2,313 matches
-
fi factori de risc pentru decesul intraspitalicesc. Agresivitatea procesului aterosclerotic Boala vasculară periferică Boala vasculară periferică este un marker important al agresivității procesului aterosclerotic. Acesta este un factor de risc important în condițiile în care decesul de cauză cardiacă după BAC se poate datora nu numai ocluziei grafturilor având drept cauză erori de tehnică chirurgicală, ci și progresiunii leziunilor aterosclerotice la nivelul coronarelor native. Leziuni difuze ale arterelor coronare Leziunile difuze, deseori distale, ale arterelor coronare întâlnite mai frecvent la bolnavii
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent Diabetul zaharat insulino-dependent este un puternic factor de risc pentru deces după BAC din cauza atât a efectului său de afecțiune coexistentă, cât și a celui de accelerare al procesului aterosclerotic. De obicei, la diabetici, leziunile coronariene sunt mai difuze, disfuncția ventriculului stâng este mai pronunțată, adesea acești pacienți sunt mai în vârstă, iar
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
diabetul insulino-dependent; folosirea balonului de contrapulsație intraaortică; debitul urinar scăzut pe durata by-pass-ului cardiopulmonar și perioadele de hipotermie profundă. Mortalitatea printre pacienții care au dezvoltat insuficiență renală acută este de aproximativ 45% (51). Factori de risc pentru reapariția anginei după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru reapariția anginei după by-pass-ul aortocoronarian nu sunt la fel de puternici comparativ cu cei pentru deces. Aceasta implică faptul că reapariția anginei este strâns legată de progresiunea leziunilor aterosclerotice atât la nivelul circulației coronariene native
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după BAC Reintervenția pentru o nouă revascularizare miocardică după operația de by-pass aortocoronarian nu este necesară la circa 97% din bolnavi la 5 ani de la prima operație, la 90% dintre aceștia după 10 ani, în timp ce după 15 ani doar 35% vor suferi
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
crește în mod cert riscul pentru reintervenție (53), fiind totodată un marker al agresivității procesului aterosclerotic alături de boala vasculară periferică, leziunile coronariene difuze, hipertensiunea arterială, dislipidemie. Factori de risc procedurali în revascularizarea miocardică Factori de risc procedurali pentru deces după BAC Revascularizarea incompletă Obiectivul urmărit în terapia chirurgicală a bolii cardiace ischemice este realizarea unei revascularizări chirurgicale complete. Se consideră o revascularizare completă atunci când au fost by-pass-ate toate leziunile coronariene semnificative (stenoze > 50% din diametrul vasului). Acest lucru nu este posibil
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
patul arterei mamare etc. Sângerările de cauză nechirurgicală pot fi împărțite generic ca fiind legate de heparină (103), de trombocite (104), de fibrinoliză (105), de deficitul proteinelor solubile implicate în coagulare (106). Factori de risc procedurali pentru reapariția anginei după BAC Reapariția anginei după by-pass-ul aortocoronarian semnifică reinstalarea condițiilor care fac ca echilibrul balanței necesar/aport de oxigen la nivelul miocardului să fie din nou perturbat. Pe lângă factorii dependenți de pacient (distribuția leziunilor coronariene, agresivitatea procesului aterosclerotic, disfuncția ventriculului stâng, hipertensiunea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
evolua pe cont propriu procesul aterosclerotic având drept consecință limitarea fluxului sanguin. Această limitare a fluxului sanguin stă la baza reapariției anginei prin dezechilibrarea balanței necesar/aport de oxigen la nivelul miocardului. Factori de risc procedurali pentru IMA (nonperioperator) după BAC Infarctul miocardic acut (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian este un eveniment relativ rar întâlnit atunci când există un control al factorilor de risc pentru boala coronariană, iar revascularizarea miocardului s-a realizat în condiții optime. Astfel, procentul bolnavilor fără infarct
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ș108ț). O serie de factori procedurali pot crește însă incidența acestui eveniment nefavorabil. Dintre aceștia cei mai importanți sunt: revascularizarea incompletă, deficiențele de tehnică chirurgicală (chirurgul), utilizarea grafturilor secvențiale, nefolosirea arterei mamare interne. Factori de risc procedurali pentru reintervenție după BAC Reintervenția după by-pass-ul aortocoronarian se poate datora unui rezultat suboptimal obținut în urma reintervenției chirurgicale, secundar unei strategii mai puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de tehnică (afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor venoase este
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în acest mediu foarte complex neurochirurgia și neuroradiologia se întrepătrund având experiența tratării dificilelor cazuri de patologie vasculară și abilitățile practice de manipulare a microdevice-urilor de embolizare în câmp radiologic. Progrese fundamentale s-au realizat odată cu introducerea tehnicilor SAC și BAC adică stent assisted coil-ing și balloon assisted coil-ing tehnici ce au revoluționat abordul endovascular al anevrismelor cu colet larg sau al anevrismelor cu eferențe vasculare. Tehnicile de embolizare devin din ce în ce mai sigure se standardizează procedura prin utilizarea angiografiei rotaționale 3D, a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și cei non-uremici. Ca urmare, cea mai puternic exprimată diferență în comparație cu subiecții non-uremici implică nu mărimea, ci compoziția plăcilor, în special gradul de calcificare al acestora. Există foarte puține studii care au examinat factorii care influențează progresia bolii arterelor coronariene (BAC) constituite la pacienții uremici. într-un studiu relativ recent [Gradaus et al., 2001], 26 de pacienți au fost examinați prin coronaroangiografie la un interval de 30 - 15 luni. Angiografia inițială a arătat BAC (stenoză peste 50%) la 59% dintre pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
factorii care influențează progresia bolii arterelor coronariene (BAC) constituite la pacienții uremici. într-un studiu relativ recent [Gradaus et al., 2001], 26 de pacienți au fost examinați prin coronaroangiografie la un interval de 30 - 15 luni. Angiografia inițială a arătat BAC (stenoză peste 50%) la 59% dintre pacienți. Utilizând tehnici angiografice cantitative, s-au identificat 45 de segmente coronariene prezentând progresia leziunilor, definită ca o reducere adițională a lumenului cu peste 15% între examinările seriate; progresia leziunilor coronariene a fost demonstrată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
novo în 9 segmente coronariene, rezultând o progresie a leziunilor la 62% dintre pacienți. Totuși, nu s-a constatat o diferență semnificativă în ceea ce privește sexul, vârsta, durata dializei, factorii de risc cardiovascular, fracțiile lipidice sau nivelurile fibrinogenului între grupul cu progresie/BAC de novo și grupul stabil din punctul de vedere al leziunilor ATS coronariene. Studiile angiografice sunt cele mai precise din punctul de vedere al cuantificării bolii arterelor coronariene, dar în practică nu sunt efectuate de rutină la totalitatea pacienților uremici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fără simptomatologie clinică este chiar mai frecventă. Există numeroși pacienți complet asimptomatici, cu capacitatea de efort păstrată, dar care prezintă la coronarografie leziuni severe ale arterelor coronare. în studiul lui Braun și col. [1984], 75% dintre pacienții dializați diabetici cu BAC semnificativă la angiografie erau complet asimptomatici. în studiul lui Koch, la 105 pacienți diabetici consecutivi aflați la inițierea terapiei dialitice [1997], doar un sfert dintre pacienții cu stenoză coronariană peste 50% prezentau simptomatologie anginoasă. în sfârșit, într-o investigație similară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
trial-uri oferă date despre cohorte mari de pacienți cu modificări asimptomatice ale segmentului ST și ale undei T, în mod particular în timpul și imediat după ședința de hemodializă [Pochmalicki et al., 1990; Kremastinos et al., 1992]. Dacă aceasta reprezintă BAC ocultă sau răspunsuri electrocardiografice la modificări majore ale circulației transcelulare ale Na, K, Mg rămâne de discutat. Efectuarea electrocardiogramei de efort este limitată de reducerea marcată a capacității de efort a majorității pacienților dializați, din cauza asteniei musculare, afecțiunilor articulare [i
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fiind notate toate evenimentele coronariene majore. Angiografia coronariană a fost patologică la 13 pacienți (21%), existând o fixare anormală de thaliu la 17 subiecți. Sensibilitatea, specificitatea, valoarea predictivă pozitivă și negativă și acuratețea globală a scintigrafiei cu thaliu în detectarea BAC au fost bune: 92, 89, 71, 98 și 90%. După o urmărire mediană de 2,8 ani, 12 pacienți au prezentat cel puțin un eveniment coronarian major (4 morți de cauză cardiacă, 5 infarcturi miocardice acute și 3 cazuri de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a unui singur agent vasodilatator. De asemenea, un nivel seric prea ridicat al adenozinei endogene atenuează eficacitatea dipiridamolului [Le et al., 1996]. Prezența hipertrofiei ventriculare stângi și afectarea arterelor coronariene mici sunt alți factori limitanți ai acurateții diagnostice a screening-ului BAC prin scintigrafie miocardică la pacienții uremici [Marwick și Cain, 1999]. în sine, neuropatia vegetativă uremică atenuând tahicardia indusă farmacologic este un alt factor limitant al acurateții diagnostice în cazul scintigrafiei miocardice. Aceste probleme practice sunt relevante pentru chestiunea încă nerezolvată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Procedura de by-pass în sine determină modificări inflamatoare și trombotice la nivelurile sangvin și al pereților vasculari care le amintesc pe cele constatate la pacienții uremici. în viitor se așteaptă studii intervenționale care să amelioreze aceste fenomene. Boala arterelor coronariene (BAC) este semnificativă clinic la o proporție importantă a pacienților cu insuficiență renală cronică. Acest fapt este valabil pentru orice grad de disfuncție renală. Dacă în prezent știm mult mai multe despre unele aspecte ale evoluției naturale a BAC în aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
arterelor coronariene (BAC) este semnificativă clinic la o proporție importantă a pacienților cu insuficiență renală cronică. Acest fapt este valabil pentru orice grad de disfuncție renală. Dacă în prezent știm mult mai multe despre unele aspecte ale evoluției naturale a BAC în aceste cohorte de pacienți, suntem dezavantajați de lipsa studiilor intervenționale. Ca rezultantă, a existat o tendință spre nihilism terapeutic la pacientul uremic cu boală coronariană. Totuși, pe măsură ce datele din studiile intervenționale la pacienții non-uremici tind să se acumuleze, această
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
din studiile intervenționale la pacienții non-uremici tind să se acumuleze, această atitudine este din ce în ce mai greu de susținut. Suntem de părere că nu există decât trei posibile justificări în evitarea medicației cardioprotective la pacienții renali (în special în ceea ce privește medicația hipolipemiantă): dacă BAC ar fi o entitate clinică complet diferită (cu factori etiologici și cu evoluție naturală complet diferită) la pacienții renali față de cea de la pacienții non-renali; dacă intervențiile propuse ar comporta un risc inacceptabil la pacienții renali; dacă nu s-ar aștepta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
non-renali; dacă intervențiile propuse ar comporta un risc inacceptabil la pacienții renali; dacă nu s-ar aștepta din partea pacienților renali o supraviețuire suficient de lungă ca această cardioprotecție să-și arate efectele. Toate datele disponibile actualmente tind să sugereze că BAC la uremici se aseamănă cu cea constatată la diabetici și la vârstnici (afectarea sistemului nervos vegetativ autonom, proliferarea intimei vasculare, calcificări ale mediei vasculare), iar la aceste din urmă două categorii de pacienți este clar că terapiile antihipertensive și hipolipemiante
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
vasculare, calcificări ale mediei vasculare), iar la aceste din urmă două categorii de pacienți este clar că terapiile antihipertensive și hipolipemiante aduc beneficii certe. Nu există date care să sugereze că intervențiile terapeutice propuse la aceste categorii de pacienți cu BAC ar comporta un risc mare dacă sunt utilizate adecvat și responsabil. În ultimul rând, pe baza datelor epidemiologice recente, pacienții renali pot supraviețui suficient timp cu terapie dialitică sau în urma transplantului renal pentru ca strategiile terapeutice cu viză cardioprotectivă să aducă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de stentare și noua medicație antiplachetară, cel puțin în centrele de excelență, determină rezultate bune. Totuși, și în aceste situații, la unii pacienți uremici, prin natura leziunilor (boală coronariană calcifică difuză), nici una dintre intervențiile moderne non-medicamentoase nu este aplicabilă. Prevenția BAC trebuie să constituie scopul ideal, iar dacă aceasta este posibilă cu terapiile medicamentoase disponibile astăzi rămâne o problemă deschisă. V.3. Aritmiile cardiace la pacien]ii renali Introducere. Epidemiologia tulburărilor de ritm la pacienții renali Dată fiind importanța patologiei cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
referințe, fără legătură cu ce li se comunică. O țin pe-a lor. Absurdul se naște dintr-o încăpățânare imbatabilă. Dintr-un autism generalizat. Nimeni nu mai ascultă pe nimeni. Fiecare e cu fandacsia lui. Un doctor honoris causa pică BAC-ul de tâmpit ce e, dar continuă să susțină că a fost persecutat de profesori și-l sună pe președintele statului, și el cu copilaș cretin. Idioțenia are culoar liber și garanție nelimitată. Decor modificat Forța spectacolului Cinci piese scurte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
sudare: binemeritat, clarvăzător, pursânge, cuminte, despre, înspre, deoarece, fiindcă, cumsecade, untdelemn, nord-est, parcă, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată, a binevoi, dumneata, oricine, oriunde, fiecare, orișicare, treisprezece, douăzeci, behehe, heirup 66 etc.; * compunerea prin abreviere 67: C.F.R., TAROM, plafar, aprozar, bac, O.Z.N., CEDO etc. După cum reiese și din exemplele de mai sus, cuvintele compuse pot fi: substantive (Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, an-lumină, bună-credință, untdelemn, fărădelege etc.), adjective (dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]