3,438 matches
-
aprilie 2016. te anunț că a înflorit liliacul tot în buchete buchețele ca și visele mele răscolind trăiri amintiri în culori de violet ce mi-au luat sufletul amanet... nu vrei să vii în ospeție să te adorm într-o beție a dulcelui parfum de floare în miazăzi sau pe răcoare? hai, vino să dăm norocului noroc în două, trei sau cinci petale tăcerea fie prooroc când noi ne risipim pe cale. Citește mai mult te anunț căa înflorit liliacultot în buchete
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
petale tăcerea fie prooroc când noi ne risipim pe cale. Citește mai mult te anunț căa înflorit liliacultot în buchete buchețeleca și visele melerăscolind trăiriamintiriîn culori de violetce mi-au luatsufletul amanet...nu vreisă vii în ospețiesă te adorm într-o bețiea dulcelui parfum de floareîn miazăzisau pe răcoare?hai, vinosă dăm norocului norocîn două, trei sau cinci petaletăcerea fie prooroccând noi ne risipimpe cale.... XXV. NU VREAU SĂ-MI SCRII VREO CARTE..., de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 1936 din
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1810 din 15 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dezbracă-te de ne'născute gânduri și'nghite toată cupa cu otravă! Nebun destin și netrăită slavă Trăi-vei după dusele comânduri. Dezbracă-te, e vremea de beție a simțurilor, un festin pe viață! Adormi târziu în noua dimineață, Sedusă de alint și poezie. Dezbracă-te și te așterne-n visul neînceput în somnul hieratic! Sămânța încrustată-n măr tomnatic, îți va rodi! Așa grăi trimisul. *** Referință Bibliografică
DEZBRACĂ-TE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378632_a_379961]
-
asumate colectiv în societate. Or, când banii, puterea, notorietatea au devenit valori semnificative, poate un om să se numească onorabil? Da și nu! Când oricare dintre ele este dobândită în mod legal, da, este onorabil! Numai că, lăcomia banului și beția puterii, de cele mai multe ori, corupe. Curajul de a sta drept în fața nonvalorii, poate salva omul, atât pe cel bogat, cât și pe cel sărac, atât pe cel cu multă carte, cât și pe cel cu mai puțină carte. Curajul este
DESPRE ONOARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378807_a_380136]
-
oglindit o seară; spuneam atunci: ”pe veci!”- dar zorii m-au găsit veghind o altă floare, crezând că-n taina ei, e râsul tău cuminte și odihna mea... ... eu singur vinovat că nu e nimeni să-mi vegheze ”noaptea de beție” și nesomn... 14 mai 2016 Referință Bibliografică: Eu singur vinovat / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1966, Anul VI, 19 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EU SINGUR VINOVAT de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378872_a_380201]
-
Nu-mi trecea nimic prin minte Și-l întreb:-Ți-aduci aminte, Cu treizeci de ani-nainte, Ai fi spus așa cuvinte? Faci și spui ce vrei, de toate, Asta este libertate! -Când e foame și hoție Noi vorbim ca la beție. Libertatea-i doar pe limbă Că nimica nu se schimbă! Și-apoi încet, privind în jos: -La oraș multi rod un os, Vin apoi aici să spună, C-au făcut o treabă bună! Emil Șușnea Buc. 07.09 2012 Referință
MOŞ ANDREI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378878_a_380207]
-
când umbra tristeții odihnește absintul și buzele plâng fără tine,săruturi. Minte-mă!azi,pe sub toamnele roase opaițe-aprinse peste gânduri de pluș, când ploaia își spală zgribulită,angoase, și sufletu-mi țipă în strânsori de țăruș. Minte-mă!azi,în beția-ți de geruri frântură de clipă peste viața-mi pustie, când fluturi vor țese pe sub gene creneluri să minți c-ai mințit!doar iubirii...nu mie. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: MINTE-MĂ! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MINTE-MĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378877_a_380206]
-
își găsea refugiu în brațele Laurei. Pe ea o iubea, și pe bunica, și pe bunicu, și pe Angela, dar pe Nicolae evita să spună că-l iubește, asta îl înfuria la culme și, într-o zi, iarăși sub aburii beției, îi puse într-o traistă niște hăinuțe și-l scoase afară, încuind poarta și trimițându-l la bunică-sa. Bietul copil plângea și striga: - Mami, nu mă lăsa, eu nu plec fără tine! Laura se luptă că Nicolae ca să deschidă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378850_a_380179]
-
o singură zi, să gospodărească pentru săptămâna următoare dar și să meargă la biserică. De aceea satele de munte nu aveau cârciumi din moși strămoși. Abia pluralitatea de partide de astăzi, forțând primari venetici cu alte obiceiuri, a introdus meteahna beției. Și unii localnici au fost infestați și urlă pe străzi pentru cine știe care partid care-i cumpără votul. Este adevărat că altfel ar șoma, căci în afara hoților de profesie miliardar nimeni nu mai exploatează în adevăratul sens al cuvântului pădurea. Este
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
nu mai știau încotro s-o apuce și ce să facă. Iar Norocel repetă gestul, o strânse cât putu în brațe și-o sărută cu patimă și ea se lăsă moale în brațele lui într-o vrajă și-ntr-o beție vecine cu moartea, cu leșinul, cu amețeala...Și după această îmbrățișare, Zina căzu într-un leșin dulce și-ntr-un somn din care cu greu o mai trezi Norocel. -Unde suntem?- se dezmetici ea. -Pe Luncă!- îi răspunse Norocel. -Și
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
dreptate!” În secunda doi, m-am rușinat, pentru că suntem educați să ne gândim la aproapele, ca la noi înșine. ...dar am suferit. Am suferit ani de zile, într-o căsnicie care s-a tranformat în episoade de certuri, cauzate de bețiile lui...de desele dispariții de acasă, de conturi separate...Au urmat ani grei de procese. Apoi mi-a luat toate lucrurile din casă și m-am ales, ca să-l pot despăgubi, cu rate la bancă...pe 25 de ani! Și
VIEŢI RISIPITE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379881_a_381210]
-
personalității umane, iar datorită televiziunilor, care aleargă după reting, se promovează nonvaloarea, facilul și superficialitatea. Mai mult, chiar, forurile care ar trebui să apere bunul gust, îl promovează. Sunt unele reviste , chiar și “România Literară “ și USR promovează pornografia și beția.Vezi volumul premiat al lui Ion Mureșan. Unii structuraliști de la noi, și de pe mapamond, cuprinși de un sumbru entuziasm, au adoptat ca titlu teoretic comun desfințarea structurală a omului, detronarea iluziei care a făcut din acesta centrul vital al artelor
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
ești, când despletită Iubești lumea desculță.Frumusețea ta, diminețile fărăGândurile din debaraua cu pantofi.... IV. POVESTIRI NETERMINATE, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016. Fiecare dimineață pentru Petre, era o repetiție tristă,o trezire după beție.Trebuia să bea cafeaua în fugă,avea o întâlnire importantă cu un prieten, care reușise după 90 în afaceri,și care îl căuta pentru o problemă, care nu se putea discuta în telefon. Of telefoanele astea ascultate, îl agasau,nu
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Din cimitirul unde îl îngropasem pe domnul inginer Ionescu m-am trezit seara, capul îmi atârna greu după ce golisem acea sticlă, mă sculasem dintr-o grea beție și căutam să-mi revin să mă întreb ce e cu mine; încercam să fac ordine în evenimentele acelei zile, să mi le așez în cap și în inimă, în rațiune adică și sufletește. Iulia se dusese pentru mine pentru
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
naștere. Îmbătrânise./ Și își lăsase barbă. Iar părul...”; „Luna stă agățată de un stejar”; „Poetul are insomnii./ Noaptea deschide fereastra spre Soare”; „m-am trezit din mormântul meu cu cărți” ș.a.). Uneori pare a fi (atunci când scrie despre moarte, singurătate, beție ș.a.) un limbaj al deșertăciunii, nonsensului, unui vid de posibilități, care țin de o existență perturbată. Alteori poare că traiul său, zilele, viața sunt metaforizate aidoma unei cantilene al cărei melos venit dinspre sufletul său merge înapoi, neavând, fie și
CÂND CONVIEŢUIEŞTI CU POEZIA, CU VINUL ROŞU ŞI PRIETENA DE MARIUS CHELARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382054_a_383383]
-
probleme. Premierul candidat a considerat că nemulțumirile celor din diaspora reprezintă o manevră a contracandidatului său. De aceea s-a făcut că rezolvă problema, în loc să elimine acest focar de mânie populară, printr-o simplă ordonanță de urgență. De fapt, din beția prezumtivei victorii „sigure”, nu putea să-și dea seama de greșelile menționate mai sus. Se vedea încununat cu laurii de președinte peste un popor mințit și manevrat cu abilitate. Văzuse că nu crâcnește atunci când îi pune-n cârcă noi taxe
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
preoți sau generali,stăpâni feudali, ulterior deveniți boieri au fost în cea mai mare parte lipsiți de înțelegere și chiar la fel de cruzi. Credeți că lipsa de înțelegere s-a terminat ? In niciun caz ! Se pare că există o legătură între beția puterii (satisfacția de a ajunge în fruntea unei companii, șantier, catedră universitară, etc) și lipsa de înțelegere, de mult semnalată de psihiatrul Adolf Adler încă din secolul 19. Credeți că Democrația poate învinge această relație în folosul înțelegerii între oameni
ÎNȚELEGEREA ESTE MAI PRESUS DE CUNOAȘTERE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382084_a_383413]
-
vedea decât gătul lui, unde trebuia să fie carotida, și cuțitul cu care trebuia să lovească! Să lovească! Să lovească! El văzu cuțitul și-i văzu privirea, înțelese că va muri, se sperie atât de tare, că se trezi din beție și, cu ultimele puteri, își retrase capul și fugi în camera lui, unde se închise cu cheia. Ea continua să privească locul unde stătuse capul lui și gâtul, apoi își privi mâna cu cuțitul și se lăsă să cadă pe
COȘMARUL de NINA DRAGU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380386_a_381715]
-
De este-o vorba goală Îndemnul către țara, De-această cruntă boală Poporul o sa piară. Pot fi dezinfectanții Certificați de Soare, Noi ca refugiații Tratați suntem de fiare. De nu tragem cortina Și maturam hoția, Ne vom găsi odihnă Îmbrățișând beția. 07.05.2016 Referință Bibliografica: consecințele nepăsării / Ilie Marinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1954, Anul VI, 07 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Marinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CONSECINTELE NEPASARII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380478_a_381807]
-
carte m-a pus serios pe gânduri, am citit-o și recitit-o cu aceiași plăcere bucurându-mă și întristându-mă deopotirvă, râzând plângând, cugetând la rosturile vieții și ale morții. Omul descris în carte este prins în păienjenișul păcatelor (beția, fumatul, violul...) din care nici măcar nu încearcă să iasă. El își acceptă destinul (“ce ți-e scris în frunte ți-e pus”), trăind într-un univers întunecat, încătușat în propria-i neputință, condamnat la iad încă de la naștere. Este o
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
de grâu, Clipele se frâng pe coama răzvrătita, brumărie A căluțului ce-n goana spinteca al apei rău. Fluturi și-oglindesc în lacuri aripile obosite, Buburuza ațipește pe-o brândușa ca-n povești, Printre lacrimi care spală anotimpuri logodite Cu beții de zile-apuse în solstiții fără vești. Tolăniți pe-o crizantema cu arcuș de brumă crudă Își alină întomnarea greieri poticniți de bocet, Cețuri pun iubirii vama, cu gust fad de agurida, Îngropând puntea tristeții, lăsând scrumul amanet. Viscolele-nstrăinării au cernut
ULTIMUL OCHI DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379406_a_380735]
-
unesc destinul în sărut. Ierni pline de confuzii, azi zâmbet și culoare, Troițe de candoare au răsărit în maci, Mi-ai împletit inele din lujerii de floare, În crinoline-albastre de iriși mă îmbraci. Ce mi-aș dori mai mult decat beția-n care, Adorm pe câte-o stea și tainic te respir, Eu ți-am rămas icoana, de dor vindecătoare, Tu giuvaer în salba, ocean de elixir. Nu-mi sunt nicicând de-ajuns ninsorile de meri, Desi mi-ai fost izvor
PE UMERI DE CER de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379402_a_380731]
-
n-are casă. Nimeni nu îi e devină Că până azi a suferit. Din toate drumurile vieții L-a ales pe cel greșit. Inimă de zburător, Închisă într-o carapace, Pasăre în colivie, Nici nu zboară, nici nu zace. În beție își alungă Și durerea și uitarea. Nu simte că doar la un pas Îl așteaptă alinarea. Ea-i acolo,stă de veghe, Cu inima îl cheamă-n șoapte, El își culcă agonia, Ea-i trează, noapte de noapte. Cine e
NATURĂ ŞI IUBIRE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379514_a_380843]
-
schit părăsit, fără urme de miei, La hotar ce desparte ninsoare de clocot, Bătrâni pe tăciuni își duc anii prea grei. Câte flăcări se sting sub obroc de iertări Și ce multe se nasc într-o clipă de rai, În beție de timp trag de funii uitări Răstignind înc-o zi în destine de pai. În trupuri dogoare de ploi și-amintiri, Sprijiniți în bastoane șubrezite de ger Se roagă dispneic, cerând dezrobiri, Din strânsoare de dor, la icoane din cer. Tânjesc
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
clopotîntr-un schit părăsit, fără urme de miei,La hotar ce desparte ninsoare de clocot,Bătrâni pe tăciuni își duc anii prea grei.Câte flăcări se sting sub obroc de iertăriși ce multe se nasc într-o clipă de rai,În beție de timp trag de funii uităriRăstignind înc-o zi în destine de pai.În trupuri dogoare de ploi și-amintiri,Sprijiniți în bastoane șubrezite de gerSe roagă dispneic, cerând dezrobiri,Din strânsoare de dor, la icoane din cer.Tânjesc după veri
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]