1,549 matches
-
în hotel împreună cu bărbatul care semăna cu generalul Tōjō. Văzându-l pe Gaston, a început să dea-ndărăt, speriată. La picioarele ei se zărea o bocceluță destul de voluminoasă, dar Gaston nu-și putea imagina ce conținea. În jurul gâtului avea un bandaj soios. Era scundă și slabă. Gaston era de părere că fețele japonezilor erau la fel de lipsite de expresie ca și măștile pentru teatrul Nō. Nici această femeie nu făcea excepție. Femeia, speriată, s-a uitat câteva clipe la acest străin monstruos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cineva adresându-i-se în șoaptă. — Hei, tinere! E încă devreme. Nu vii cu mine? Vocea venea dinspre un gang întunecat dintre cinema și magazin. Privind într-acolo, a zărit în gang silueta fantomatică a unei femei. Era femeia cu bandajul în jurul gâtului. — Sfinte Dumnezeule! strigă ea, surprinsă. Ame-chan de la hotel! Gaston clipi trist. Deși fusese dat afară din hotel, în toiul nopții, din cauza acestei femei, nu-i purta deloc pică. În inima pură a lui Gaton era imposibil să găsești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
s-a scuzat pentru lipsa de maniere: — Vă rog să scuzați la mine. — A! Vorbește japoneză! exclamă surprinsă femeia cu pantofi roșii cu toc. Kimie a început să râdă cu poftă. — Nu mai faceți atâta gălăgie! le avertiză cea cu bandajul în jurul gâtului, care-l luase pe Gaston sub aripa ei protectoare. A întins apoi un ziar în fața lui, pe care a pus o farfurie ciobită, cu mâncare. A identificat obiectele rotunde și galbene ca fiind gălbenușuri, dar oare ce erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
mai avea, bineînțeles, biletul de întoarcere... dar nimic altceva în portofel. Dacă are trei mii de yeni, poate trage oriunde, nu? sugeră femeia cu pantofi roșii. — Nu fi proastă! Ce-o să facă mâine? Trebuie să mănânce și mâine. Femeia cu bandajul era cea mai în vârstă dintre cele trei și părea mai omenoasă. S-a întors spre Gaston și i-a spus: — Pune-i bine și ai grijă de ei. I-a luat portofelul din mână și i l-a vârât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ușa din față, ci au ocolit clădirea și Gaston a văzut o scară îngustă care ducea la etaj. Era atât de îngustă, încât nu-și putea imagina cum va încăpea el. — Așteaptă aici o clipă, i-a spus femeia cu bandajul. A luat-o pe scară-n sus, urmată de celelalte două. Zgomotul pașilor pe scara de lemn răsuna puternic în tăcerea nopții. — Sensei! Sensei! Încercau să trezească pe cineva dinăuntru. S-a aprins o lumină la o fereastră de la etaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
trăia însă. Când a ieșit din pasarela subterană, l-a zărit pe Higurashitei la lumina palidă a lumânării. Bătrânul stătea aplecat deasupra mâinilor unei femei care venise să-i ceară sfatul. Părea o mamă doborâtă de greutățile vieții. Avea un bandaj în jurul gâtului și un copilaș în cârcă. „Chiar în seara aceasta“, reflectă Takamori, „mai sunt multe altele în aceeași situație. Sunt toate copleșite de durerea și tristețea vieții.“ Takamori s-a ascuns după un stâlp și așteptă să termine Higurashitei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
bani s-o refac...” Ce să-i spun? Eram și eu tot un pârlit, care se cârpea de pe-o zi pe alta. Când ești sărac, parcă ai furuncule gata să pocnească și să verse puroiul, chiar în mijlocul feței. Tragi bandajul ca leprosul, n-ai vrea să vadă nimeni cum se macină carnea, îți cad urechile, ți se scurg buzele. Am coborât în pivniță, fără să mai aprindem lumina, m-am bucurat să regăsesc adânciturile din zid, zgrunțurile, am stat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ca să-și șteargă plaga. A fost singurul gest de compasiune ce i s-a arătat. Dimineața, un chirurg chemat să vadă maxilarul zdrobit al lui Robespierre i-a extras doi sau trei dinți și i-a înfășurat capul cu un bandaj. "E îmbrobodit ca o călugăriță", glumi cineva. Cu un ultim rest de demnitate, Robespierre și-a ridicat atunci ciorapii, a coborât de pe masă și s-a așezat într-un fotoliu, cerând prin gesturi apă și pânză. Saint-Just stătea în picioare
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
poate, voi da o Ordonanță prin care voi interzice sarcinile din prima lună de după Carnaval. Doctorul de mult trebuia să-mi sugereze așa ceva... Prima noapte a serbării a fost stricată de către Astrolog! A apărut, în carne și oase, cu un bandaj imaculat ieșit, ca o dungă, de sub pălăria de fetru. Arăta bine. Drept, zâmbitor, sigur. Pentru că nu se temea de nimeni, fusese omorât o dată, lucru dovedit; cine poate fi ucis de două ori? Raționament perfect, până în clipa în care unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
așezat comod în mijlocul beneficiilor pe care viața ți le adaugă zi după zi. Dintr-o dată, împins de o ridicolă tresărire de revoltă, cauți esența omului care ți-ar fi plăcut să fii. Dar, spre norocul tău, ești învăluit într-un bandaj de grăsime care s-a instalat perfect în jurul tău, ca să te protejeze de înțepături și de prostiile pe care din când în când ți le povestești. Rămas singur, după ce directorul spitalului m-a felicitat, când m-am întors în mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în obraji, nu-ți face probleme, iese singur, restul ți-l scot eu cu laserul. Pentru cap îți cumpăr o pălărie. Îți cumpăr o sută de pălării. Prietenii tăi vor veni să te vadă, vor găsi că ești caraghioasă cu bandajul acesta. Te vor invidia pentru ca lipsești de la școală. Îți vor aduce muzică la pat. Îți vor aduce și o țigără. Ți-o va aduce micuțul cu părul rasta 1, prostuțul ăla care îți ajunge până la umeri. E prietenul tău? Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Simt mirosul casei în acest pustiu de amoniac. — Cum se simte? — Trăiește. O ajut să-și pună halatul, masca, apărătoarele de plastic peste pantofii de stradă și boneta pe cap. Se apleacă deasupra ta și te privește de aproape. Privește bandajul, electrozii de pe piept, tuburile din nas, din vene, cateterul. — Pot s-o ating? — Sigur că poți. Te atinge mai întâi o lacrimă a ei. Îți cade pe piept, o culege cu un deget. — Nu îi e frig așa dezbrăcată? — Temperatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
motoarelor forțate la maxim, mitraliera țevilor de eșapament, claxoanele, urletele trupei, strigătele admiratorilor, amestecate cu huiduielile unor trecători ostili, vîntul din față, care devenea aproape uragan, Îmbătau mai ceva decît alcoolul, diferit, ucigător, uneori. Thomas, norocos, se alesese doar cu bandaje, cu vreo două ghipsuri, cu cîțiva dinți zdrobiți, pe care Îi Înlocuise repede; cînd se răcea vremea, Îl durea piciorul drept, semn, probabil, al unui reumatism viitor; cursele nebune prin frig sau ploaie Își cereau prețul. Mic, mare, cine să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sfert de oră. Îi trecu cheful de pălăvrăgeală, de ceartă, de orice. Era gata să plece, când apăru Marga. Vesel, rotund, fluturând, agitat, poalele halatului. O față palidă, însă, umbrită de barba rară, care prelungea favoriții, ca un fel de bandaj negru al fălcilor. Intrase furtunos, nu vedea pe nimeni. Se așeză, apucă ceașca, sorbi, o puse la loc. — Vezi că te așteaptă cineva, mormăi tenorul, din spatele ziarului pe care îl citea. — Arăți ca poetul romantic, atacă Tolea. Ca decembriștii, în preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Se decise repede: străinul era persoana mai importantă. Vreun inspector, ceva, cineva, de control, ăștia cu puterea. Se ridică în picioare, avansă spre Tolea. Își desfăcu nasturii de la pantaloni, apoi cureaua, rămase în chiloți largi, legați la brâu cu un bandaj lat și gros. Desfăcu bandajul, solicitând atenția lui Tolea. — Acum două luni m-au operat. Dar a început iar să supureze. Sau ventreze. Eventreze, nu știu cum se spune... Mda, bine, bine... n-am ce-ți face, îl întrerupse Marga. Noi ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
persoana mai importantă. Vreun inspector, ceva, cineva, de control, ăștia cu puterea. Se ridică în picioare, avansă spre Tolea. Își desfăcu nasturii de la pantaloni, apoi cureaua, rămase în chiloți largi, legați la brâu cu un bandaj lat și gros. Desfăcu bandajul, solicitând atenția lui Tolea. — Acum două luni m-au operat. Dar a început iar să supureze. Sau ventreze. Eventreze, nu știu cum se spune... Mda, bine, bine... n-am ce-ți face, îl întrerupse Marga. Noi ți-am dat gradul doi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
că Ben nu are capul spart, nici sângerări intracraniene, și că Finn n-o să orbească. Au vrut să-i ducă pe amândoi la spital, dar băieții, ca să se dea mari, au refuzat. Ben se împăunează acum nevoie mare cu un bandaj impresionant, iar Finn își pune în ochi niște picături pe care i le-au dat medicii. Charlotte a găsit două bucăți de carne congelată în frigider și insistă ca Jim să le țină, pe rând, pe ochiul învinețit. Doamna Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Sf. Gheorghe modificată în sensul echipării ei cu un singur raport fix de transmisie ( I : 1,83). Cutia are rolul de a transmite mișcarea și cuplul motor la cele două osii, iar prezența mecanismului diferențial evită apariția locurilor plane în bandajele roților atunci când uzura acestora este inegală. IMPORTANT: În cazul apariției unei defecțiuni ce impune demontarea unui arbore cardanic final, deplasarea drezinei nu se poate cu ajutorul mecanismului prevăzut în acest scop (lungirea tirantului stg.-dr.), accesibil de pe platforma șasiului după înlăturarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
inversor cutia de distribuție și din câte un arbore cardanic final între cutia de distribuție și atacurile de osie. g. Osiile motoare în număr de 2 bucăți cuprind, pe lângă osia propriu-zisă, atacul de osie, roțile de rulare în soluție cu bandaj și cutiile de unsoare asamblate. Atacul de osie, în soluție complet nesuspendat, prezintă o carcasă din două bucăți în care este asamblat grupul conic cu dantura curbă. Atât pinionul cât și coroana conică sunt asamblate demontabil față de axul de intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vânate ... Cred că am înțeles această problemă. Trebuie să înțeleg legea. Ne vedem mâine, domnilor avocați. Capitolul 87 Familia Kendall începu să țipe, când Hummer-ul țâșni în față, dar Vasco Borden, mârâind printre dinții strânși și ținând cu o mână bandajul peste urechea sângerândă, știa ce făcea. Urcă cu mașina pe peluză și frână brusc, blocând ușa din față a casei. Apoi, sări împreună cu Dolly din mașină, îl înhățară pe Jamie al lui Alex, o împinseră pe mama șocată a băiatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
sforăia doborât de oboseală și emoții. Peste un ceas, Maria se sculă, descuie cealaltă odaie și după ce dădu la oparte oalele din față se strecură În „salonul mortului”, așa cum credea ea că sună mai expresiv, Îi schimbă cu mare atenție bandajele iar peste rănile urâte presără praful de la cele câteva pastile de sulfamidă avute În casă, pentru un minut privi fața omului pe care Îl ospătase de câteva ori, pe când acesta era viu și puțini bărbați așa frumoși văzuse ca el
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dezbrăcă chiupul mare, Îl spălă cu apă caldă, nu fără oarece emoții inerente, scoase hainele murdare, Îl Îmbrăcă ușurel cu haine curate de-ale bărbatului ei, Îi puse o nouă pernă și Închise ușa formată din oale. După ce a dus bandajele vechi și pline de sânge În râpa mare și adâncă se apucă de spălat hainele chiupului și le Întinse pe sârmă. Cât pe ce să rămână fără un răspuns credibil, atunci când Viorica lu’ Gache o Întrebă: Țațî Marii, da badea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
drum spre Focșani. Spitalul mare de acolo - a cărei ridicare am anunțat-o cu câteva săptămâni mai înainte, - nu primește decât cazurile cele mai grave, pe timp limitat. Toți ceilalți bolnavi sunt repartizați definitiv pentru Hotin. Proviziile mari de medicamente, bandaje și instrumente se dirijează înapoi spre Iași, nemaiavând loc pentru Muntenia nici noi repartizări de medicamente și medici. La București, Brăila și Călărași, medicii civili și farmaciile trebuie să preia deja îngrijirea bolnavilor netransportabili". Totodată, corespondentul opinează că "mortalitatea determinată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și văzu suportul pe care erau agățate pungile de perfuzii și tuburile prin care lichidul îi picura în venă. Durerea era prezentă și nu își putea mișca de loc mâna stângă. Cu cealaltă mână se pipăi peste piept. Avea un bandaj gros în jurul torsului, care îi imobiliza și brațul stâng peste piept. Un tub de drenaj ieșea de sub fâșiile de tifon, coborând undeva alături de pat. Încercă să își dea seama dacă e singur sau mai sunt și alți pacienți în paturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mort? o făcu Cristi pe viteazul. Ce-i drept, nu! Dar nici tu nu mi-ai spus că ai ceva legături cu Michiduță, așa că nu aveam de unde să știu. După o săptămână îi dăduseră drumul acasă. Avea în jurul torsului un bandaj petrecut peste umăr, care îl cam stânjenea și îl împiedica să se îmbrace, dar nu se plângea. Revenea odată la trei zile pentru a-i fi schimbat pansamentul iar după o săptămână îi scoseseră și firele. Îl durea în continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]