1,501 matches
-
Insp. Poliție Chișinău și Galați ( pentru Comand. Milit. Chișinău ( executare Prefecturile: Lăpușna, Orhei, Tighina, ( Ismail, Cahul și Cetatea Albă ( Nr. 208.846 din 4.VIII.1941 ARMATA IV-a către Cu onoare se aduc la cunoștință următoarele norme în privința românilor basarabeni prizonieri sau luați de ruși și a evreilor din Basarabia, rugându-vă să binevoiți a da urgente dispozițiuni, de urmare: A. Românii basarabeni 1. Acei care au fost mobilizați de Soviete, au purtat armă și s'au predat armatei sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la ei numai pentru mâncare. Deci menajarea lor în interior ar fi o slăbiciune care ne va putea compromite victoria. La Chișinău s'au descoperit în pivnițele poliției lor secrete mormane de cadavre îngropate. Sunt în mare parte nenorociții de basarabeni, care de 20 de ani au luptat mai mult în ideile lor, decât pentru Statul Român. Dumnezeu i-a pedepsit mai rău decât meritau. Iată ce ne așteaptă dacă nu învingem. Ca să învingem trebuie să fim fermi într-o atitudine
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
toți aveau sau proprietate sau locuințe din care proprietarii nu-i puteau evacua pentru că legea le prelungea contractele. Venit-au ei din provincie ca refugiați sau mutați în interes de serviciu ? Nu, căci în ce-i privește pe bucovineni sau basarabeni cele 2 provincii fiind recucerite înaintea legilor de sub numerele 2-4 n'au existat refugiați iar în ce privește pe ardeleni era normal să fie așezați în Ardealul rămas unde se găseau locuințe, sau în locuințele celor 425.655 locuitori evacuați din Basarabia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ministerul Justiției și împreună cu noi este susținerea dedicată a președintelui României. Valeriu Săhăreanu: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru participarea dumneavoastră la această emisiune a Vocii Basarabiei, vă urăm la mulți ani și multe succese. Un scurt mesaj pentru basarabeni în 2007. Mihai-Răzvan Ungureanu: Mă bucur că îmi dați ocazia să mă adresez lor. Să-și țină limba și cultura română cât mai aproape de suflet, să știe că nu sunt și nu vor fi niciodată singuri și să creadă în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
selecția merge clar spre scriitorii mai tineri, singura excepție fiind șaizecistul Aureliu Busuioc, și spre perioada ultimelor două decenii. Foarte puțin e de recuperat din teatrul de dinainte de 1980. Lipsește și aici, ca și în antologia romanului, Ion Druță. Pentru basarabeni e un dramaturg important, în afară nu cred că mai prezintă vreun interes. În sfera criticii basarabene, Eugen Lungu operează o selecție ce merge categoric în favoarea textelor scrise după 1990, chiar și în cazul autorilor mai vârstnici. Proporția textelor din
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
în viziunea lui Eugen Lungu, interesează în măsura în care răspunde la neliniștile și la întrebările celui mai acut prezent. Am lăsat la urmă antologia poeziei (despre care am scris mai pe larg săptămâna trecută). Pe cât îl știu de mare orgoliul poetic al basarabenilor, mi s-a părut că, în selecția poeziei, Nicolae Leahu a fost cel mai sever dintre antologatori. În principiu, îi dau dreptate că nu era cazul să se extindă mai mult, dar bănuiesc că nu beneficiază de multe cuvinte bune
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
basarabene, dacă nu mi-aș fi amintit de meditația orgolios-regionalistă a lui Nicolae Costenco, din 1934, la puțină vreme după Unire. Scriitorul repudia categoric ,cultura vechiului regat, cu reprezentanții ei guralivi și obraznici", pentru a conchide că, în România întregită, ,basarabeanul e ca o privighetoare într-o cușcă de vrăbii". În colecția de antologii ,Literatura basarabeană în secolul XX", inițiate de Editura ,Știința-Arc" din Chișinău, Nicolae Leahu realizează o antologie a poeziei basarabene. Începe cu Alexei Mateevici și Pan Halippa, trece
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
ieșit (și nici nu cred că vom ieși vreodată) din era suspiciunii. Las pentru altă ocazie să glosez excelența postmodernismului poetic basarabean, inteligent și inventiv. Semnalez doar că mă aflu în contradicție de opinie cu Alex. Ștefănescu, care crede că basarabenilor ,nu le stă bine să profeseze postmodernismul" (p. 270). Invit, pentru edificare, la lectura a doi dintre cei mai talentați postmoderniști basarabeni: Arcadie Suceveanu și Emilian Galaicu-Păun. Ar mai putea fi și alții. Dacă în cadrul postmodernismului valorile poetice din cele
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
inteligent și inventiv. Semnalez doar că mă aflu în contradicție de opinie cu Alex. Ștefănescu, care crede că basarabenilor ,nu le stă bine să profeseze postmodernismul" (p. 270). Invit, pentru edificare, la lectura a doi dintre cei mai talentați postmoderniști basarabeni: Arcadie Suceveanu și Emilian Galaicu-Păun. Ar mai putea fi și alții. Dacă în cadrul postmodernismului valorile poetice din cele două părți ale Prutului sunt sensibil apropiate (cu excepția lui Cărtărescu, fără un echivalent), în sfera neomodernismului dezavantajul poeziei basarabene mi se pare
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
semnat de Valentin Tăzlăuanu, După zece ani, în care se remarcă tocmai efortul de a respinge narcisismul etnic, practicat din inerție și dintr-o dependență asemănătoare cu dependența de droguri pe malul stâng al Prutului. Reprezentarea identității naționale în conștiința basarabenilor - arată ValentinaTăzlăuanu - "a avut de la început un caracter oarecum abstract, literar sau focloric. în orice caz, o imagine proiectată în trecut, paseistă și patetică, aproape fără nici o contingență cu realitatea sau cu realitățile. Conștiința clară a unei apartenențe naționale și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
atâtea vieți omenești în toiul luptelor. Cum ați perceput anii teroarei staliniste? Alungat din aspirantură, respins la apărarea dizertației despre Sadoveanu, dat afară de la Academie! Am avut destule de suferit, trăind ani îndelungați într-o zonă de nesecate bănuieli (ca basarabean, dar și ca evreu). La București fusesem "bolșevicul" menit să mănânce bătaie pentru orișice nimic. La Moscova eram "mesagerul unei lumi capitaliste". Alături de Sadoveanu, Marin Preda este unul din scriitorii dvs. preferați. Știți probabil că romanul acestuia, Delirul, a avut
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
de Soroca (1933). Participă ca apărător al comuniștilor la cele două procese care au avut loc la Soroca, în 1930 și 1934. Dar aceasta, desigur, nu l-a salvat de teroarea comunistă din 1940, când, ca și mii de alți basarabeni, a fost arestat și băgat la pușcărie. Și, ironia sorții, acela care a apărat pe comuniști a fost învinuit, la insistența NKVD-ului, de "luptă activă contra mișcării revoluționare" și condamnat la 8 ani privațiune de libertate. Batjocura, bătăile, pun
Despre scrisorile lui Eminescu, Slavici și Ciprian Porumbescu la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2242]
-
pretutindeni din țară și din străinătate peste orice considerente deosebitoare, să fim uniți în apărarea ființei neamului și a pământului românesc. De la Pan Halipa, care în 1940 a acceptat (spre deosebire de alți fruntași ai Unirii) să facă parte din Comitetul cercului basarabenilor, de sub conducerea lui Gr. Filip-Lupu, spunând că el, Halipa, este alături de oricine e la putere în România și susține românitatea Basarabiei, am învățat că trebuie să trec peste orice deosebire de vederi politice sau de altă natură și, folosindu-mă
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
amplasat într-o zonă cu vizibilitate mai mică, dar după înlăturarea regimului alogen statuia și-a reluat locul central în oraș. Așezat pe un soclu înalt, domnitorul, sprijinit în sabie, cu crucea înălțată spre cer, a fost simbolul mobilizator al basarabenilor treziți la o viață nouă după 1988. Începând cu acel an, călăuziți de steaua eminesciană și de sabia voievodului, s-a cerut dreptate, întoarcerea la alfabetul latin, literatură și presă în limba națională. Pe ziduri sta scris: "Scoală, Ștefan cel
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ ROMÂNITĂȚII Pentru Fundația Culturală "Ginta Latină", personalitatea bardului basarabean Toma Istrati este un exemplu fericit de militant angajat în apărarea idealului național de unire a românilor din teritoriile răpite. Întreaga sa existență a însemnat dăruire, abnegație și participare temerară la susținerea drepturilor românilor. Aportul său la promovarea culturii naționale
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
de neamul românesc. Vă dorim multă sănătate, ani mulți și buni de muncă pentru idealul tuturor românilor reîntregirea pământurilor strămoșești și unirea tuturor românilor. Centrul Cultural Memoria Neamului, Asociația veteranilor de război ai Armatei Române, Foștii deținuți politici și deportați basarabeni în URSS în anii 1940-1988, în timpul ocupației sovietice, Fundația Culturală "Ginta Latină"
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
iar noi, absolventele din diferite generații, nu ne-am mai putut reîntâlni niciodată, acolo unde a fost castelul nostru din basme, acolo unde ne făurisem "vise gonind după vise"... În 1967 am făcut o excursie cu un colectiv format din basarabeni, care au vrut ca și mine să revadă Chișinăul... în ziua cu program liber m-am dus singură, să mă întâlnesc cu școala. Era într-o duminică liniștită, dar posomorâtă, când de nicăieri nu se auzea nici o șoaptă, nici un murmur
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
s-a editat nicio carte în limba română, folclorul poetic românesc păstrat pe cale orală a suplinind în mare această lipsă, Eminescu, descoperit cu întârziere de generația șaizecistă, a fost asumat și identificat cu însăși limba română. În percepția majorității românilor basarabeni, imaginea geniului tutelar este suprapusă peste cea a lui Isus, prin forța sacrificiului ce exprimă însuși destinul tragic al acestui ținut. Se știe că problema Basarabiei a reprezentat o constantă în activitatea jurnalistică a lui Eminescu, publicistul genial care a
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
pe Eminescu, încă din 1970, „un hotar al conștiinței”. De aceea Mihai Cimpoi, acest titan al criticii literare postdecembriste care a marcat o nouă etapă în receptarea eminesciană, îl vede ca o „biblie lucrătoare”, ca cel care a luminat drumul basarabenilor spre „regăsirea ontologică”, spre salvarea ca nație („Moldovenii din Est s-au salvat prin Eminescu”). Mișcarea pentru redeșteptare și lupta pentru limbă, alfabet-grafie latină, identitate natională, tricolor, începută prin 1988, cu puțin înainte de revoluția română, pe el l-a avut
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe un nor de aur din marea de amar”) a lucrat astfel și asupra sa, Grigore Vieru fiind astăzi un poet-simbol al Basarabiei, cel mai mare și mai iubit poet contemporan român basarabean. Situat în prelungirea poetului, jurnalistului și patriotului român Mihai Eminescu, ca două destine legate prin fire nevăzute, ca înalte conștiințe ale neamului, el este înlănțuit întru eternitate în armonia și muzicalitatea poeziei lui, a Limbii Române înseși, în iubirea imensă
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni
LEGE nr. 176 din 6 iunie 2013 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252317_a_253646]
-
a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
A - "Literatura", domnului Vasile Tărâțeanu, poet, publicist, președinte al Societății "Casă Limbii Române", Cernăuți, Ucraina. Articolul 8 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria F - "Promovarea culturii": - domnului Nicolae Avram, economist, fondator al Uniunii Culturale a Românilor Basarabeni; - domnului Ilie Luceac, istoric, profesor universitar, Cernăuți, Ucraina. Articolul 9 Se conferă Ordinul Meritul pentru Învățământ în grad de Comandor doamnei Zinaida Pinteac, profesor, vicepreședinte al Alianței Creștin Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU
DECRET nr. 404 din 5 mai 2014 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261396_a_262725]