1,734 matches
-
de crăpături, despre care emiteam adesea păreri prăpăstioase în cazul producerii unui cutremur, și am ajuns în fața ușii de la beci. Am descuiat ca grijă lacătul mare și l-am luat cu mine. Mi-era teamă ca vecinii să nu vadă beciul descuiat și să fie buni cetățeni, cum se mai întâmplase anul trecut, când am rămas închis la Platon și mi-a spus atâtea povești de groază că m-a speriat rău de tot, spre marea supărare a părinților mei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
palidă a becului cădea pe un coș de răchită spart, pe un frigider vechi și pe un contor de gaz dezafectat. Astea erau ale Rizeștilor și nu încăpuseră în boxa lor, plină ca întotdeauna, așa că le lăsaseră pe culoar. În beci era o atmosferă plăcută, iar praful de pe jos era gros și răcoros, așa încât dacă te descălțai și scormoneai un pic cu piciorul gol ai fi zis că stai într-un pârâiaș. Am apucat lacătul ușii noastre și am căutat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
nimic, interveni Platon. - E, nu-i faci nimic, a bombănit taică-meu. Nici anul trecut nu i-ai făcut nimic, nu? - Nu era vina mea că Rizescu l-a închis aici. Tata nu era convins că Rizescu mă închisese în beci din greșeală. Îl credea capabil pe Platon de închiderea și deschiderea încuietorii, lucru pe care acesta l-a respins la vremea respectivă ca fiind absurd. De altfel, el și cu taică-meu se luau foarte des la ceartă, și cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
partea mamei. - Și ce mai faci, a continuat taică-meu după un timp, încercând să-și ascundă jena. - Uite, Silviu tocmai îmi spunea că-l dor oasele. - Da, are nu știu ce reumatism, și i-am zis să nu mai vină în beci așa dezbrăcat. Du-te sus și te îmbracă cu mânecă lungă! - Nu e chiar așa frig, a remarcat Platon. - Ba e frig, e chiar rece. Ție nu-ți e frig? - Nu, stai liniștit, mi-e bine. - Mai vrei apă, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în fotoliul lui preferat cu o țuică în față. Ușa era deschisă. Maică-mea era în prag cu o stropitoare plină în mână. - Unde-ai fost? m-a întrebat dojenitoare, dar era o dojană blândă. Se prinsese că sunt în beci. - M-a trimis tata să-ți spun să-l uzi pe Platon, am zis repede. - Păi, mă gândeam eu. Ia-ți un fâș pe tine, că iar te apucă oasele. - Mamă, mi-e bine așa. - Ia-ți, domnule, fâș! Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un fâș pe tine, că iar te apucă oasele. - Mamă, mi-e bine așa. - Ia-ți, domnule, fâș! Am îmbrăcat o haină destul de groasă și am urmat-o jos. Până să cobor zece trepte, începusem să transpir. Lângă intrarea în beci l-am văzut pe domnul Neacșu, care ducea gunoiul. Ușa apartamentului său era deschisă și înăuntru mirosea a rahat de pasăre și a mâncare de cartofi. Avea niște canari care făceau mereu gălăgie și la care ținea foarte mult, lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu jugul. Aveau părinții lui Victor o casă așezată mai în fund, cu multe flori în față, iar în spate o grădină mai mare plină cu zarzavaturi, legume și pomi fructiferi, de, oameni harnici, gospodari. Pe dreapta casei aveau un beci încuiat cu două lacăte grele. Nu era prea târziu, cam șapte seara. Părinții lui Victor erau plecați în vizită la o familie, Deleanu. Victor a descuiat beciul cu niște chei, nu știu cum și a scos o sticlă de vin vechi, prăfuită
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
legume și pomi fructiferi, de, oameni harnici, gospodari. Pe dreapta casei aveau un beci încuiat cu două lacăte grele. Nu era prea târziu, cam șapte seara. Părinții lui Victor erau plecați în vizită la o familie, Deleanu. Victor a descuiat beciul cu niște chei, nu știu cum și a scos o sticlă de vin vechi, prăfuită, de culoare închisă, dar după cum am aflat imediat, vinul era de culoare roză și dulce. De scârbă pentru insuccesul nostru în ale dansului și presați de iubirea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la bibliotecă. Am citit acolo o vreme, conspectându-mi fișe de lectură, apoi am ieșit să mă plimb, ca să mă mai încălzesc la soare, pentru că clădirile vechi din Aiud sunt, datorită zidurilor groase din piatră, chiar și vara, reci ca beciurile faimoasei închisori care a făcut celebru orașul. Am dat mai întâi o raită pe la soră-mea la serviciu, unde am înfulecat un sandvici, apoi m-am plimbat puțin prin Cetate și în cele din urmă am traversat să-mi cumpăr
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
totul, până la ultimul ac, la tomberoanele de gunoi, am măturat și am spălat pereții cu furtunul. N-a fost greu să facem curat, fiindcă familia Pascu, având frigiderul plin cu cotlete, cașcaval, șuncă de Praga și whisky, nu-și încărca beciul cu saci de cartofi, butoaie de varză, gemuri, gogonele și vin de țară. De altfel, proiectul ăla se bizuia pe o confrerie lingvistică, transformând o boxă într-o sală de box. Domnii Pascu, tată și bunic, și-au scos portofelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
camera, teatrul. O asemenea preferință este un viciu care aduce după sine suferința. În cazul spațiilor închise acesta nu poate fi altul decât claustrofobia: Atunci odaia mea devine temniță, coteț odios. (Cel mai tare) Viața mea a fost o grotă, beciul unei închisori. Lumina rară se cernea printre gratii... (Trântorul) Dar ei cu toții uită că uneori și apa și aerul pot fi neînchipuit de grele, că și apa și aerul se pot preface în lespezi și pot apăsa, ca și țărâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
căzîndu-mi În cap și pe spate, asemeni unei ploi uscate. Picioare de șobolan peste sticlă spartă, tăcută și fără sens. Ușa de la TOALETĂ era deschisă și vasul de toaletă zăcea, spart În două, pe podea. Nici pic de apă. În beciul meu uscat. Avea dreptate Ginger, era chiar sfîrșitul. M-am gîndit la pianul meu din Încăperea de la etaj, făcut zob sub greutatea grinzilor căzute. Acum nu mai aveam cum să-l salvez. Mi-am imaginat cum, atunci cînd l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
se luptă habotnic pentru un spațiu deja marcă acreditată. În schimb, pot să le spun tipilor ăștia din Parlament că teatru nu e doar clădirea aia mare pe care e un banner cu Burghezul gentilom. Că pe Calea Victoriei, într-un beci, am văzut cele mai percutante spectacole underground și un compus organic de artiști cu vârste cuprinse între 16 și 60 de ani. Că au trecut prin beci și „mari monștri sacri“ (formula îi aparține unui taximetrist care e fan Rebengiuc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
pe care e un banner cu Burghezul gentilom. Că pe Calea Victoriei, într-un beci, am văzut cele mai percutante spectacole underground și un compus organic de artiști cu vârste cuprinse între 16 și 60 de ani. Că au trecut prin beci și „mari monștri sacri“ (formula îi aparține unui taximetrist care e fan Rebengiuc - „mare monstru sacru, păcat că n-are statuie în Cișmigiu“) - Coca Bloos, Maia Morgenstern etc. -, dar și debutanți. Că Teatrul LUNI a reprezentat o comunitate deschisă. Că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
eufemistică, de Securitate), operație numită arestare, Însă fără a fi prezentat vreun act ad hoc, Pazi va Începe să parcurgă, urcând, prea lungul drum al calvarului său pentru că voia ca România să fie liberă și creștină. Până să cunoască primul beci numit arest, ea va trece prin câteva peripeții, determinate de lungimea drumului de la Bârsana la Sebeș, apoi la AlbaIulia, de condițiile dificile de transport, specifice anului 1948 și zonei montane, fiind nevoită, bunăoară, să petreacă laolaltă cu cei doi tartori
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
împinge-le ușor spre mine. Carmen lucra cu repeziciune. Cu scândurile la îndemână, Petre se sprijini, se răsuci pe o parte, își trase un picior, apoi celălalt și se rostogoli întins pe podea. Unde nimerise? În budana cu țuică din beci a babei. Era vlăguit. Carmen începu să-i maseze ușor picioarele, mâinile, mușchii, să-l dezmorțească. Cu ajutorul ei urcă în camera de sus. Du-te, încuie ușa și poarta. Nu voia să-l audă văicărându-se. Dar mâinile și picioarele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ce-l măcina de atâta timp. Se ridică din fotoliul așezat în fața șemineului, se duse și închise geamul, privi din nou focul care ardea mocnit și se întrebă: ce-o fi fost flăcăruia aceea albastră? Nu cumva...? Trase capacul de la beci, coborî cele câteva trepte și luă de pe o poliță un bidonaș. Erau mai multe, unul lângă altul, pline cu țuica rămasă din budana babei Floarea. Avea nevoie de o tărie, se simțea ca întors de la un război, rănit, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dușcă când aveam poftă și aveam cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să stau ore întregi privind cine mai trece pe uliță. În beci sub masă, era budana cu rachiu, cu capac din două părți, cu balamale la mijloc, așa că atunci când mă bântuiau poftele împingeam ușor capacul podelei, trăgeam cu o sfoară de capacul budanei, cufundam un ulcior cu gura largă, tot legat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
unde au fost căsăpiți de trupele aliate ruso române. Dacă ar fi ajuns la Berlin, așa cum sperau, ea ar fi urmat studii superioare la universitate. Flerul și instinctul matern al bunicii au salvat-o, ea fiind bine ascunsă într un beci tainic sub pământ, și, în ciuda căutărilor insistente, chiar amenințătoare, n-a fost găsită, altfel nu ar fi fost soție de chiabur și mamă a celor doi copii, Sorin și Dorina. După terminarea războiului, mama a absolvit școala profesională de la Rădăuți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și a constat într-un chef plin de originalitate, de seara până dimineața, la gazda colegilor din Moldovița, vecina tanti Zina a lui Neculai a Roizii. În seara aceea, profitând de lipsa părinților mei de acasă, eu am sfeterisit din beci o canistră cu 10 litri de vin, pe care am „topit-o” până în zori, împreună cu Vasia Perepeliță, Neculai Balahură, Grigore Cenușă și Gabi Climescu, de ne-am făcut toți mangă. Sigur că orgia s-a răsuflat chiar de-a doua
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și, mai ales ale Vasluiului, unde semnul cerului a făcut să aibe loc cea mai clară victorie împotriva cuceritorilor, scria poetul vasluian Ion Enache, pe aceste frământate dealuri de pâine, în locuri limpezite de frunze, se încingeau horele, cămări și beciuri cu gusturi de mulțumire adresate Soarelui care are bunul simț de a răsări în fiecare zi, sugerându-ne să avem și noi bunul simț de a perpetua această istorie românească a gesticii Dansul”. 4 Un trandafir de esență atât de
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
caracteristice pentru arta ploilor de foc: ceva ca niște bucăți de lemn carbonizat cam de un metru lungime - ființe umane ridicol de mici sau, dacă vreți, uriașe lăcuste prăjite. Fabrica de sirop de malț a dispărut. A dispărut tot în afară de beciurile unde Hansel și Gretel în 135 000 de exemplare fuseseră copți ca niște figurine din turtă dulce. Așadar am fost puși să lucrăm la aceste mine de cadavre, să pătrundem în adăposturi și să scoatem de-acolo cadavrele. Și-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
de o cumplită furtună prefăcu în câteva ceasuri toată Ulița Mare și cu a treia parte din oraș în cenușă. Atunci și curțile, deși izolate prin piața întinsă în mijlocul căreia se afla, luară foc și până în seară de-abia câteva beciuri boltite rămaseră nejignite (nevătămate...); o mare parte din averea ocârmuitorului și din acturile publice fură prada pârjolului. Domnul se mută în casele spătarului Panait Cazimir, ce astăzi formează aripa dreaptă a Academiei, și care prin o curioasă întâmplare rămaseră nelovite
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
eu antrenat, dar mă epuizaseră cu bătaia. Ne-au separat în camere diferite. Să spun cine a fost călăuza! Bătălia porcului! O noapte de cafteală. Dimineață, ne-au dus la Valea lui Mihai. Acolo, altă bătaie. Ne-au dus la beci la Oradea. Altă nenorocire. Să le spun cine a fost călăuza. M-au bătut continuu, zile întregi. Până la urmă, niște securiști împuțiți m-au pus cu călcâiele pe un reșou cu rezistențe groase cât degetul. Nu i-ar mai răbda
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
țară. Rezolvăm și o problemă socială.» La fel se întâmplă și la carne. Este singurul autorizat din Arad să taie porci, vite și să aplice ștampilă ovală. Și totuși, în oraș vezi magazine care vând carne tranșată prin garaje sau beciuri. Vine multă carne fără acte din Ungaria pentru toată România. La fel se întâmplă și cu laptele. «Eu nu fac bancuri. Poliția a descărcat de multe ori tiruri de 25-30 de tone de lapte din Ungaria fără acte. Finanțele mi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]