1,395 matches
-
jos, dincolo de Cibin, zidurile greoaie cu contraforți ale cazărmii vechi zidite de Maria Thereza și-n față piața, unde În asfințit Își desfăceau zlătarii șatra; căruțe cu iz de catran și gaz ca pletele fetelor, Împletite cu zdrențe roșii și bănuți de aramă, cîntecul deochiat al băiatului care cositorea cazane amuțind la apariția domnișoarei cu umbreluță roz, pentru că și țiganul are obraz, o finețe veche În degetele subțiri, În coapsele prelungi „Bate-mă boierule, bate-mă că nu-ți semăn!“. Seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bun. — Eram În balcon, am acolo niște sticle de care vreau să mă debarasez. Poate trece vreo țigancă să i le dau. Da ce, ți-i greu să le speli și să le duci la complex că mai scoți un bănuț. Văz io că nu prea știi să te gospodărești. N-am multe și nu merită osteneala. — Ehe, cum bag seama, la dumneata multe nu merită osteneala. Tac și Îmi fac de lucru cu ciucurii milieului de pe masă. — Să pun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
răsturnată, din care vodca gâlgâie fără oprire. Incredibil! Și cât costă? se interesează Ivan. Cinci mii de ruble, răspunde barmanul. Ca urmare, Ivan pleacă În Siberia să taie copaci, muncește ca un sclav, nu mănâncă, nu fumează și strânge fiecare bănuț. După o jumătate de an, intră În barul cu pricina, pune un teanc de ruble pe tejghea și-l Întreabă pe barman: Mai ai sticla aia care nu se termină niciodată? Da, zice barmanul. Bine, dă-mi și mie două
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nerod; rușinată, fata se acoperi și-și luă lucrurile în grabă, fugind. N-am uitat nici o zi geroasă cu ninsoare măruntă din soare. La fereastră, bunica îmi zicea că ninge așa doar cînd e ger. Eu mă cățărasem uimit, lipind, bănuț rotund de aramă, nasul pe geam, cu ochi rotunzi și obrazul și palmele rotunde spre ce era afară. În liniștea de dincolo treceau sănii cu oplene pline de oameni în cojoace și de femei cuibărite la codîrlă ce țineau în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
revelația singurătății unui copil de treisprezece ani. Peste o clipă i-am mai pus o întrebare. - Azi ai mîncat? Cu o resemnare teribilă, copila răspunse: - Ce-a dat Dumnezeu! Pentru gaz și pentru chibrituri, i-am pus în palmă un bănuț, deși cred că, mai degrabă, avea să-l schimbe pe tutun. Seara, doamna Tomulescu comentă: „Cînd dă soarele sus, cei din Humosu de-abia se scoală. După ce și beau țigara, întind țolul la umbră și încep să se păduchească. La
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a ne pune țara gospodărește la punct și pentru a elimina dezechilibrele structurale față de Europa, pe care le avem de atâta vreme. Eram voioși atunci fiindcă un asemenea dar, curat pe de-a moaca, nu se prea primește, și, cu bănuții aceia, multe lucruri s-ar fi pus la punct în domeniile autostrăzilor, modernizării unor artere de circulație din orașe, extinderii canalizării urbane și rurale, rețelelor electrice, de apa și gaze, etc. etc... Nu mai departe, decât prin anii '70 ai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
un credit? Aveți garanții? Dacă nu, vă rog reveniți altă dată." Sunt și altfel de oameni cu bani, dar de aici din sufrageria mea, nu am antene suficient de puternice ca să bată până la ei, fiindcă de obicei, cum au un bănuț grămadă, fuga până prin Elveția, Cipru, Insulele Cayman, să-l pună la adăpost că nu se știe, dacă peste noapte vin iar comuniștii. Aceștia sunt vai de capul lor, dacă rămân fără bani de țigări, trebuie să se urce în avion și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
hohotind bodygard-ului. Mai are și nervi, după ce că nu știe pe ce lume trăiește. Îmi umple palma cu vreo cinșpe monede fără valoare. Le strâng pe toate în pumn, apoi le azvârlu în sus. Aerul stătut al cabinei se umple de bănuții tranziției, umiliți de inflație. Pe capul casierei și al bodyguard-ului cade o ploaie de nichel. Se aud țipete. Românii încolonați la ghișeu mormăie: după ce că îi mai dă și restu’, uite ce face nebunu’! Oricum, o spun doar cu jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
O prind repede de brațul drept, dar ea continuă să se prăbușească și mă trage și pe mine deasupra. Ne trezim pe spate în mijlocul drumului prăfuit. Sacii au sărit și ei din căruț. Dintr-unul fasolea se scurge încet, ca bănuții dintr-o poker machine. Sar în picioare puțin amețit. La picioarele mele, tanti Cucu se zbate cu mâinile și tălpile în sus, ca un gândac de Colorado obez. Încerc să o ridic, dar carapacea ei e prea grea. Iar risc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
unui tur al publicului, cu ghid, în compania a șaptesprezece turiști, a reușit - neobservat - să șterpelească un ceas cu pendulă Ludovic al XV-lea care valora zeci de mii de lire sterline.) Dar pentru că s-ar putea spune că fiecare bănuț din averea familiei Winshaw - datând tocmai din secolul al XVII-lea, când Alexander Winshaw și-a pus bazele afacerilor lui punând monopol pe o parte profitabilă a negoțului cu sclavi recent apărut - a provenit, pe diverse căi, din exploatarea nemiloasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
săși vadă visele cu ochii. Nepoții... Generația mea însă mai are un singur vis: să aibă bani de înmormântare! Și se întreabă cu înfrigurare dacă de pe ogoarele pârloagă ce se întind pe moșiile părăsite ale satelor, vor putea scoate un bănuț pentru ultimele cheltuieli... Cu ce o fi greșit generația mea, de i s-a hărăzit o asemenea soartă de cobai? - Generația mea, generație cobai, eseu publicat în revista Elanul nr.97, martie 2010;
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
lor. Au dinamitat și seiful. Nu știe nimeni ce-au scos de-acolo. Vasul transporta aur și l-au luat pe tot. L-au golit. Eu am fost ăla care l-a găsit și nu m-am ales cu nici un bănuț. Da’ a fost o Întreagă poveste. Cică era chiar lângă portul din Havana când a Început uraganul și n-au putut acosta sau n-au primit permisiunea. Căpitanu’ ar fi Încercat să-l bage În port. Așa că am mers mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fără mamă, i-am zis și i-am mai zis și ce să facă cu banii ăia. Îi dai cincizeci de peso lu’ derbedeu’ ăla și mie-mi Întinzi douăzeci, când ai să-mi dai șase sute. Nu mai vreau nici un bănuț de la tine. Știi ce poți să faci cu ei. M-am dat jos din mașină fără un ban În buzunar și nu știam nici unde o să dorm În noaptea aia. Mai târziu m-am dus cu un prieten și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu mă dibuiască nimeni. 103 Parcă poți să știi când vine ceasul rău? Uite că vine și gata. Da’ mă cam duci cu vorba și rachiul cela nu mai vine. Fără altă vorbă, Maranda a luat trăistuța cu sticla și bănuții și a plecat să aducă rachiu. După o vreme, s-a întors, dar cu mâna goală. Am ajuns prea târziu, Toadere. Crâșma era închisă. De unde să-l iau eu pe crâșmar noaptea? Ei, dacă așa s-o întâmplat, n-am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
marmură văzu o copie a zeiței Venus ieșind din apă, care-i aruncă o privire îmbietoare. Se opri gâfâind în fața prăvăliei negustorului de mantii. Intră precaut ca un hoț și, urmărit de privirea neîncrezătoare a negustorului, aruncă pe tarabă câțiva bănuți și cumpără o mantie. Alese una neagră. Cu mantia împăturită sub braț, o luă din nou la fugă spre Palatinus. Se opri să-și tragă sufletul la un colț al străzii, de unde se zărea Palatul Cezarilor. Ascunse mantia în încăperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ca nu cumva pîrîșul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, și să fii aruncat în temniță. 26. Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuț." 27. Ați auzit că s-a zis celor din vechime: "Să nu preacurvești." 28. Dar Eu vă spun că orișicine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui. 29. Dacă, deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
o colibă, apoi rămîn cu el În gît În fața unui magazin de cosmetice așteptînd-o pe Mariana și ascultînd un băiat de vreo douăzeci de ani care cîntă blues În fața unui cinematograf, e formidabil, strada are acustică, cîntărețului i se aruncă bănuți În cutia banjo-ului. Mă scotocesc și eu prin buzunare, arunc o hîrtie de zece franci, ca Între confrați, pe urmă Îmi pare rău. Intrăm la Tartuffe, o cafenea extrem de elegantă, aproape goală, În țara asta numărul cafenelelor este impresionant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Dumitru. Ii bine, pentru că pe urmă încep ploile și zloata. Atunci vă mai hodiniți și voi până a da omătul, să începeți a căra porumbul - a încheiat vorba evreul. Numai că atunci, jupâne, ar cam trebui să mai pui câțiva bănuți peste ce ne plătești acum. Pe vreme de iarnă îi altcum și pentru dobitoace și pentru noi - a spus Pâcu, făcându-i discret cu ochiul lui moș Dumitru... Iarna a început așa într-o doară. Azi un fulg, mâine altul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a’ lui Dumnezău Îț’ Înclinî cântaru câtri viațî nu poț’ macar sâ-i treci pi dinainti. Și-apoi sî socotim... Nu-i mari lucru celi ci sî aflî colo pi tipsâi... Un cocoșăl pentru moțu’ lu’ Tudorel, un lănțug cu un bănuț pentru doamna Maria, mama băietulu’, șî douî lănțâșoari cu câti un ban; unu’ pentru doamna Lia și celălalt pentru frumoasa Despina! Aista-i sămnu’ recunoștințî’ noastri cătri mânuțâli cari nu ne-o lasat sî trecim În ceea lumi... ― Apoi acolo
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
concomitent cu miez de măr făinos. Eram regina lui de apă și de sare. M-a ținut în brațe și mi-a compus liedul ăsta; l-a compus pe clapele dinților, genunchilor negri, coastelor mele. Purtam o basma mov, cu bănuți alămii și mereu altă petunie la ureche. Ieșeau aburi din pîlnia petuniei. Cristoase, vorbesc despre nopți de dragoste din mileniul II, secolul trecut. Cînd ațipeam pe țărm, nu visam lei, ci pe Iordan, ghepardul. El, nu marea, era apa tîrînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lui Brăduț: devenise excesiv de mofturos și de văicăreț-efeminat. Nimic nu era destul de special pentru iubirea de lux a stripperului. Cică spartanii se rugau de zei să le dea puterea de-a suporta nedreptatea. Și eu mă consideram nedreptățită. Chiverniseam salariul (bănuții nu-mi erau de-ajuns, însă de la Marx tot am învățat ceva: mi-a transmis sila de sacul cu bani capitalist, de scopurile materiale scuzînd mijloacele), mă împrumutam să le fac rost de bunătăți. Patrick întîmpina cu lehamite toate gesturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se potolise. Până la urmă, Aurica se lăsă păgubașă, uitându-se cu jind la ursulețul de pluș. Petrache își pipăi mărunțișul din buzunare, privind când la căutătura bosumflată a Auricăi, când la rânjetul molfăit al bătrânului. — Câte ? întrebă acesta, cerându-și bănuții cu palma întinsă. — Nouă din zece, propuse Petrache. Te prinzi ? Bătrânul se ridică, abia atunci Petrache văzu că-i lipsea un picior, țopăi înlăuntrul dughenei și numără la repezeală zece capse pe care le puse, mușuroi, în fața lui. Flăcăul le
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
jumătate nimerită, să-i caute mereu cărți noi și să netezească marginile umezite ale paginilor. De aceea, nu crâcnise atunci când Golea îl proptise, deunăzi, pe căruțul cu rulmenți și îl lăsase în fața magazinului Cocor, la cerșit. Se bucura de fiecare bănuț pe care trecătorii i-l strecurau în tolba atârnată de gât, gândindu-se că asta îi face ei viața mai ușoară. De aceea se bucura acum pentru mirosul înțepător și dulceag, în același timp, al mâncării de praz cu măsline
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
făcu un semn și Faraon îi puse țigările în palmă. Găsi apoi o batistă mototolită, Calu clătină din cap și atunci Faraon o aruncă disprețuitor pe jos. Continuă cu buzunarul stâng, unde găsi ceva mărunțiș. Calu făcu iarăși semn, primi bănuții, apoi îi întinse unul, făcând semn și spre Marchiză, care își primi partea. Fu apoi rândul lui Chisăliță. Faraon îl apucă pe pitic de brăcinari și-l săltă. — Pe bulangiii ăștia doi lasă-i, că pierdem vremea, hotărî Calu, spre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
popor al Sodomei și Gomorei. Ești tot o rană și totul este pustiit, țarinile vi le mănâncă străinii sub ochii voștri ! De veți da bani pentru biserica Domnului, bunătățile pământului veți dobândi ! Magdalena se apropie cu pași nesiguri, scoase un bănuț din sân și i-l întinse. Isaia luă banul, îl încercă între dinți, încuviință, apoi scrise în catastif. O mângâie pe păr, privind-o cu înduioșare : — Boul cunoaște pe stăpânul său și asinul ieslea, dar nenorociții ăștia nu m-au
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]