un moșneag a suflat într-un fluier de bâlci din cele care în loc să scoată sunet, scot o potecă de hârtie foșnitoare. Acum îl ia de la buze și preț de o clipă, imaginea unei fetițe în fustă verde de catifea îi luminează creierul tăcut. La fiecare întâlnire cu Alexandru, Iulia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Nici cu mine nu voia să bea, pentru că el știa de toată povestea cu nevastă-sa. Auzi, spuse John, noi mai mâncăm? — Da, mâncăm. O cursă de urmărire Încă din Pittsburgh, William Campbell intrase Într-o cursă, organizată de un bâlci. Într-o cursă de urmărire pe biciclete, concurenții pornesc unul după celălalt, la intervale egale de timp. Merg foarte repede, pentru că aceste curse sunt limitate de obicei la distanțe scurte, și, dacă ar Încetini, cel din urmă, care-și menține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
iasă pe marginea pistei. Dacă nici unul dintre concurenți nu este descalificat, câștigă cel care are În avans cea mai mare distanță. În cele mai multe curse de urmărire, dacă participă doar doi concurenți, unul este ajuns din urmă În primii zece kilometri. Bâlciul l-a prins din urmă pe William Campbell În Kansas City. William Campbell spera să păstreze o mică distanță Între el și bâlci, până ajungeau la coasta Pacificului. Atâta timp cât preceda bâlciul, Își lua banii. Când l-au ajuns din urmă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cele mai multe curse de urmărire, dacă participă doar doi concurenți, unul este ajuns din urmă În primii zece kilometri. Bâlciul l-a prins din urmă pe William Campbell În Kansas City. William Campbell spera să păstreze o mică distanță Între el și bâlci, până ajungeau la coasta Pacificului. Atâta timp cât preceda bâlciul, Își lua banii. Când l-au ajuns din urmă era În pat. Era În pat când managerul trupei intră În cameră și, după ce acesta plecă, se gândi că ar putea la fel de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
concurenți, unul este ajuns din urmă În primii zece kilometri. Bâlciul l-a prins din urmă pe William Campbell În Kansas City. William Campbell spera să păstreze o mică distanță Între el și bâlci, până ajungeau la coasta Pacificului. Atâta timp cât preceda bâlciul, Își lua banii. Când l-au ajuns din urmă era În pat. Era În pat când managerul trupei intră În cameră și, după ce acesta plecă, se gândi că ar putea la fel de bine să rămână acolo. Era foarte frig și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că ar putea la fel de bine să rămână acolo. Era foarte frig și nu prea se grăbea să iasă afară. Nu-i plăcea În Kansas City. Căută sticla de sub pat și luă o gură. Îi făcea bine la stomac. Domnul Turner, managerul bâlciului, refuzase să bea un pahar. Întrevederea lui Campbell cu domnul Turner decursese Într-un mod cam ciudat. Domnul Turner ciocănise la ușă. Campbell strigase: „Intră!“. Când domunul Turner păși În cameră văzu niște haine aruncate pe un scaun, o valiză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acestea la care se referă învățătorul Alexandru Mânăstir eanu ʹ Deși, „Ca și în celălalt război învățătorii și profesorii au plătit cu greu un tribut de sânge”, învățătorul din Priponești rememorează sovietice,puținii comuniști se agită, fac tărăboi ca la bâlci, dar lumea majoritatea zdrobitoare, nu agreează politica des ervită Moscovei... „. Iată, deci, pe învățătorul și ostașul Mânăstireanu devenit « slugă la chiaburi, fascist, legionar„. Și autorul volumului consemnează subliniat: „Așa am intrat în cea mai neagră noapte a Istoriei noastre contemporane
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Andrei povestește Scufița Roșie, varianta a doua. A fost odaată ca niciodaată, o bunicuuță, tare supăraată. Și-a Împușcat-o lupul. Că plîngea. Textele din această Scufiță roșie pe care o citiți cu ochelari sînt aproape la fel de vechi ca basmul: „BÎlciul presei” (titlu inventat de Radu G. Țeposu) a apărut În Cuvîntul, Amfiteatru și Cuvîntul de ambe sexe, sub pseudonimul H. Parcea, În anii 1990 - 1992; rubricile de cinefil datează din 1998; eseurile au fost tipărite În România literară și Cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tembelă, amară, Înduioșătoare, superficială pînă la fundație, barbară, cu mintea pline de clișee din cele mai vechi timpuri și de toate tipurile, automatisme pitorești cum ar fi plăcutul automatism de-a trăi fără scop și neliniștitoare pentru cineva privind acest bîlci de-afară, din ploaie, cel mai exact fiind surprinsă magica trăsătură care ne dă sens, lipsa de sens, absența ridicol inocentă a tragicului, naționalul lasă, dom’le, că n-o fi foc, chiar atunci cînd e, vezi scena cu incendierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ei de a-și decupa sfîrcurile, nimic nu e cutremurător În filmul ăsta exceptînd plictiseala crasă, totul complet lipsit umor, nu are nici măcar din cel involuntar. Cu excepția dedicației regizorului filmului, Tudor Giurgiu, ce apare pe negrul genericului final: Bunicii mele. BÎLCIUL PRESEI 1 Abia acum a apărut primul număr al revistei Noi, sub direcția lui Dinu Săraru care nu putea să n-apară. De la-nceput, totuși, o mică deziluzie: publicația-i săptămînală. Așteptată cu-atîta Înfrigurare de toți cei ce simțeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cenușie, de origine dacică, și la brînză, de aceeași origine, Însă obținută prin coagularea laptelui de vacă, sau, la nevoie, de oaie, mi-am adus aminte de un text percutant dintr-una din revistele pe care le tot citesc pentru bîlciul ăsta al presei. „Între nenorocirile lăsate-n urmă de Andrei Pleșu sînt și aprobările de care s-au bucurat persoane din afara țării, să facă săpături la Sarmisegetuza. Astfel, importante descoperiri arheologice au făcut pași În necunoscut.” Cum ar fi viezurele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
193 Un bosniac la curtea regelui Spielberg........................210 Poveste fără sfîrșit.......................................................221 Shakespeare În America..............................................248 Lady in Black nu cînta la virginal..................................250 Mai iute ca bacteria.......................................................252 Recviem pentru Pablo..................................................254 Homer la cinema...........................................................256 În rezervă............258 BÎlciul presei.........262 1..........................263 2..........................275 3..........................292 4..........................308 Eseuri În bandulieră............................ 334 G-text.............................................335 Stejar, extremă urgență..................344 Mioritza Forever (Despre violență)........348 Creierul națiunii.....................................353 Iarna flamandă......................................356 Cartea de noapte.............................374 CÎinele și măgarul ..................................375 Încîlcitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
îți spuneam, un jongleur, un saltimbanc. Îmi aduc și acum aminte scena decisivă: era costumat și-și pregătea masca, își punea vopselele acelea pe obraz și auzea voci și râsete, nu prea departe de el; se afla, probabil, într-un bâlci oarecare, într-un cort, ascuns după o perdea, gata să apară din nou în fața spectatorilor și să-i facă să râdă cu acrobațiile și jongleriile lui. Și deodată, spune autorul, tânărul și-a dat seama de decăderea lui, într-un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a povestit logodnicei descoperirea pe care o făcuse: că el, faimosul artist, neîntrecutul saltimbanc și jongleur, își trădase adevărata lui vocație, care era, într-un anumit sens, religioasă și ajunsese, ca toți cei din breasla lui, un simplu meșteșugar de bâlci, flatat și fericit că poate amuza oameni de tot felul, de la castelani și castelane la argați și slugile lor... - Și atunci, întrebă nedumerită Maria, ce s-a întîmplat? De ce s-au despărțit? - Tocmai asta nu înțeleg prea bine. Poate nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
De Crăciun ți-am dat inima mea. Mașina pare că se mișcă atît de Încet, iar În stomacul nostru există o boală, o boală care ne face să ne simțim de parcă am fi mîncat prea multă vată de zahăr la bîlci și apoi ne-am fi dat În călușei. Lui Stacey Îi plăceau călușeii. Noi și ea, ea vîrÎtă Între noi. Familia nucleară, Învîrtindu-se, răsucindu-se, dezorientată, dar Încă stînd Împreună claie peste grămadă. Încă... — Iești mai sexi cu iea, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ținu apoi o cuvântare patriotică. Își umfla glasul, gesticula, se roșea. In gura lui, cu câțiva dinți de aur și alții falși, vorbele mari, de rigoare în astfel de ocazii, gâlgâiau ca niște bășici goale, care pocnesc inutil într-un bâlci unde oamenii cască ochii cu urechile înfundate. Între multiplele calități politice ce-și atribuia prefectul era și aceea de neîntrecut orator poporan. Avea convingerea mare că verbul său fierbinte merge drept în inima țăranului și o modelează după intențiile lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să nu rămânem de căruță! ― Așa-i! făcură ceilalți înviorați, ca și când le-ar fi vorbit din fundul inimii. Pe drum mai întîlniră ici-colo oameni care se sfătuiau și care de asemenea se luară după dânșii. În bătătura cârciumii barem era bâlci. Până și femei, și copii căscau gura amestecați prin mulțimea înfrigurată. Glăsuiau însă puțin și domol, parcă cuvintele ar fi avut greutăți de plumb. Numai uneori țâșnea cîte-o vorbă tare, ca un strop într-un nor încărcat, stârnind uimirea și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lași! ― Adică asta-i dreptatea, să ia ce-i mai bun tot care au, iar noi să fluierăm a pagubă? amenință altul. ― Eu nu vreau să știu nimic! făcu Marin Stan furios. Aici nu merge pe tocmeală, că nu e bâlci. Cine ce a apucat, e bun stăpîn! Leonte Orbișor îi puse mâna în piept. Se smuciră câteva clipe și se suduiră. Marin, simțind că toți îi sunt potrivnici, se înmuie: ― Apoi lasă c-om vorbi noi altă dată, dacă-i
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
desfăcea în umeri plecați, de parcă purtătorul lor ar fi tras la edec. Colțurile gurii se căzneau să-i acopere dinții uscați de bătaia vântului, încât aveai impresia că se opintesc în zăbală. Ai fi câștigat bani buni cu el la bâlci, arătând, spre hazul asistenței, un om care nechează, dar, dacă l-ai fi auzit dindărătul unui perete, ți-ai fi făcut cruce, jurând că e un cal ce vorbește. Avea mâini atât de lungi, încât nu știai dacă e un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
6. Strada Buicanilor, L = 164 m 7. Strada Bujorului, L = 170 m 8. Strada Cartofului, L = 152 m 9. Strada Câmpul lui Miloș, L = 482 m 10. Strada Arțarului, L = 300 m 11. Strada Cucului, L = 304 m 12. Strada Bâlciul Robit, L = 374 m 13. Strada Fagului, L = 210 m 14. Strada Frunzei, L = 627 m 15. Strada Grădina Boierească, L = 632 m 16. Strada Gurguiești, L = 1100 m 17. Strada Izvorului, L = 354 m 18. Strada Macului, L = 1328
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
la vârsta de 15-16 ani. Plină de coșuri, prost pieptănată, prost îmbrăcată, purtând ochelari cu lentile groase, nu face nici cel mai mic efort pentru a-și îmbunătăți aspectul. La pensionul din Bourgogne unde o înscriseseră părinții săi, negustori de bâlci, și unde a rămas din 1959 până în 1962, băieții, dar și fetele își băteau joc pe față de ea. O porecleau, plini de cruzime "maimuțoiul", "Fernandel" sau "Yeti, omul zăpezilor". În luptă cu ea însăși, Françoise respinge cu groază ideea iubirii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de la 1864, prevedea că depozitarul poate să oprească depozitul până la plata integrală cuvenită lui prin cauza depozitului; în sfârșit, art. 1910 din Codul civil de la 1864, arăta că "dacă posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpărat la bâlci sau târg, sau la o vindere publică, sau de la un neguțător care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate să ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului prețul ce l-a costat." 89 L. Ghinea, Unele probleme referitoare la dreptul de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
scriitorului. Ceea ce seamănă cu un straniu exercițiu de hipnoză este o ficțiune densă, acutizată în gama înaltă a subiectivității, de unde și aspectul de jurnal sau autoficțiune. Bizara aventură de a fi om" Văzându-și chipul într-o fotografie dintr-un bâlci, protagonistul Întâmplărilor are senzația copleșitoare că, în timp ce el a trăit într-un târg uitat de provincie, persoana sa adevărată a călătorit în jurul lumii, fără să știe. Fluiditatea identitară îi conferă abilitatea de a traversa granița realității, clivajul eului tinzând mereu
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
construite pe tehnica sugestiei și a detaliului aparent neutru, cu finaluri deschise și posibilități multiple de interpretare, inclusiv politică. Panic Syndrome! dezvoltă aceeași linie a fantasticului, epurată de temele întunecate ale spațiului concentraționar. Spațiul narativ este acum unul american, dar bâlciul existenței umane rămâne același. Tema identității e explorată de această dată din perspectiva, ironic-amuzată, a unui „eu” panicat, care suferă de o „boală fără nume”, asemănătoare cu „moftul” lui I.L. Caragiale. Este un fel de cerc vicios al psihopaților, dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]