4,866 matches
-
le punea și filme cu activitățile științifice desfășurate pe parcursul expediției. În concluzie, cei trei nu puteau, la o adică, să se plângă că nu participaseră efectiv la misiune, deși nu prea reușeau să vizioneze filmele, fiind tot timpul chiori de beți. Dar cum se explică de ce se găseau atât de greu oameni pentru o expediție de o asemenea anvergură și importanță, când știm, din istorie, că aceștia, oamenii deci, au o atracție genetică, am putea spune, către aventură, risc și cunoaștere
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
în Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014. Iar ne-a trezit din somnul infernal scandalul unei stări nedefinite și ne grăbim la modul ireal să ne tratăm de boli, de scenarite Nici medicul nu are ce să facă groparu-i beat din plosca fără vin nici terapii nu sunt să-l scot pe ”dacă” dintr-un scandal etern și misogin Sunt scribi ce zilnic scriu în ziare din unghiuri moarte se filmează iară suntem actori în marea înscenare pe-o scenă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350617_a_351946]
-
când, din valuri mai respirăm, dar suntem prea departe ... Citește mai mult Iar ne-a trezit din somnul infernal scandalul unei stări nedefiniteși ne grăbim la modul irealsă ne tratăm de boli, de scenariteNici medicul nu are ce să facăgroparu-i beat din plosca fără vinnici terapii nu sunt să-l scot pe ”dacă”dintr-un scandal etern și misoginSunt scribi ce zilnic scriu în ziaredin unghiuri moarte se filmează iarăsuntem actori în marea înscenarepe-o scenă-ntunecată și hilarăNe doare gândul vinovat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350617_a_351946]
-
lumii. Multe a făcut strâmbe și nefăcute Traian Băsescu, de când a fost propulsat, pe eșichierul politic dâmbovițean, dar, strălucirea renumelui sau vine mai întâi din următoarele: s-a consacrat în politică, ca navigator de bulboană, cu ochii tulburi, pe corăbiile bete ale puterii; omul n-a construit niciodată nimic, dar a luat totul de-a gata, trecându-l pe numele sau la preț de deșeu și a dărâmat tot ce nu este pe gustul interesului sau; nu respectă pe nimeni, dar
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
de rom și una de whisky toată ziua. Văzând că nu mai pleacă acasă, femeia de serviciu, noaptea târziu, dă telefon după un taxi să-l ducă la Mogoșoaia. Pe drum are o serie întreagă de peripeții cu șoferul, fiind beat, pentru care nu mai insist. Șoferul îl urcă scările la Mogoșoaia și-l dă în primire unor cheflii scriitori care serbau o zi de naștere. Câțiva din ei, văzând în ce hal este, se duc și-l culcă în camera
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
înălțime de peste douăzeci de metri, când, în spate, auzi și un geamăt. Se întoarse! În fața lui stătea un zombi cu figura dragei sale soții. Avea privirea pierdută, era ciufulită, acoperită cu tot felul de zdrențe, murdară și, aparent, chioară de beată. Primul lui gând a fost că, iată, designerii de modă reușiseră să atingă absurdul cu imaginația lor bolnavă. Numai că, Silvia păru că-și revine, privirea i se lumină și spuse repede: - Vai, dragul meu, dac-ai ști, ce-am
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
interior. Eram vreo sută șaptezeci de elevi interni găzduiți în două dormitoare gen stadion, eu mă aflam în ultimul, chiar la capăt de tot unde, alt paradox, se afla comutatorul. Cine știe ce modificări fuseseră aduse încăperilor sau poate că un instalator beat îl montase unde nu trebuie. Așa că dimineața când venea moș Gheorghe, paznicul de noapte, după ce striga răgușit “Deștepatea!” și bătea cu un retevei într-un cap de pat, urma invariabil apelul: “Untarule, aprinde lumina!” În timpul facultății am locuit tot la
ĂLA MICU , APRINDE LUMINA! de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350828_a_352157]
-
costum Iară fanfara porni să cânte marseilleza, primarul îi ieși-nainte clătinându-se să cadă Împleticindu-se, ajunse totuși în fața omului politic, delegat de la Paris care îi spuse: -Cum îți permiți s-apari așa în fața mea? Și-alegătorii de ce-s beți? Să-mi spui pe dată! Și n-ați avut răbdare două ceasuri? Cui voi vorbi acum? făcu ministrul îmboldit de tuse. Primarul se legănă în loc, făcu grimase și-o durere îl apucă de la stomac de-odatʼ Și-abia mai apucă mai
ROMULUS VULPESCU 1933-2012 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351671_a_353000]
-
ai iubit! Oricât vei vrea să mă plătești, Cu banii tăi din plinul portofel, Nu vei reuși să mai iubești, În niciun mod, în niciun fel! Ursita ta este demult plecată, În concediu sau într-un turneu, Altă Ursitoare era beată, Și a pierdut Destinul tău! Se pare, cât sunt de Ghicitoare, Am rămas destul de nătângă, Am greșit stând în picioare, Și ți-am citit în palma stângă! Să-ți văd în dreapta linia vieții, Pe care ai urmat-o cu succes
GHICITOAREA ÎN PALMĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351743_a_353072]
-
mărgea. Se lumină totul, când, bezmetic Carnea rece, dulce, o ating Când iubind tăcerile frenetic În fereastra viselor mă sting. Este între noi o sănioară O speranță duce către poli Îngerii care în ceruri zboară De iubirea iernii sunt matoli. Beat și eu stau neclintit de veacuri Somnul ei în mine îl răstorn Gura ei de înghețate lacuri Viu troznește-n pași de unicorni. Zânele în alb iar se drapează Trec tăcând pădurea de argint Și la vara care-o fi visează
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
Dragobetele! S-au ocupat mulți cercetători de proveniența acestei sărbători. Nicolae Constantinescu - etnolog al Universității din București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie din Moldova prezintă etimologia acestei sărbători populare considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă de care spuneam
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
se mișcă sigur și grațios, în efortul de a „re-poetiza” lumea, de a-i reclădi reperele. Ca tematică, grupajul de poeme se concentrează asupra erosului, aflat sub semnul fragilității, al echilibrului precar și al incertitudinii: „Iubirea - /țâșnit din amurguri cocor /beat de speranță / și ars/în cădere /la fiece zbor” (Repetabila durere). „Ți-am spus că / nu se moare / de dragoste, /nu se moare./ Până te doare, / ești viu. Nu se iubește ușor” (Veste- poveste). Citită în această cheie, cartea este
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
de-a călare, Veseli și deloc uituci Cântă toți în gura mare: „Oltul nostru - Făt Frumos Limpede și...tulburel, Cu parfum de tămâios Și buchet de Otonel... De te scalzi, devii voinic, Dacă bei, ajungi hazliu... Umbli seara pe colnic, Beat de Lună, spre târziu. Oltul nostru nu e apă, Nu e nici vestitul Nil; E un chef, e o agapă Cu aplomb, prestanță, stil!.” De treci pe la Drăgășani, Parcă-ai vrea să nu mai pleci: Poartă undele bibani, Prin zăvoi
FAIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351107_a_352436]
-
motivul pentru care sensibilul Shingo își iubește nora mai mult decât propria fiică, și nici prin cap nu-i trece măcar s-o dojenească pentru avortul provocat, atâta timp cât îl consideră pe fiul său Suichi “o ființă nemernică”, totalmente corupt (umblă beat și are metresă) după războiul din care de-abia scăpase cu viață. Dragostea și moartea sunt cele două teme predilecte ale lui Yasunari Kawabata, de unde sporul de intensitate al trăirii imediate din opera sa, transmis de sentimentul permanent și inexorabil
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 797 din 07 martie 2013 Toate Articolele Autorului ÎMI PĂSTREZ NEVASTA MEA Îmi păstrez nevasta mea, Că e bună sau e rea! Nu fumez în dormitor, Fiindcă nu sunt fumător. De la birt eu nu vin beat, Nevasta mă așteaptă-n pat! Cu vorbe meșteșugite, Numai de ea tăinuite. Îmi spune verzi si uscate, De un secol, jumătate! Amanta e mai costisitoare, De bani mulți cheltuitoare! Îmi păstrez nevasta mea, Așa cum a fost și este ea. Referință
ÎMI PĂSTREZ NEVASTA MEA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345612_a_346941]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ORFEU Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1006 din 02 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului orfeu Cu aripi bete fâlfâie pe dealuri nori de cenușă triști și-nlăcrimați și trec zburlite ciori prin reci portaluri spre pustnicii copaci înnegurați. Îi văd cum sub rafale bat mătănii, cum gem bolnav sub cerul cel buimac când vălmășite-n frunze trec jigănii
ORFEU de LEONID IACOB în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345655_a_346984]
-
bolnav sub cerul cel buimac când vălmășite-n frunze trec jigănii, îngălbenite gânduri din iatac. Orfeu își plânge iar pe-a toamnei strună iubita lui plecată în Infern și văd prin înserarea verde-brună cum gâlgâie destinul toamnei tern. Cu aripi bete trece-acum prin strune Un alt Orfeu , un alt Orfeu, Cântările-i sunt spumegări nebune... Eu sunt Orfeu...Orfeu...Orfeu Comănești, 30 sept..2013 Leonid IACOB Referință Bibliografică: orfeu / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1006, Anul III, 02
ORFEU de LEONID IACOB în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345655_a_346984]
-
nimeni nu exprimă mai bine Moldova decât Bacovia, cu atmosfera ei de ploaie și descompunere, cu marea sa melancolie apropape endemică”; 9. „bacovia îi evocă pe decadenți, pe simboliști - familia sa spirituală - mai ales pe Verlaine, adică acea faună mereu beată, târându-și sfârșitul lamentabil al vieții cu care, de altfel, se compară”; 10. „frumosul cuvânt melancolie, lăsat moștenire de Eminescu, se întunecă la el, apare din străfunduri ca o muzică dureroasă și invadează întregul vers”; 11. „ce este acest plumb
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Facem economie de fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi ... am fost aseară pe la ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țara Oașului! -Tu ești beat, Costică! -Cum beat!? N-am băut de cât zece kile de vin, la fel ca tine ... -Floare la ureche ... -Atunci să mergem la cârciumă! -Mergem! Au ieșit din casă clătinându-se.S-au ținut de stâlpii prispei și apoi au
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi ... am fost aseară pe la ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țara Oașului! -Tu ești beat, Costică! -Cum beat!? N-am băut de cât zece kile de vin, la fel ca tine ... -Floare la ureche ... -Atunci să mergem la cârciumă! -Mergem! Au ieșit din casă clătinându-se.S-au ținut de stâlpii prispei și apoi au luat-o agale
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
Facem economie de fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi ... am fost aseară pe la ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țara Oașului! -Tu ești beat, Costică! -Cum beat!? N-am băut de cât zece kile de vin, la fel ca tine ... -Floare la ureche ... -Atunci să mergem la cârciumă! -Mergem! Au ieșit din casă clătinându-se.S-au ținut de stâlpii prispei și apoi au
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi ... am fost aseară pe la ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țara Oașului! -Tu ești beat, Costică! -Cum beat!? N-am băut de cât zece kile de vin, la fel ca tine ... -Floare la ureche ... -Atunci să mergem la cârciumă! -Mergem! Au ieșit din casă clătinându-se.S-au ținut de stâlpii prispei și apoi au luat-o agale
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
Melcul soaței i-a strigat: - Coarne mi-au crescut de-un metru, Este clar, m-ai înșelat! Iese melcul la plimbare, Urcă-ncet pe un grilaj Și invidia e-n floare: Vede-o casă cu etaj. Vine-un melc acas’, beat cui, Dimineața pe la șase Și pe drum, în urma lui, Sunt trei dâre lipicioase. MORALA Dumnezeu a exclamat: - Pân-aicea! și atunci Pentru melci a preparat Decalogul cu porunci. Referință Bibliografică: Moravuri de melc / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MORAVURI DE MELC de DAN NOREA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352170_a_353499]
-
fi îngropați, așteptând liniștiți, cuminți, ca cineva să le poată face o groapă creștinească, fără să mai fie certați de primul-ministru. Știți ce-i spunea P.D.L.-istul Mircea Toader scriitorului Varujan Vosganian la o emisiune pe Realitatea TV? „...Au murit beți, prin șanțuri înghețați”. Ce rușine!... Ce noroi aruncat peste poporul român! „Așteptați ca statul să vă dezăpezească?!” Tonul face muzica, domnule premier. După ce mii de oameni necăjiți, înfometați, neîncălziți, bătrâni, copii, bolnavi fără medicamente care beau apa provenită din zăpada
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
nici nu-i oferise “atențiile” cuvenite unei asistente-șefe, dna Costăchescu Bettina Luiza avea îndreptățirea să presupună că la mijloc era vorba de o conspirație împotriva ei. Ajunsă acasă, observă fără surprindere că onorabilul ei soț, dl Costăchescu Sorel-Ovidiu, iar era beat ca porcul. (Asta este alt porc, o să vedeți că apare și porcul ăla din celelalte romane.) Și încă un personaj feminin, bine structurat: Bettina era o femeie de aproximativ 170 cm înălțime, la cam 83 kg. Era solidă ca un
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]