16,035 matches
-
nu a mai fost trimis pe front, ci a luat parte la activități în cazarmă, căci războiul era pe sfârșite. Lucache s-a întors și el din război rănit la un umăr. Alții au rămas pentru vecie pe câmpurile de bătaie. Mulți au fost luați prizonieri în lagărele rusești, găsindu-și obștescul sfârșit. Puțini au fost cei care s-au mai întors acasă, căci unii au fost obligați să rămână să populeze satele măcinate de război în Siberia, în Taiga și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
altele, mai cu vârf și mai îndesate. A venit vremea și s-a însurat Chimircan, luând o fată frumoasă și harnică. În vreo patru ani de zile el i-a făcut nevestei trei fete, dar a ținut-o numai în bătăi până când și-a dat duhul biata femeie, rămânându-i cele trei copile mici ale nimănui. Apoi el s-a căsătorit de urgență, aducându-și o femeie de la Suhuleț - Tansa. Dar aceasta era ca și Chimircan, căci „până nu tună nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și, când se întorcea cu gălețile cu apă de la fântână, au chemat-o în ogradă, spunându-i să lase gălețile că nu stă mult, doar să-i arate ceva. Cum au văzut-o în casă au și luat-o la bătaie și au anchetat-o. Când a venit din întâmplare o altă vecină, Chimircan cu Rarița lui i-au pus 39 Leonorei o furcă cu un caier și un fus ca să toarcă, să o vadă vecina torcând, nicidecum plângând. După ce a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
scandal. Nu ca acum, îți ia fata și o duce în Spania sau la turci să facă gologani. Vasile a hotărât să meargă cu pețitul la fata cea frumoasă, tocmai la Tungujei, sat așezat pe o buză de deal, în bătaia vânturilor. Printre cei care au fost staroste, a fost și moșul lui, Dumitru B....ă, fratele lui Sava. Vasile al lui Sava peste timp Dumitru era cu Agripina lui tânără și frumoasă, dar îmbrăcați ca vai de lume. Agripina avea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
făină de porumb pe gură și i-a îndesat-o pe gât cu melesteul, asfixiindu-l. Jandarmii l-au luat pe Ghițișor de acasă de la Oacheș, ducându-l la jandarmerie, anchetându-l și între timp administrându-i câte o porție de bătaie. Acasă, Rarița a și trecut la lucru cu ulcica pentru a-și salva odrasla. Ce-i drept că lucrările ei magice au dat roadele scontate, căci Ghițișor al ei nu a recunoscut nimic cu toată bătaia pe care a încasat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
câte o porție de bătaie. Acasă, Rarița a și trecut la lucru cu ulcica pentru a-și salva odrasla. Ce-i drept că lucrările ei magice au dat roadele scontate, căci Ghițișor al ei nu a recunoscut nimic cu toată bătaia pe care a încasat-o în urma căreia a rămas crăcănat pentru toată viața, că datorită faptului că a rămas crăcănat nu l-au luat nici în război; după cum se știe în 1918 a avut loc Primul Război Mondial. Nici în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
i-a dat nimic, tot a amânat-o cu vorba până când a murit Oacheș și apoi nu i-a mai dat nimic. Petrache și-a făcut o casă pe pământul lui Dumitru B....ă, dar a încasat o mamă de bătaie de la mama lui, adică de la Grapina, de l-au scos oamenii. Apoi l-au luat în război și pe Petrache. Cum babele aveau nevoie de slugă să le muncească, a trecut iar și iar la magie, învârtind ulcica și l-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
funia udă Ghițișor. Gheorghe a vrut să o lase pe nevastă-sa, dar frații ei își aveau casele gard în gard cu al lui Ghițișor. Și a promis că-i sapă mormântul. Catrina s-a dus devreme în pământ din cauza bătăilor. Gheorghe al lui Catrinei are nouă copii, din care șase fete și trei băieții, cel mare poartă numele de Ghiță spunându-i lui Georghe la o discuție mai aprinsă: Nu tu ești tatăl meu ... Ghițișor e tatăl meu. La un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
doi frați adevărați și rareori îndrăznea vreun flăcău să se ia de unul dintre ei. Ilinca și vara și iarna avea la geamuri flori înflorite, cu flori roșii. Din când în când Butnaru îi mai administra câte un pui de bătaie, probabil că Ilinca mai vocifera și poate că îl mai amenința cu fuga. La bătrânețe Paraschița era de aproape nouăzeci de ani, iar Ilinca făcea scandal că nu mai moare baba. El s-a enervat într-o zi și i-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
odată cu cooperativizarea agriculturii nu mai aveau la ce sta pe lângă casa părintească. Greutățile s-au ținut de el lanț. A avut probleme cu vecinul lui, adică cu moșneagul Costache Dău, care, din motive greu de înțeles, l-a luat la bătaie pe fiul cel mai mare al lui Lucache, pe Petru, de doar nouă ani, care se afla în spatele grădinii. Lucache a auzit țipătul lui Petru, a alergat să vadă ce se întâmplă și mare a fost surpriza când l-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a urmat o săptămână grea, mai ales seara și noaptea, după spectacolul cu lovituri. Fiul moșneagului, Petrache Dău și cu nepotul moșneagului, Goldan, amândoi au venit cu felinarele aprinse să-l răzbune pe moșneag. Dar cum zicala e zicală că bătaia nu se mai întoarce și în acest caz s-a adeverit. Frații și cumnații lui Lucache erau acolo descurajând pe bătăuși. Anii s-au scurs, odată cu ei trecând unele necazuri și făcând loc la alte suferințe. Anica, soția lui Lucache
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
copil: Petruț, ai mai ciocardit ceva? Adică, dacă a mai prins vreo găină. O altă misiune pentru Petruț era aceea de hăitaș, că Vornicu, amantul ei, era vânător și avea pușcă și îi trebuia om să-i abată vânatul în bătaia țevii. De la misiunea asta s-a ales Petruță cu un reumatism care l-a chinuit toată viața. După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, ba chiar de la izbucnirea lui, boierii au fugit din țară și au rămas conacele pustii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și a avut copii, în tot acest timp el avea și prăvălie, că știa ca nimeni altul taina de a câștiga profit. Îi plăcea „să se dea în bărci” cu Maria Goroaie, iar pe nevastă-sa a uscat-o în bătaie până a băgat-o în mormânt. S-a recăsătorit cu Maria Goroaie și au construit o nouă casă în vârful dealului, unde avea teren mai mult și avea și viță de vie. Cea de a două casă se află în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nevastă. După ce s-a sfârșit războiul a trebuit să-și facă și el casă și unde putea să-și facă decât pe locul tatălui, dar s-a lovit de împotrivirea mamei lui. Și i-a administrat Grapina o mamă de bătaie cu un par, de au intervenit vecinii și au calmat-o, întrebând-o de grădină. Nu-i grădina lui Dumitru? Ba da. Și Dumitru nu-i tata lui Petrache? Ba da. Și atunci pe al cui pământ vrei să-și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ca un tăvălug de la răsărit, orânduire care a dat progresul cu câteva sute de ani înapoi. Așa că pe cei harnici i-a bătut și i-a umilit luându-le toate bunurile adunate de generații întregi. Pe unii ucigându-i în bătaie, pe alții întemnițându-i pe viață. Prin urmare, motorul cu aburi și batoza au fost luate la colectiv. Boii, vacile, caii, oile, caprele, carul, grapa, plugul, toate au fost luate la colectiv. Și pământurile au fost luate la colectiv. Așa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
oralități. „Am purtat ideile și credința precum poartă vântul microbii.“ Iar aceste idei și această credință merită culese din spațiul generozității și migrării lor, pentru a fi puse laolaltă și oferite încă o dată, pentru cei care nu au stat în bătaia bună a vântului și nu au putut beneficia de zborul lor. De aceea cartea în care Țuțea se recompune din fragmentele propriei sale risipiri s-a născut printr-o operație de regăsire, de captare, de depozitare și de regrupare. O
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
binele cu carul... Treisprezece ani de închisoare... Aveam doar o hăinuță de pușcăriaș. Ne dădeau o zeamă chioară și mămăligă friptă. M-au bătut... M-au arestat acasă. Nici nu țin minte anul... Când m-au anchetat am leșinat din bătaie. Iacătă că n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost după aceea la Jilava, la Ocnele Mari și pe urmă la Aiud. Eu mă mir cum mai sunt aici. De multe ori îmi doream să mor. Am
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de stat, mi se pare normal să o faci cum se cuvine. Aici nora sa a dovedit a fi culmea lașității și Începuse să bea cam mult. Femeia paralizată de 15 ani, avea parte zilnic de injurii, de blesteme, de bătăi și de apostrofări de tot felul: Că nu mai mori odată să scap de tine și multe altele, pe care femeia care-mi povestea, le auzise de la vecinii surorii sale. Bolnava nu s-a plâns mult timp de teama norei
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
dintre cele două gemene mincinoase. Spuneți cine a furat ouăle ori vă mai altoiesc? Eu, tată, recunoscuse una dintre ele, care părea chiar mai cuminte dar, ea m-a obligat să intru să nu stăm ca proastele să facem foamea. Bătaia ați luat-o pentru furt și pentru minciună, să vă intre bine În cap, iar În seara asta treceți direct la culcare fără nimic pe masă. V-ați luat singure, să vă fie Învățătură de minte. La scurt timp sosise
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
tatăl cu naduf. Ele s-au ghiftuit cu ouă de furat, le ajunge. Soția Îl privise cu luare aminte și uimită nu Îndrăznea să Întrebe mai mult. Așa care va să zică...ouă de furat? Apăi, pentru așa o ispravă chiar merită o bătaie....ce le Învăț eu și ce fac ele... Și-au luat plata fii fără grijă, de data asta au Întrecut măsura. Nu pot să ies pe stradă, că cineva mi se plânge de ele. Dau milităria jos din pod, că
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mereu încercat, în porțile cetății ferecat. Abia târziu am zburat și am aflat și eu că lumea începe cu Dumnezeu, că vor trece anii, fără să fiu întrebat?! De unde atâta pasiune în bătrânul regat? Rochia se făcu de platină, în bătaia vântului se clatină cu sunet ciudat de sfere. Trăiesc în alte ere; și bărbatul nu se mai întoarce, al ei a plecat, al meu își poartă umbra sub pământ! Dida e veselă în rochia ei albastră, dansată de vânt, așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
vas ca să-mi arate din ce material era. Când a terminat, s-a ridicat, s-a sprijinit de vas și mia arătat din ce era făcut: - Vezi? Aur curat, adevărat, vezi cum strălucește? Într-adevăr, amfora strălucea ca aurul în bătaia soarelui și era foarte frumoasă. Doar la unul din cele 3 picioare vizibile avea ca o gheară înfiptă în pământ, ca pentru sprijin mai puternic. M-am mirat puțin de acel picior deosebit de tot ce văzusem până atunci, am vrut
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
se petrece aproape exclusiv în sfera mondenității. Conștiințele acestor femei, care se plictisesc, „lâncezesc în alcov uri”, cutreieră magazinele, căutând mereu alte podoabe scumpe, se pregătesc de baluri sau de serate, sunt lacuri stagnante cu noroaie grele pe fund. O bătaie de aripi, o aplecare de ram, o picătură de ploaie încrețesc ușor fața acestor personaje ce sunt asemeni unor oglinzi hipersensibile. Realitatea se răsfrânge în ele deformată. Nimic din ceea ce e cu adevărat important în viață, nu pătrunde în astfel
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
în care viața pare să-și reveleze o anumită calitate. Cu precizia unui chirurg dotat cu sensibilitate și acuitate a simțurilor, prozatoarea pare să evidențieze cu mare pricepere exact acele elemente declanșatoare de evenimente majore, catastrofice pentru destinul vreunui personaj - bătăile din aripi ale fluturilor lui Katherine Mansfield aveau să stârnească însă adevărate taifunuri în întreaga lume literară britanică a epocii. Uneori, spune ea, se simte în lume asemenea unei insecte ce a căzut în corola unei magnolii. Imaginea, extrem de sugestivă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sociale sub forma alocațiilor pentru copii etc. Se poate spune, însă, că, în spatele acestui deziderat generos, statul nu urmărea protejarea drepturilor individuale ale membrilor familiei, ci pătrunderea în intimitatea acesteia. Lipsa unor reglementări legislative care să pedepsească violența în familie (bătaia, abuzurile, violul marital, hărțuirea sexualăă pare să confirme această impresie. Politica natalistă nerealistă a regimului comunist din România, care, în lipsa infrastructurii socio-economice necesare, a preferat mijloacele coercitive, în locul celor stimulative, pentru a obține creșterea natalității, singularizează cazul românesc în spațiul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]