2,615 matches
-
memoriei colective. Accentuarea momentului dialectic al metodei materialiste pe care o propune Adorno lui Benjamin trimite spre un aspect important: pierderea relevanței teologiei în scenariul descris mai sus: „Adorno accordera toujours une grande importance à l’usage profane que faisait Benjamin de concepts théologiques. [...] Loin de s’y opposer ou de les critiquer, Adorno voyait dans leur développement une radicalisation possible de la dialectique, la plus belle réussite étant les Théses de 1940 Sur le concept d’histoire.“ Altfel spus, conceptele și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
opposer ou de les critiquer, Adorno voyait dans leur développement une radicalisation possible de la dialectique, la plus belle réussite étant les Théses de 1940 Sur le concept d’histoire.“ Altfel spus, conceptele și intuițiile perioadei „metafizicoteologice“ de început a lui Benjamin ajung, în contextul celei de-a doua perioade, „materialistă“, să fie problematizate dialectic. Încetează însă acestea să mai fie teologice? Este întâlnirea cu materialismul una derivată dintr-o „secularizare“ a limbajului lui Benjamin? Aceste întrebări indică una dintre mizele importante
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
intuițiile perioadei „metafizicoteologice“ de început a lui Benjamin ajung, în contextul celei de-a doua perioade, „materialistă“, să fie problematizate dialectic. Încetează însă acestea să mai fie teologice? Este întâlnirea cu materialismul una derivată dintr-o „secularizare“ a limbajului lui Benjamin? Aceste întrebări indică una dintre mizele importante ale lecturii proiectului Passagen Werk și a unor scrieri despre lumea urbană, precum Copilărie berlineză...: posibilitatea unei interpretări teologice a modernității și a unor figuri importante descrise de Benjamin, precum cea a flaneurului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
secularizare“ a limbajului lui Benjamin? Aceste întrebări indică una dintre mizele importante ale lecturii proiectului Passagen Werk și a unor scrieri despre lumea urbană, precum Copilărie berlineză...: posibilitatea unei interpretări teologice a modernității și a unor figuri importante descrise de Benjamin, precum cea a flaneurului. Particularitatea orientării eschatologice a fizionomiei orașului (și a fizionomistului acestuia) va sta, mai jos, în centrul discuției. Palmier identifică, tot în istoria interpretărilor lui Benjamin, o soluție „preliminară“: cea a lui Michael Löwy, pentru care problema
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
interpretări teologice a modernității și a unor figuri importante descrise de Benjamin, precum cea a flaneurului. Particularitatea orientării eschatologice a fizionomiei orașului (și a fizionomistului acestuia) va sta, mai jos, în centrul discuției. Palmier identifică, tot în istoria interpretărilor lui Benjamin, o soluție „preliminară“: cea a lui Michael Löwy, pentru care problema unei „secularizări“ progresive a limbajului lui Bernjamin nu se pune. Este vorba, mai degrabă, de coexistența unor teme politice (anarhismul), teologice (mesianismul) sau filozofice (materialismul). Acestea funcționează împreună ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mai degrabă, de coexistența unor teme politice (anarhismul), teologice (mesianismul) sau filozofice (materialismul). Acestea funcționează împreună ca elemente ale discursului pe baza unor „afinități elective“ evidente în mediul intelectual iudaic al începutului de secol XX: „La surdétermination des textes de Benjamin, avec leur bipolarité théologique et matérialiste, ne permet pas d’attribuer à une seule de ces dimensions la signification d’une théme“. Printr-o astfel de lectură nu se mai poate vorbi de o secularizare a limbajului lui Benjamin, tocmai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de Benjamin, avec leur bipolarité théologique et matérialiste, ne permet pas d’attribuer à une seule de ces dimensions la signification d’une théme“. Printr-o astfel de lectură nu se mai poate vorbi de o secularizare a limbajului lui Benjamin, tocmai întrucât diferitele niveluri ale discursului său comunică în mod constant. La fel, nici problema unei „evoluții“ spre marxism a gândirii acestuia. Lectura textelor filo zofului german presupune, mai degrabă, sesizarea unei „alchimii“ (Löwy) interioare, care permite descrierea unor lumi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
al XIX-lea. În caracterizarea flaneurului ca fiind „ascetul lumii urbane“, la care voi reveni mai jos, secularizarea nu joacă nici un rol: nu este presupusă nici o corespondență între figuri sau personaje aflate la distanță istorică una de cealaltă. Modernitatea, la Benjamin, reprezintă o monadă isto rică, a cărei imanență se cere a fi descrisă ca atare. Flaneurul, prin felul în care privește vitrinele sau străbate străzile orașului, întreține o relație analogică cu modul în care ascetul deconstruiește identitatea lucrurilor pe care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în care ascetul deconstruiește identitatea lucrurilor pe care le-o dă utilizarea lor curentă. Cei doi și-ar putea vorbi, dacă istoria le-ar putea oferi un loc de întâlnire; așa ceva însă nu se întâmplă, de vreme ce istoria nu este - arată Benjamin - un continuum indi ferent, aflat în puterea unui timp „vid și omogen“. Teoria secu larizării, o arată, printre alții, Hans Blumenberg, este solidară unei teorii a progresului, valorizat ca emancipare sau, dimpotrivă, ca pierdere în raport cu orizonturile transcendenței. Odată ce teoria progresului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aflat în puterea unui timp „vid și omogen“. Teoria secu larizării, o arată, printre alții, Hans Blumenberg, este solidară unei teorii a progresului, valorizat ca emancipare sau, dimpotrivă, ca pierdere în raport cu orizonturile transcendenței. Odată ce teoria progresului cade, în viziunea lui Benjamin, conceptul secularizării își pierde valoarea euristică. Relația din tre mesianism și materialism, pe de o parte, precum și carac terizările de tipul celei de mai sus, pe de alta, trebuie reinter pretate. Sesizarea circularității dintre diferitele forme ale discursului lui Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Benjamin, conceptul secularizării își pierde valoarea euristică. Relația din tre mesianism și materialism, pe de o parte, precum și carac terizările de tipul celei de mai sus, pe de alta, trebuie reinter pretate. Sesizarea circularității dintre diferitele forme ale discursului lui Benjamin (politic, teologic, filozofic) reprezintă una dintre mizele principale ale lecturii, iar descrierea experienței urbane, pe care o voi încerca în ultimul capitol al lucrării, va ține cont de această pluralitate a nivelurilor textuale și va încerca s-o exploateze. Lumea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unor anumite forme sociale, reevaluează marginalitatea și descoperă rebuturile lăsate în urmă de progresul amețitor al epocii îi conferă o funcție politică importantă. Mai degrabă decât a vedea, în această tensiune, o pluralitate de discursuri eterogene, se poate vorbi la Benjamin de o pluralitate funcțională a conceptelor fundamentale, precum cel de „experiență“ sau „salvare“. Ace lași gest deconstructiv, identificat în scenariul epistemologic descris în primul capitol, poate funcționa, în scrierile despre istorie, ca gest teologic și, deopotrivă, ca gest politic. Mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fi descrisă plecând de la definiția pe care Deleuze și Guattari o dau „conceptului“: „Conceptul se definește prin inseparabilitatea unui număr finit de componente eterogene parcurse de un punct în survol absolut, cu o viteză infinită.“ Componentele identificate în cazul lui Benjamin (teologia, politica, epistemologia) determină con ceptul „experienței“ prin întretăiere continuă și oglindire reciprocă. Survolarea menționată mai sus și care asigură, prin pre cipitare, un sens general al experienței se petrece, voi încerca să arăt, prin gesturi culturale specifice, precum cel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care ea se constituie ca un precipitat al experienței în tripla sa determinare și, deopotrivă, ca un chip istoric exem plar al acesteia. Capitolul 3 FLANEURUL ÎN ISTORIE 3.1. Gesturi, texte În ceea ce privește o „fenomenologie“ a flaneurului în scrierile lui Benjamin, dificultatea demersului constă în pluralitatea de contexte în care acest personaj se manifestă: parcurgând labirintul străzilor, în mijlocul mulțimii căreia îi schițează constant fizionomia, printre mărfurile expuse în vitrinele arcadelor, în cafenea sau, foarte important, în ochii celorlalți. Traseul lecturii de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
epistemologică, politică). Prin urmare, nu un portret cât mai amănunțit al flaneu rului este urmărit, ci unul care să permită, prin această descriere, întruchiparea conceptului aflat în atenție. Într-o „genealogie“ a flaneurului este importantă observația pe care o face Benjamin cu privire la faptul că survenirea acestui personaj are loc în Parisul secolului al XIX-lea (și nu în Roma, completează misterios autorul). Nu se găsește în text o explicație elaborată a acestei situații, ci doar se men ționează în treacăt că
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de acest fapt. Impor tant este că gestul flaneurului, arta de a parcurge labirintul orașului, nu se identifică nici cu modul în care străinul vizitează obiectivele turistice ale metropolei, nici cu promenada filozofică (flaneurul nu este un „philosophischer Spaziergänger“, notează Benjamin) și, în fine, nici cu drumurile celor pentru care orașul reprezintă locul de desfășurare al unei activități anume. Arta flaneurului este arta prin care un oraș se constituie, de fapt, și survine ca spațiu transparent, lizibil, în momentul parcurgerii sale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
activități anume. Arta flaneurului este arta prin care un oraș se constituie, de fapt, și survine ca spațiu transparent, lizibil, în momentul parcurgerii sale. O primă observație vizează, așadar, relația dintre flaneur și oraș: nu toate „descrierile“ urbane ale lui Benjamin fac să se ivească un astfel de personaj. Moscova, Napoli, Marsilia, Paris, Berlin intră în atenția sa, dar abia ultimele două sunt văzute cu ochii celui care străbate la întâmplare marile bulevarde și a cărui experiență este mediată decisiv de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Moscova, Napoli, Marsilia, Paris, Berlin intră în atenția sa, dar abia ultimele două sunt văzute cu ochii celui care străbate la întâmplare marile bulevarde și a cărui experiență este mediată decisiv de geamul cafenelei sau de vitrinele arcadelor. De ce mizează Benjamin pe această distincție - iarăși nu este clar. Ca o ipoteză, cititorul poate presupune că este vorba, în distincția realizată, de acele orașe aflate într-o indecizie esențială, percepute abia ca ruină sau proiect, neidentice cu ele însele și care se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
eröffnet sich ihm als Landschaft, sie umschließt ihn als Stube.“ Lucrurile, mulțimea, străzile sunt puse unele cu altele, prin această dialectică, într-o relație tensionată care le definește ca diferență. Privirea în perspectivă a orașului (Stadtschaft, cum notează mai jos Benjamin) constituie un fundal în care realitatea își recapătă spațiul de joc, devine transparentă, își problematizează limitele și posibilitățile. Liniile de fugă ale peisajului nu sunt însă infinite. Faptul că, în același timp, orașul se închide ca o cameră face ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
percepției este o redefinire a spațiului și a obiectelor care îl ocupă: „Das Kolportagephänomen des Raumes ist die grundlegende Erfahrung des Flaneurs. [...] Kraft dieses Phänomens wird simultan was alles nur in diesem Raume potentiell geschehen ist, wahrgenommen.“ Modul în care Benjamin se referă, în Passagen-Werk, la experiența spațială a flaneurului trimite, aproape literal, către un alt loc al scrierilor sale, acela în care autorul descrie experiențele sale sub influența hașișului (Protokolle zu Drogenversuchen, 1933- 1939). Colportajul este în aceste protocoale un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de o parte, acesta devine o prezență sesizabilă nu prin trăsăturile sale proprii, ci prin similitudini: „ich sehe Venedig, aber es sieht aus wie der obere Teil der Kurfürstenstraße.“ Pe de altă parte, în această „percepție simultană“ se ascunde, după Benjamin, o intenție profund teologică (la care voi reveni mai pe larg mai jos), aducând lucrul în orizontul unui timp mesianic: „Zusammenhang der Kolportage Intention mit den tiefsten theologischen. Sie spiegeln sie getrübt wider, versetzen in den Raum der Kontemplation, was
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
daß die Welt immer wieder dieselbe sei“. Conceptul de „similaritate“ (Änlichkeit) devine astfel esențial în experiența hașișului și, deopotrivă, în cea a flaneurului. El explică familiaritatea întreținută de acest personaj cu orașul pe care îl străbate. În mai multe locuri, Benjamin no tează că flaneurul nu poate fi decât un localnic; este însă vorba de un localnic pentru care orașul reprezintă o arhi-scrii tură care se cere constant parcursă și descifrată. Geamul cafenelei, vitrina sau, pur și simplu, strada aglomerată survin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
conferă lucrurilor un chip, identificabil tocmai ca diferență: o prezență fizică (leib hafter Präsenz) a lucrurilor pe care privirea o parcurge, urmând trăsăturile care se arată și care compun lucrurile într-o infinită oglindire reciprocă. Interesantă este observația pe care Benjamin o face pe urmele lui Georg Simmel: simțul spe cific orașului este văzul, nu auzul. Epiderma orașului, brăzdată de trăsături supuse legilor similitudinii, se arată prin chipurile trecătorilor, clădirilor, mărfurilor. Obiectele sau persoanele se recompun pentru flaneur de fiecare dată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cunoaștere al flaneurului este, prin urmare, unul „fantasmagoric“. Este proprie pentru secolului al XIX-lea intrarea lucrurilor din domeniul reic în cel fantasmagoric, mani festarea lor ca imagini. În varianta din 1939 a textului Paris, die Hauptstadt des XIX. Jahrhunderts, Benjamin prezintă această chestiune ca miză fundamentală a proiectului parizian din Passagen-Werk. În ceea ce privește experiența flaneurului, două sunt domeniile privilegiate ale imaginilor fantasmagorice: mulți mea trecătorilor și universul mărfurilor. Ca un exemplu al momentului epistemologic al acestei experiențe, mă voi referi cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mărcilor care conferă celorlalți o identitate fluidă, con struită ca diferență. Trăsăturile identificate ca fiind individuale se dovedesc a fi de fapt trăsături tipologice, ele stau sub legitatea colportajului și creează un univers fantomatic (o aparență „infernală“, după cum o numește Benjamin pe urmele lui Baudelaire), din care lipsește identificarea conceptuală a obiectelor și persoanelor. Percepția exteriorității radicale a orașului și a mulțimii sale, a stranietății cu chip incert reprezintă, pentru flaneur, modalitatea constituirii lumii urbane, care îl include și îl generează
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]