3,060 matches
-
cultură pentru încrucișările prevăzute în programulde ameliorare întocmit în vederea realizării crapului nud. 95 4.2.3. Crapul de Stânca-Costești Lacul de acumulare Stânca Costești este realizat prin bararea râului Prut în dreptul localităților Stânca pe malul românesc și Costești pe malul basarabean. Deci ihtiofauna acestui lac este alcătuită din specii preexistente pe râul Prut, precum și din specii aduse de afluenți. In cadrul Stațiunii de Cercetări Piscicole Iași s-a studiat ihtiofauna acestui lac pe parcursul a mai mult de un deceniu. S-a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Smaranda Vultur) 135 Anatomia unei deportări 138 Cine erau deportații? 142 Printre statistici 146 Ce și cum povestesc martorii 148 Tortură și oroare: fenomenul Pitești (1949-1952) (Ruxandra Cesereanu) 153 Comunismul și Biserica: represiune, compromitere și instrumentalizare (Cristian Vasile) 170 Gulagul basarabean: deportări, represiuni, foamete (1940-1941, 1944-1951) (Igor Cașu) 190 Introducere. Considerații generale 190 Represiunile din primul an de ocupație sovietică a Basarabiei, 1940-1941 194 Reluarea represiunilor În Basarabia și foametea din anii 1946-1947 198 Deportările În masă din 1949 și 1951
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Generale a Securității Poporului i-a fost Încredințată, odată cu gradul de general-locotenent, lui Pintilie Gheorghe (pe numele său adevărat Pantelei Bodnarenko, ucrainean de origine), iar directori adjuncți au fost numiți alți doi agenți sovietici, Alexandru Nicolski (născut Boris Grunberg, evreu basarabean, ofițer NKVD din 1940) și Vladimir Mazuru (ucrainean din nordul Bucovinei), care au primit odată cu noile funcții și gradul de general-maior. Numirea celor trei s-a făcut de către Secretariatul Comitetului Central comunist la mijlocul lunii august; vreme de două săptămâni, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
deportate din zona frontierei cu Iugoslavia (raioanele Sânnicolau Mare, Timișoara, Deta, Reșița, Oravița, Mehadia), precum și din regiunea Constanța (raioanele Băneasa și Constanța) 10.099 de familii, numărând 43.899 de persoane, de diferite naționalități (români - foarte mulți dintre aceștia erau basarabeni, bucovineni și macedoromâni, refugiați din teritoriile cedate de România, În 1940, Uniunii Sovietice, respectiv Bulgariei -, sârbi, germani etc.). Era vorba În majoritatea cazurilor de familii de țărani, cei mai mulți cu o bună situație materială. Operațiunea a fost coordonată de o comisie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Împroprietărirea se făcuse cu scopul de a-i convinge pe noii proprietari să se Înscrie cu aceste terenuri În colectiv și că, aparent favorizați de Împrejurări În anii 1945-1948, ei vor fi - cel puțin În ceea ce Îi privește pe macedoneni, basarabeni și bucovineni - deportați În Bărăgan În 1951, fie pentru că erau identificați ca „fugiți din URSS” În cazul basarabenilor și bucovinenilor, fie pentru că erau considerați drept macedoneni cu „simpatii codreniste”. Consecințele unei astfel de politici sunt ușor de bănuit: schimbarea proporției
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la gară și Îmbarcați În vagoane folosite de obicei la transportul animalelor aveau să pornească Într-o direcție necunoscută 8. Mulți credeau, datorită memoriei Încă recente pentru ei a deportărilor din URSS (mai ales cei ce erau refugiați de acolo, basarabeni și bucovineni, ale căror familii fuseseră deportate spre destinații necunoscute) sau spre URSS (cazul etnicilor germani), că vor fi duși În Siberia 9. Au ajuns În realitate, după o săptămână de călătorie, În vasta câmpie din partea de sud a României
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În care femei germane se căsătoriseră cu români basarabeni, sperând să scape astfel de anatema identității germane, și fuseseră apoi deportate În Bărăgan pentru că toate familiile basarabenilor erau pe listele de deportare. Vechile tensiuni provocate de colonizarea În sat a basarabenilor și macedonenilor aveau să fie uitate de către germanii care În 1951 au Împărtășit o soartă comună cu ei. O situație oarecum specială era cea a sârbilor din Banat. Deși, cum am menționat la Începutul acestui studiu, acuzația de titoism putea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
al Republicii Socialiste România, partea I, an V, nr. 146, miercuri, 17 decembrie 1969. *** Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, an VII, nr. 157, vineri, 17 decembrie 1971. *** Revista istorică, nr. 5-6/2004. Igor Cașutc "Igor Cașu" Gulagul basarabean: deportări, represiuni, foamete (1940-1941, 1944-1951)tc "Gulagul basarabean \: deportări, represiuni, foamete (1940‑1941, 1944‑1951)" Introducere. Considerații generaletc "Introducere. Considerații generale" Discuțiile cu privire la rolul violenței În regimurile totalitare sunt departe de a se fi Încheiat. Problema este În atenția nu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nr. 146, miercuri, 17 decembrie 1969. *** Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, an VII, nr. 157, vineri, 17 decembrie 1971. *** Revista istorică, nr. 5-6/2004. Igor Cașutc "Igor Cașu" Gulagul basarabean: deportări, represiuni, foamete (1940-1941, 1944-1951)tc "Gulagul basarabean \: deportări, represiuni, foamete (1940‑1941, 1944‑1951)" Introducere. Considerații generaletc "Introducere. Considerații generale" Discuțiile cu privire la rolul violenței În regimurile totalitare sunt departe de a se fi Încheiat. Problema este În atenția nu numai a istoricilor, ci și a specialiștilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cele mai tragice momente din istoria postbelică a Republicii Moldova, adică deportările, represiunile și foametea În masă din perioada stalinistă; 2) să scoată În vileag unele trăsături specifice ale fenomenului represiv pe baza unui studiu de caz. De la bun Început, exemplul basarabean se distinge În ansamblul arealului românesc prin faptul că, În comparație cu România, Basarabia a cunoscut experiența comunistă În varianta sa clasică, sovietică. Dacă În România inamicii regimului comunist erau identificați de regulă din rândurile „claselor exploatatoare”, În Uniunea Sovietică apartenența etnică
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
28 iunie 1940, Armata Roșie ocupă Basarabia, precum și Bucovina de Nord și ținutul Herței. Drept urmare, este creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) la 2 august 1940. Numai șase din cele 13 raioane ale RASSM intră În componența RSSM, iar județele basarabene Ismail și Cetatea Albă din sud și o parte a județului Hotin din nord sunt incluse În cadrul Ucrainei sovietice. Basarabia cunoaște astfel Încă din anii 1940-1941 experiența sovietizării și comunizării 15, unul din elementele centrale ale acestei experiențe fiind aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
suferit În primul an de ocupație sovietică și cum a influențat iminența izbucnirii războiului cu Germania nazistă politica Moscovei În regiune? În primul rând, organizația locală de comuniști era insignifiantă și dominată de reprezentanți ai minorităților etnice. Din totalul comuniștilor basarabeni de 285 de persoane În august 1940, 186 erau evrei, 28 ucraineni, 21 ruși și 21 români 16. Criza de cadre locale loiale partidului comunist se observă și În primăvara anului 1941. Din cca 9.000 de comuniști din RSSM
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sovietic nu avea Încredere 19. Inamici potențiali ai puterii sovietice au fost considerați și germanii din Basarabia, urmași ai coloniștilor din secolul al XIX-lea. Astfel, În lunile iulie-noiembrie 1940 au fost repatriați În Germania cca 100.000 de germani basarabeni 20, conform unor acorduri bilaterale sovieto-germane. Etnicii germani nu obțineau nici un fel de compensație din partea Moscovei pentru proprietățile abandonate, averea lor imobilă și utilajul agricol trecând la colhozurile Întemeiate În grabă În fostele colonii germane 21. Cele mai importante arestări
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de colaborare cu „ocupanții germano-fasciști”39, dintre care 305 familii sau cca 1.000 de persoane erau din fosta RASSM, de pe malul stâng al Nistrului 40. Pe drept cuvânt, evenimentul a fost numit ulterior „cea mai mare deportare a populației basarabene”41. Pe de altă parte, trebuie amintit că, așa cum s-a Întâmplat și la deportarea În masă din iunie 1941, nu toți cei care au fost incluși inițial În liste au fost deportați. Documentele de arhivă arată În mod concludent
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
rebel. Mai ales că cei deportați În iunie 1949 erau incluși În categoria celor care nu aveau dreptul să mai revină niciodată pe meleagurile natale, conform unei decizii speciale a autorităților de la Moscova 46. Ultima deportare În masă a populației basarabene a avut loc În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 și a vizat, de această dată, elementele religioase considerate a fi un pericol potențial la adresa regimului comunist stalinist. În cadrul operațiunii, numită „Sever”, au fost arestate și deportate 723
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În Moldova) și moldoveni luptau Împreună și aveau un dușman comun - regimul comunist 55. De obicei totuși, organizațiile antisovietice aveau un caracter clar pro-românesc, pentru că, fiind „fii ai României Întregite, crescuți și educați În spiritul tradițiilor neamului românesc, acești tineri basarabeni nu au putut și nici nu au dorit să accepte alt mod de viață, un alt regim social, colectivizarea, deportările În masă, represiunile, foametea, șcăciț pentru ei era o mare nenorocire să trăiești Într-o altă țară decât acea a
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
000 de persoane În doar câteva luni. Dar foametea nu a putut Înfrânge spiritul de rezistență al țărănimii, dovadă faptul că ritmul colectivizării agriculturii rămâne scăzut și după aceasta. În același timp, până În anii 1950-1951, un anumit segment al societății basarabene a rezistat, prin diferite forme, inclusiv cu arma În mână, Împotriva regimului sovietic. După această preioadă Însă, populația locală, indiferent de originea etnică, a preferat să se resemneze În fața regimului totalitar. Iluziile cu privire la o „eliberare” a Basarabiei de către Statele Unite dispar
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
această preioadă Însă, populația locală, indiferent de originea etnică, a preferat să se resemneze În fața regimului totalitar. Iluziile cu privire la o „eliberare” a Basarabiei de către Statele Unite dispar odată cu Înăbușirea revoluției maghiare anticomuniste din toamna anului 195663. Pe de altă parte, cazul basarabean aruncă lumină și asupra esenței regimului totalitar sovietic, În măsura În care represiunile au un caracter deosebit prin natura intenționalității și funcției lor, În comparație cu cele comise de alte regimuri totalitare din secolul XX, În speță de regimul nazist. Bibliografietc "Bibliografie" Adler, Nanci, „Life
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Amintiri din Gulag, București, 1992. Țurcanu, Ion, Foametea din Basarabia În anii 1946-1947, Universitas, Chișinău, 1993. Țurcanu, Ion, Moldova antisovietică. Aspecte din lupta basarabenilor Împotriva ocupației sovietice, Prut International, știința, Chișinău, 2000. Țurcanu, Ion, Istoricitatea istoriografiei. Observații asupra scrisului istoric basarabean, Arc, Chișinău, 2004. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier, 1927-1941, București, 1994. Volkov, I.M., „Zasuha, golod 1946-1947 godov” („Seceta, foametea anilor 1946-1947”), Istoriya SSSR, nr. 4/1991, pp. 3-19. Weber, Eugen, Dreapta românească, Cluj-Napoca, 1999. Wheatcroft, Stephen F., „Victims of
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prezintă cărți de Damian Stănoiu, Al.T. Stamatiad, Mihai Codreanu, D. Iacobescu, Mihail Dragomirescu, Cezar Petrescu, Const. Kirițescu, George Murnu, Ionel Teodoreanu, Ion Agârbiceanu ș.a. Sumarul P. mai include eseuri de Radu Gyr (Omagiu romantismului), Mihail Dragomirescu, pagini de jurnal basarabean semnate de George Dorul Dumitrescu, studii de istorie și critică literară aparținând lui D. Murărașu (Articolele lui Eminescu în „Timpul”, Teoria păturii superpuse și Eminescu). De semnalat recenzia lui N.N. Crețu la Icoane de lemn, în care Tudor Arghezi este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288845_a_290174]
-
în locul tău”. Pildele socratice ale lui Moș Pasăre, personajul epic al mai multor poeme, sunt rostite când în spirit folcloric, când cu mijloace publicistice, când în formule livrești. Moș Pasăre este prezent în versurile lui V. și în anii renașterii basarabene, ironizându-i pe toți cei cărora le erau străine idealurile naționale, adevărul și limba, „casa ființei noastre”. În lirica începuturilor poetul apare ca „un pom al Sudului”, valorizând culoarea locală și simbolurile acestuia: amiaza, câmpia, rădăcinile, soarele. El recurge la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
PAGINI BASARABENE, publicație apărută la Chișinău, lunar, din ianuarie până în decembrie 1936, având subtitlul „Revistă literară și de cultură generală”. L.T. Boga este director, ca redactor figurează George Dorul Dumitrescu, redactor pentru București fiind Mihail Straje. La ultimul număr lui George Dorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
că P.b. avea să se bazeze pe scriitori „cu domiciliul la Capșa” și că redactorul venise la Chișinău mânat doar de ambiția de a-și asigura un titlu de glorie. Era un atac de pe poziția unui regionalism îngust. Realitățile basarabene, literare, culturale, istorice își găsesc o abordare prioritară în P.b. Sunt evocați Leon Donici (în articole semnate de Demostene Botez, George Dorul Dumitrescu ș.a.), Constantin Stere (însemnări de Tr. Georgescu, Sergiu Matei Nica). V. Țepordei și George Dorul Dumitrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
dată figurează aici semnătura lui Perpessicius. Cronica literară este asigurată de George Iancu Ghidu și de N. Crevedia. Credincioasă promisiunii de a informa, P.b. a cultivat o serie de rubrici: „Cronica măruntă”, „Cărți”, „Cronica lunară”, „Cărți noi”, „Note”, „Reviste basarabene”. Mihail Sadoveanu nota în „Însemnări ieșene”: „Revista are o bună și curată înfățișare, suntem bucuroși s-o recomandăm cititorilor”, iar Mircea Eliade, în „Vremea”, scria între altele: „A apărut al doilea număr din această miraculoasă revistă de cultură. Miraculoasă, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
națională. Chiar și În mediul rural, care În acele vremuri constituia habitatul natural al populației românești, sporul natural, deși pozitiv este mai mic decât al alogenilor. Însăși structura tineretului studios era net În defavoarea tineretului românesc, Îndeosebi În orașele transilvane, moldave, basarabene și bucovinene. Statisticile vremii sunt tulburătoare sub aspect demografic pentru că au scos pentru prima dată În evidență drama românilor din provinciile ocupate, supuse de-a lungul timpului unui proces sistematic de deznaționalizare (Basarabia, Bucovina, Transilvania) la care se adăuga migrația
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]