1,731 matches
-
din Arad, care făcuse cam ce făcusem și eu, a primit 5 ani. Altul, din București, pentru aceleași fapte, a fost condamnat la 3 ani. Dar mie, la Suceava, mi-au dat 12 ani de închisoare!". Judecați fără public, în beciurile Securității, nu vor duce lipsă de asistență oameni beți, îmbrăcați în cojoace noi, care scandau aproape convinși: "Moarte lor! Moarte lor!" Condamnat la 12 ani, va face 14. Trimis la Jilava, la intrare, condamnații treceau printr-un culoar de gardieni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am apucat să ridicăm casă. Ni s-au dat totuși uși, geamuri, material lemnos. Am construit case tip, din chirpici și pămînt bătut: o cameră, o bucătărie, o tindă. La 1 decembrie, am intrat în casă nouă. Bordeiul a devenit beci". Căsătorit în 1962, soția va afla că a fost deportat doar după Revoluție. Își sfîrșește mărturia cu cîteva remarci zguduitoare: "Oricum a fost, soarta deportaților din România, a fost blîndă în comparație cu a deportaților din URSS. În 1940, familia bunicului dinspre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
șaptesprezece ani grupa de luptători în Făgăraș, ci pînă la finele lui decembrie '89. Spre exemplu, soțiile, prietenele, rudele apropiate ale celor care au organizat mișcarea revoluționară din 14 decembrie 1989, de la Iași, în timp ce ei erau foarte dur anchetați în beciurile Securității, erau și ele la rîndul lor cercetate, unele aduse la sediul anchetatorilor. Organizația lui Ogoranu, formată în 1948, în principal din tinerii de la Liceul "Radu Negru" din Făgăraș, dar și din studenți din acele locuri, se numea "Vultanul". Clasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dușuri reușise să soarbă puțin din apa rece ca gheața, cu gust de clor și fier. Nu-i dăduseră nimic cu care să se șteargă, a pus uniforma pe trupul încă ud, iar în răcoarea aceea teribilă ca a unui beci, de aproape scotea aburi pe gură, loviturile primite în ceafă, în ficat, în burtă și la picioare au început să se facă tot mai simțite. Nasul își revenise, dar avea încă sânge închegat în nări și respira greoi. Nu și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fost un entuziasm mare, când bătrânul fost președinte a Îmbrățișat pe tânărul elev, ales acum președinte, transmițându-i acestuia făclia s-o ducă mai departe. Am avut În sala de festivități, un stand al meu cu lucrări numeroase (nu În beci, cum au stat la „Muzeul Fălticenilor”), am fost fotografiat, intervievat etc. La Centenarul „N. Gane” nu eu am fost cel nemulțumit. Putea lipsi din „Anuar” la pag. 89, când se scrie despre mine În mod foarte elogios, cuvințelul „a fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În ulei al cumnatului meu , care reprezintă biserica din Folticenii Vechi. E operă din tinerețea sa și deci mai valoroasă, căci mai târziu a fost prolific. Ar fi bine ca la acest Muzeu de lit. și artă, să scoateți din beciul, În care le-a vârât colegul Ciurea, și celelalte piese ale sale: portretul lui Dragoslav, biserica din Buciumeni; și nu mai Îmi amintesc de altceva. Dacă e nevoie să intervin pe lângă d. Havriș, să dea pentru Muzeu ce credeți că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trimis și numere răzlețe din „Înmuguriri”, „Săptămâna” etc. relative la activitatea culturală din Flt., ai cărei exponenți sunteți acum Dl. Prof. V. Popa și matale. Am trimis și unele fotografii În legătură cu același lucru. Sper că nu vor mai mucegăi În beci, ca pe timpul directoratului colegului Ciurea, căci, din rândurile trimise de direcția Muzeului, se vede interes și mai ales inimă . Mi-a scris și d. T. Tatos și i-am răspuns cu privire la semicentenarul liceului No. 2, care se complace, În ultimul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
semnături, să se numească acum, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului, „Elena Doamna” soția lui Cuza, care a locuit multă vreme la Ruginoasa, jud. Baia. Mă bucur că, În fine, inaugurați Muzeul pentru lit. și artă , așa că nu vor mai sta prin beciuri umede cărțile noastre. Mă mir Însuși că lucrările mele, Împrăștiate prin tot felul de publicații, au ajuns la 425. Mă bucur, că după cum Îmi scrie valorosul intelectual, care e d. prof. Popa, colaborezi la Monografia V.T. Nu Înțeleg Însă ce capitol
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ne cere scuze că nu a fost din prima clipă alături de noi, deoarece a avut de dat ultimele dispoziții bucătarilor care ne prepară ceva pentru masa de prânz. O întârziere perfect justificată. Căci despre masa îmbelșugată ce a urmat vizitării beciurilor este indecent să povestesc (aș face-o poate doar într-o proză, la persoana a III-a!). Rețin însă discuția pe care am avut-o pe durata prânzului cu scriitoarea Dubravka Ugrešic, o doamnă corpolentă, care ne-a ținut companie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sovietic care cerea capitularea Letoniei. Președintele țării l-a acceptat, pentru ca, ulterior, el și miniștrii guvernului leton să moară în Siberia. Au fost deportați în GULAG aproape 15.000 de letoni. Nemții, întâmpinați ca eliberatori, în 1941, au dezgropat în beciurile NKVD-ului sute de cadavre desfigurate - victimele comunismului în numai un an, care se pot vedea în pozele din standurile muzeului. Ororile au continuat sub ocupația nazistă: iulie 19418 mai 1945. Exterminați: 70.000 de evrei la Riga și Liepaja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pădurii sunt lucruri „știute de acasă” pentru ea, mai mult chiar, treptele montane spre uranian îi formează ascendența. Toate aceste înzestrări vin odată cu intrarea în adâncuri, unde fata ajunge consubstanțială cu ființa lumii. În colecția D. Stăncescu, fata aruncată în beci este acuzată pentru o falsă sarcină cauzată de ingerarea unui șarpe. Fapta abominabilă a surorii pizmașe transformă însă fobia feminină legată de pătrunderea unui șarpe în trup într-o evoluție inițiatică. Pe lângă recluziunea care o face pe fată de nerecunoscut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Argeș, unui fecior ce va avea parte de o răpire cu caracteristici meteorologice, asemenea fetelor nubile. Ursit să fie dus în Munțî-turbați (domeniu al sacrului stâng, după cum ne sugerează determi¬nantul substantival), feciorul va fi supus unei proceduri profilactice lumești. Beciul în care el va fi depus seamănă însă cu un cavou uriaș, mai ales prin ofrandă: „Împăratu țînînd minte, a făcut dă nooze și noo dă stînjeni adîncime su palat; cu nooze și noo dă uși; la fieșicare ușă, lacăt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
s-au îmbătat grozav și au borât și au căzut pe jos cu frizură cu tot. Au descuiat ușile la alte odăi cu sila și au luat diferite lucruri de mare preț aduse din țări străine. Soldații ruși au spart beciul cu vin și s-au îmbătat și ei. Au luat plapome scumpe și au plecat ca cei mai răi șatrari. Și atunci l-am întrebat și eu pe maior: "ăi, ce mai zici dle maior?". Și el a zis: "Ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pelerini servesc o cafea sau altceva mai consistent. De data aceasta, nu mă opresc, continuându-mi drumul cu un pas decis, sigur. Până la următoarea localitate, Reliegos, sunt 13 km, un drum drept, plat, flancat de copaci plantați de puțini ani. Beciuri tipice la Reliegos și în meseta - Pe acest drum nu găsești nimic, nici o fântână, așa că este bine să ai provizii la tine. De la un timp, parcă aș vrea să se termine. Este prea plictisitor acest platou, meseta, cum o numesc
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
conducea În fiecare dimineață până la gardul curții și mă aștepta la ora sosirii pe centrala de Încălzire a ing. Pompilian, coproprietarul nostru. Mă Însoțea În fiecare seară la căratul lemnelor pentru aprinderea focului la cazanul central, ea parcurgând distanța dintre beci și ușa locuinței de două ori mai repede decât mine. A venit vremea abecedarului și Irina cu Bella au plecat la Bunicii din Pașcani, care locuiau mai aproape de școală. A revenit În Iași doar la Începutul ciclului liceal, când Iașul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
doamna a continuat să "cotcodăcească" pe această temă, cea a inutilității poeziei și a meseriei de poet, toți și-au dat cu presupusul, fiecare "pricepându-se" bine la acest lucru, iar în final l-au izolat pe "inutil" într-un beci... Vă închipuiți, dacă "meseria" de poet e inutilă, cât de inutilă e cea de critic de poezie...! Adică cum să critici o frumoasă inutilitate? Apucă-te și critică răsăritul de lună! Apucă-te, dacă îți dă mâna, să critici cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a-i șantaja pe cei din munți să se predea, și ne-au dus într-o noapte cu camionul la Sighet, aveam doi ani și trei luni, iar soră mea Ileana era la sânul mamei, doar de câteva luni. În beciurile Securității din Sighet, mama a trăit o execuție simulată, într-un miez de noapte, mi-a povestit înainte de a muri că securiștii m-au prins de picioare în fața ei, simulând că îmi zdrobesc capul de pereții subsolului unde o torturau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dragoste care mi s-ar fi cuvenit și mie, ca oricărei ființe umane, și pe care nu am avut-o niciodată? Un procuror din cabinetul generalului Voinea, de la Procuratura Militară București, mi-a spus că scheletul aflat nu demult în beciurile Securității din Sighet ar putea fi al tatălui meu. Au trecut 58 de ani de la acea crimă și măcar oasele lui se cuvine să iasă, în sfârșit, la adevăr și lumină. Viața mea ar putea fi rezumată pe scurt și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
B.: - Toate numai în clădirea asta, da ! Jos la parter era, pe hol erau... dulapurile, fiecare avea dulapul lui, unde își lăsa echipamentul cu care se schimba, se ducea în fabrică, la practică și era și cantina și cu bucătăria, beciul era ăsta de-aicea, care nu știu ce mai este, dacă mai este funcțional acum, și unde-i clădirea nouă erau vagoane, transformate din vagoane care ieșiseră din funcțiune și erau transformate în ateliere de ucenicie, unde învățam meseria, dotate cu toată
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Suceava, Roman, Piatra Neamț, Huși, Bacău, Vaslui, Hârlău). Transcriind Letopisețul lui Grigore Ureche, în secolul al XVII-lea, cronicarul Simion Dascălul nota că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cererea unei instituții (prefecturi) care se adresa direct ospiciului, deseori prin telegrame ca urmare a urgenței cazului. Cu toate acestea, chiar în cazurile foarte urgente, treceau mai multe zile și săptămâni până la primirea bolnavului care primea "asistență" de urgență în beciurile polițiilor locale, nealimentat și lovit. Redăm o cerere de internare și o rezoluție, ambele din cele mai ilustrative privind rezolvarea unor urgențe. Din Hârlău, cu adresa nr.1114 din 1 mai 1892, adresată Epitropiei, se cerea internarea lui Șendo Zolnstein
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
stau de mai mult timp în arestul poliției din acest oraș fără a se lua vreo măsură a nu se ține în contra legii arestați acești oameni". Adresa se referă la un număr de 125 de alienați (!) care zăceau, literalmente, în beciurile arestului polițienesc fără nici o asistență. Cazuri de acest gen erau sesizate deseori. Capacitatea redusă a ospiciului nu putea satisface, desigur, necesitățile. Ca urmare, în ultimele două decenii de existență a ospiciului se obișnuia chiar evacuarea asistaților ameliorați, mai deseori plasarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
întărește ideea unui simbolism evanghelic, conclu zionează Eugen Simion. Destinul literar al lui Vasile Voiculescu nu a fost deloc liniar, apreciază revalorificatorii. Se vede aceasta atunci când, postum, a început punerea în pagini a manuscriselor, mai ales a celor recuperate din beciurile securității. Victor Iova în Capul de zimbru, Cartea Românească, 1982, face pertinente trimiteri în acest sens. Este notat și cazul când Ion Voiculescu, încercând să-și apere tatăl, colaborator la Gândirea, de o anumită etichetă pe care i-o puneau
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]