2,062 matches
-
Îmi mai aduc aminte dacă era un sfert sau cât era, iar la masă o lingură de supă. Seara nimic. Dar de acolo am plecat repede și am ajuns la lagărul de lucru, unde fiecare a fost repartizat Într-o baracă. - Unde este acest lagăr? - Pe lângă Dachau, foarte aproape de München. - Cum ați mers? Cât ați mers? - Tot În vagon. Nu mai țin minte, dar nu era departe. - Hainele aveau număr? - Nu, dar erau vărgate. Și, repet, erau bine, bine mâzgălite, ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ca să se vadă că e vorba de un deținut, chit că erau ale noastre, că nu mai aveau haine de deținut. Ajuns În lagărul de muncă, acolo deja am intrat Într-o disciplină organizată: câte o sută de oameni În barăci, iar barăcile erau toate la fel. Cu un șef de baracă ales dintre vechii deținuți - ăia dețineau funcțiile. - În momentul În care era baraca goală, era un șef care va aștepta? - Da. Ne aștepta acolo, ne lua În primire și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vadă că e vorba de un deținut, chit că erau ale noastre, că nu mai aveau haine de deținut. Ajuns În lagărul de muncă, acolo deja am intrat Într-o disciplină organizată: câte o sută de oameni În barăci, iar barăcile erau toate la fel. Cu un șef de baracă ales dintre vechii deținuți - ăia dețineau funcțiile. - În momentul În care era baraca goală, era un șef care va aștepta? - Da. Ne aștepta acolo, ne lua În primire și ne număra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
erau ale noastre, că nu mai aveau haine de deținut. Ajuns În lagărul de muncă, acolo deja am intrat Într-o disciplină organizată: câte o sută de oameni În barăci, iar barăcile erau toate la fel. Cu un șef de baracă ales dintre vechii deținuți - ăia dețineau funcțiile. - În momentul În care era baraca goală, era un șef care va aștepta? - Da. Ne aștepta acolo, ne lua În primire și ne număra. Nu existau nume. Doar număr: o sută. Și aveam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de muncă, acolo deja am intrat Într-o disciplină organizată: câte o sută de oameni În barăci, iar barăcile erau toate la fel. Cu un șef de baracă ales dintre vechii deținuți - ăia dețineau funcțiile. - În momentul În care era baraca goală, era un șef care va aștepta? - Da. Ne aștepta acolo, ne lua În primire și ne număra. Nu existau nume. Doar număr: o sută. Și aveam un șef de baracă, un subșef de baracă, un Schreiber, adică un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
deținuți - ăia dețineau funcțiile. - În momentul În care era baraca goală, era un șef care va aștepta? - Da. Ne aștepta acolo, ne lua În primire și ne număra. Nu existau nume. Doar număr: o sută. Și aveam un șef de baracă, un subșef de baracă, un Schreiber, adică un fel de contabil care ținea evidența oamenilor - Îți luau deja numele și scriau numerele - și un Stubendienst care se ocupa de curățenie. Ăștia constituiau protipendada lagărului - ei nu ieșeau la lucru. Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În momentul În care era baraca goală, era un șef care va aștepta? - Da. Ne aștepta acolo, ne lua În primire și ne număra. Nu existau nume. Doar număr: o sută. Și aveam un șef de baracă, un subșef de baracă, un Schreiber, adică un fel de contabil care ținea evidența oamenilor - Îți luau deja numele și scriau numerele - și un Stubendienst care se ocupa de curățenie. Ăștia constituiau protipendada lagărului - ei nu ieșeau la lucru. Când venea mâncarea, Își luau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
numerele - și un Stubendienst care se ocupa de curățenie. Ăștia constituiau protipendada lagărului - ei nu ieșeau la lucru. Când venea mâncarea, Își luau din ea cât voiau, că ei o Împărțeau. Venea cu cazanul până În față, Îl lua șeful de baracă În primire, și cu ajutoarele lui, Începea Împărțirea. Între timp am primit fiecare câte o gamelă, așa-zisa proprietate, mă rog, de folosință, lingura și deja ei Împărțeau. După foarte puțin timp, știu eu, jumătate de zi sau o zi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
așa-zisa proprietate, mă rog, de folosință, lingura și deja ei Împărțeau. După foarte puțin timp, știu eu, jumătate de zi sau o zi, imediat - primul apel... Caracteristic lagărelor erau locurile de apel, Appellplatz, unde te Încolonai, fiecare șef de baracă trebuia să dea un anumit număr de oameni ca să completeze numărul celor care trebuiau să iasă la lucru, care nu era egal cu o sută, că erau și bolnavi. Până la poartă toată conducerea era numai din deținuți. Deținuții aveau conducere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aruncai cimentul. Cei care erau mai vechi acolo ne-au spus: „Tu de unde ești?” - „Din Ardeal” - „Ce-ai făcut?” - „Am fost la muncă și...” - „Voi, ardelenii, o să supraviețuiți trei luni”. - Cine a spus asta? - Ceilalți deținuți, mai vechi. - Șefii de baracă? - Nu. Nu mai erau șefi de baracă. Acolo erau șefi de lucrări. „Voi, dacă ați mai lucrat, o să supraviețuiți trei-patru luni. Ăștia care nu au mai lucrat o să moară după o lună-două”. Trebuie să știți că această categorie din care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acolo ne-au spus: „Tu de unde ești?” - „Din Ardeal” - „Ce-ai făcut?” - „Am fost la muncă și...” - „Voi, ardelenii, o să supraviețuiți trei luni”. - Cine a spus asta? - Ceilalți deținuți, mai vechi. - Șefii de baracă? - Nu. Nu mai erau șefi de baracă. Acolo erau șefi de lucrări. „Voi, dacă ați mai lucrat, o să supraviețuiți trei-patru luni. Ăștia care nu au mai lucrat o să moară după o lună-două”. Trebuie să știți că această categorie din care făceam parte a intrat În viziunea stabilită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
jur-Împrejur erau turnuri de pază, unde făceau de gardă, dar numai trupe SS ... Ei aveau sarcina păzirii deținuților. Imediat am fost preluați de conducerea interioară a lagărului. Și spuneau așa: „Primii o sută după mine” - Ridica mâna și mergeai În baraca lui, unde el era șef... Ridica mâna, Îi Încolona, Îi număra kapo-șef, numărul de oameni destinați lui - toată lumea mergea după el și intrau În baraca lui. Acolo ne lua imediat În primire Schreiber-ul, adică făcea inventarul - numele, anul..., Înțelegeți? Ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a lagărului. Și spuneau așa: „Primii o sută după mine” - Ridica mâna și mergeai În baraca lui, unde el era șef... Ridica mâna, Îi Încolona, Îi număra kapo-șef, numărul de oameni destinați lui - toată lumea mergea după el și intrau În baraca lui. Acolo ne lua imediat În primire Schreiber-ul, adică făcea inventarul - numele, anul..., Înțelegeți? Ne punea pe listă și, a doua zi, la lucru. - Cât dura această listare? - Toată ziua și toată noaptea, până a doua zi, că a doua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
primire Schreiber-ul, adică făcea inventarul - numele, anul..., Înțelegeți? Ne punea pe listă și, a doua zi, la lucru. - Cât dura această listare? - Toată ziua și toată noaptea, până a doua zi, că a doua zi mergeai la lucru. - Cum arătau barăcile? - Aveau acoperiș, pereți, o sobă mare În mijloc care trebuia să Încălzească. Mai era și o poartă de ieșire de necesitate, dar care era Închisă. Aici era un culoar liber care despărțea cele două părți, aici erau paturile - Erau suprapuse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Băgau bușteni... - Cum era lumina? Erau ferestre? - Cred că erau ferestre zăbrelite. Cred. - Curent electric? - Da. - Exista o oră de stingere? - Sigur că da. În funcție de venirea de la lucru, după ce se distribuia mâncarea era stingerea. Puteai să ieși prin spatele fiecărei barăci, unde erau W. C. -urile. Eu am avut latrina În spatele barăcii, unde puteai să mergi. Nu trebuia să ceri voie de la nimeni, pentru că, vedeți, fiecare baracă avea și ea Împrejmuirea ei; mai rudimentară decât Împrejmuirea lagărului, nu era electrificată, dar era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ferestre zăbrelite. Cred. - Curent electric? - Da. - Exista o oră de stingere? - Sigur că da. În funcție de venirea de la lucru, după ce se distribuia mâncarea era stingerea. Puteai să ieși prin spatele fiecărei barăci, unde erau W. C. -urile. Eu am avut latrina În spatele barăcii, unde puteai să mergi. Nu trebuia să ceri voie de la nimeni, pentru că, vedeți, fiecare baracă avea și ea Împrejmuirea ei; mai rudimentară decât Împrejmuirea lagărului, nu era electrificată, dar era Împrejmuită cu sârmă ghimpată. - La ce oră Începea ziua? - La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
venirea de la lucru, după ce se distribuia mâncarea era stingerea. Puteai să ieși prin spatele fiecărei barăci, unde erau W. C. -urile. Eu am avut latrina În spatele barăcii, unde puteai să mergi. Nu trebuia să ceri voie de la nimeni, pentru că, vedeți, fiecare baracă avea și ea Împrejmuirea ei; mai rudimentară decât Împrejmuirea lagărului, nu era electrificată, dar era Împrejmuită cu sârmă ghimpată. - La ce oră Începea ziua? - La șase dimineața - scularea. Blockaltester-ul striga scularea. Avea aici un mic separeu, o cămăruță unde stătea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sculați, unii se spălau... - Până plecai la lucru trecea un timp bun, de două ore. - Deci la ora opt... - Aprximativ. Și se lucra zece ore. - Apelul cum se făcea? - Șeful Își aducea oamenii aici. El Îi aducea, Îi Încolona În fața barăcii și venea cu ei... Acum, el nu aducea o sută de oameni, că fiecare avea numărul pe care trebuia să Îl aducă - nu putea aduce o sută, că unii erau bolnavi, alții erau loviți, alții... Fiecare primea de la kapo-șef numărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care trebuia să Îl aducă - nu putea aduce o sută, că unii erau bolnavi, alții erau loviți, alții... Fiecare primea de la kapo-șef numărul de oameni pe care trebuia să-i aducă. Și În fiecare zi primea numărul, care varia. - Fiecare baracă avea locul repartizat? - Venea cu șeful de baracă și Îi indica locul. Kapo ăsta... Depinde de câți oameni scoate afară, nu pot să vă spun... și șefii de bloc nu plecau de la apel până nu venea kapo și Îi număra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o sută, că unii erau bolnavi, alții erau loviți, alții... Fiecare primea de la kapo-șef numărul de oameni pe care trebuia să-i aducă. Și În fiecare zi primea numărul, care varia. - Fiecare baracă avea locul repartizat? - Venea cu șeful de baracă și Îi indica locul. Kapo ăsta... Depinde de câți oameni scoate afară, nu pot să vă spun... și șefii de bloc nu plecau de la apel până nu venea kapo și Îi număra. După aia Îi părăsea. Și Îi lua În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
curte a lui unde tăia corespunzător și alimenta lagărul cu lemne. - Ați mâncat, s-a ținut apelul - cum vi se comunica decizia de a pleca? - Conducătorul știa, nu noi. Dimineața veneam aici, ne lua În primire kapo de la șefii de barăci, ne Încolona și, după ce numărul era complet (dacă nu era, mai cerea), Începeam Încolonarea la ieșire. La ieșire, kapo ne număra Împreună cu SS-istul care ne lua În primire, care răspundea de noi de la poarta lagărului - de la intrarea În șantier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era, mai cerea), Începeam Încolonarea la ieșire. La ieșire, kapo ne număra Împreună cu SS-istul care ne lua În primire, care răspundea de noi de la poarta lagărului - de la intrarea În șantier răspundea șeful gărzii SS. Kapo rămânea acolo. Șeful de baracă răspundea de aici, de la ușa lui - până acolo. De aici ne lua În primire kapo cu ajutoarele lui, care ne predau la poartă și ne numărau Împreună cu șeful gărzii, care număra și el: - dacă era să aibă două mii, două mii număra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aici am văzut-o când am fost pentru prima dată la Birkenau, mult după război, prin ’78 sau ’79. Nu mai țin minte... Ne-au Îmbarcat, ne-au lăsat pantofii. În cazul tatei, cizmele. Și ne-au dus Într-o baracă ce cădea. - Ați fost duși Întâi la baie? - La baie ne-am spălat, ne-au luat toate hainele și ne-au dat uniforme de deținut. Din alea vărgate, din in. Aici rămâneai cu pantofii tăi. Și am ajuns aici. Aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
baie? - La baie ne-am spălat, ne-au luat toate hainele și ne-au dat uniforme de deținut. Din alea vărgate, din in. Aici rămâneai cu pantofii tăi. Și am ajuns aici. Aici era o despărțire suplimentară... Fiecare lagăr, fiecare baracă era despărțită de ce este Încoace de patru garduri, tot de sârmă ghimpată, cu poartă. Dar poarta era numai aici. Aici era lagărul țiganilor, aici era lagărul B... - Și ce suprafață avea? Lățime, lungime? - Domnule, lățimea este foarte greu să ți-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de departe. Când am fost acolo mi-am dat seama că ne despart 300 de metri de alea. Lungimile astea le vezi altfel când ești Închis și altfel când ești afară. În orice caz, pot să-ți spun că o baracă avea cam 30 de metri lungime, cât curtea asta, și cam 10 metri lățime. - Înălțime? - Era Înaltă - erau trei etaje. - Priciurile cum erau? - Era un singur prici. Erau trei etaje și Înghesuiala era mare. Ăștia erau oamenii culcați. Când ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]