2,226 matches
-
El anunță că judecata lui Dumnezeu nu va cruța pe nimeni (2: 12-17; 1-9). Ca și predecesorii săi, el declară că numai cultul nu e suficient: "Ce-mi folosește mulțimea jertfelor voastre? M-am săturat de arderile de tot cu berbeci și de grăsimea vițeilor și nu mai vreau sânge de tauri, de miei și de țapi" (l: 11). Rugăciunea este vană, căci, "mâinile voastre sunt pline de sânge" (l: 15). Singura devoțiune constă în a săvârșii dreptatea și a face
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
R. Eisler atrăsese atenția despre Aissâua (Issawiya) care practică omofagia rituală (numită frissa, de la verbul farassa, "a sfâșia"). Identificați mistic cu carnivorele, ale căror nume le poartă (șacali, pantere, lei, pisici, câini), adepții sfâșie, scot măruntaiele și devorează boi, lupi, berbeci, oi, capre. Masticația de cărnuri crude este urmată de un dans frenetic de jubilare, "pentru a se bucura sălbatic de exta/, și a comunica, cu divinitatea" (R. Brunnel). în secolul al IV-lea î. Hr. Credincioșii lui Sabazios, zeu trac omolog
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
atletism (lungime); Dumitru Viorel - atletism (greutate); Țuțu Florina, Terente Matriona - tenis de masă (echipe R1); Soare Clara Beatrice - tenis de masă (individual); Bălțatu Adeluța - tenis de masă (dublu, echipe R2); Bălțatu Anița - tenis de masă (dublu, echipe R2). 1996 Atlanta Berbec Aurel - powerlifting (categoria 60 kg) locul 11. 2000 Sydney Sandu Adrian - powerlifting (categoria 100 kg) locul 12. 2004 Atena Novak Carol Eduard, clasa LC2, locul 4 la proba de șosea; Sandu Adrian - powerlifting (categoria peste 100 kg), locul 8 2008
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
să ajung în locul în care, potrivit legendei, se afla ascunsă Lâna de Aur. Pentru asta, m-am documentat precis, recitind atent Argonauticele lui Apollonios din Rhodos. Mâinile mele au pipăit scoarța salcâmului din codrul sacru în care a fost sacrificat berbecul ritualic. Sacrificiile omenești trebuie să fi fost frecvente pe atunci: se credea că pot face pământul mai roditor și pot îmbunătăți rasa oamenilor. O preoteasă locală alegea pe cel mai curajos tânăr, îl sacrifica prin aruncarea în sulițe și-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
murit înainte, fără să fiu dezonorată de tine. De atunci, tot ce-am mai avut de trăit n-a fost decât o cruntă pedeapsă. Vai mie, de ce oare nava construită de brațe așa tinere din lemnul Pelionului porni în căutarea berbecului lui Phrixus? De ce noi, cei din Colchida, trebuia să vedem nava Argo venită până aici tocmai din Magnesia și de ce, voi, o mână de greci, trebuia să beți apă din Phasis? De ce oare, proastă ce-am fost, mi-au plăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nume. Nimeni nu mă recunoaște, nimeni nu vrea să-și mai aducă aminte de mine. Interdicții „Nu se sacrifică niciodată mieii; se ucid numai iezii și purceii de lapte. La fel ca oile, sunt ocrotiți și boii de jug și berbecii. Se pot tăia porcii și țapii.” Histria Când am fost la Histria, m-am rătăcit fără să vreau. Părăsisem străzile zgomotoase, atras de locul acela unde, cândva, fusese ridicat un altar sacrificial. Deodată, foarte ușor, am fost atins de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
uimit: îmbrăcați în armurile lor, nu păreau ființe vii, ci mai degrabă statui deghizate, creaturi fantasmatice transformate în măști care galopau în noaptea întunecoasă, argintate de razele lunii. Cavalerii se adunau în jurul unui altar ascuns în desiș ca să sacrifice un berbec al cărui sânge scurs într-un căuș de aur era băut ritualic de către ei toți. Probabil era un rudiment al sacrificării berbecului cu lâna de aur ce a fost capturat de Iason, cu ajutorul Medeei, în aceste locuri. La un moment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
noaptea întunecoasă, argintate de razele lunii. Cavalerii se adunau în jurul unui altar ascuns în desiș ca să sacrifice un berbec al cărui sânge scurs într-un căuș de aur era băut ritualic de către ei toți. Probabil era un rudiment al sacrificării berbecului cu lâna de aur ce a fost capturat de Iason, cu ajutorul Medeei, în aceste locuri. La un moment dat, unul dintre capii lor, care avea rolul de sacerdot, a început să rostească cu voce scăzută un descântec, căruia era greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
din slănină topită presărate printre sarmalele mici și rumenite frumos În cuptor; sau varza creață „nemțească“ umplută, cu smântână deasupra; după care urmau, la rând, tocana „națională“, din mușchi de văcuță sau piept de purcel, cum și tocana sârbească de berbec, cu roșii și cu ardei grași; sau cea de rinichi și cu mămă liguță alături, de recomandat la toate tocanele; sau tocănița de primăvară cu măruntaie de pui sau miel, sau cea dobrogeană din cinghirul mielului cu ficații și bojogii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se grămădesc ca să și facă loc, fierb, se prăjesc, se ru menesc În tava de aramă și mai bine În țestul de pământ ars, sau În tingirea ghiveciului zic „măcelăresc“, printre bucățile de sfârc de piept de văcuță sau de berbec, printre momițe și mădu vioare, sau și fără astea când ghive ciului i se zice „călu găresc“ sau „grădinăresc“. Mai rămânând să dăm aci citire câtorva specialități, cum li se spune, pre cum tuslamaua, căreia nu știu de ce i-o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pâine caldă la subțioară și mușcând din mititeii luați de pe grătar și tăvăliți prin ardeiul roșu pisat din farfuria comună tuturor mușteriilor. Ce să mai spun de cârnăciorii În pielea lor ca foaia de țigară și de cotletele mici de berbec, cât de-o Înghițitură, de la grătarul lui nea Niță din Giurgiu, În ghereta proastă de scânduri de peste drum de hanul lui Tănăsică birjarul, cu pelinița de Greaca și cu jigourile de berbece fragede ca un cozonac moldovenesc?... Aici, În Giurgiu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe la anumite cârciumi mai de la margine, cum erau cele de la zahanaua din Colentina, abatorul primitiv unde se tăiau, cum vedeam În copilărie, pe o podișcă deasupra gârlei puturoase, rămasă până azi ca acum o sută de ani, bivolii, oile și berbecii, pentru seul lor topit În căldări uriașe și adunat În burdufe de bivol, spre a fi trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece ani, toamna, prin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În burdufe de bivol, spre a fi trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece ani, toamna, prin noroa iele de-o palmă, ca să mâncăm specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie, ficatul negru de bivol, toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece ani, toamna, prin noroa iele de-o palmă, ca să mâncăm specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie, ficatul negru de bivol, toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru fălcile și stomacurile noastre Încă barbare; iar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a măcelarilor, Costică Culea și Horvath, fiindcă numai două bucăți cât palma din acest mușchi cu sonorități atât de plăcute urechii se găsesc la fiecare vită, și le frigeam acasă, mâncându-le În mare taină... Iar rinichii și ficații de berbec Îi culegeam la frații Stănescu, măcelari numai de miei, de berbeci sau, mai gustoși ca orice, iedul și oaia stearpă, răfuindu-mă apoi cu aceste delicatese, eu și cu Măriuca mea frumoasă și cu stomacul bun, stând cât mai aproape de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
palma din acest mușchi cu sonorități atât de plăcute urechii se găsesc la fiecare vită, și le frigeam acasă, mâncându-le În mare taină... Iar rinichii și ficații de berbec Îi culegeam la frații Stănescu, măcelari numai de miei, de berbeci sau, mai gustoși ca orice, iedul și oaia stearpă, răfuindu-mă apoi cu aceste delicatese, eu și cu Măriuca mea frumoasă și cu stomacul bun, stând cât mai aproape de grătarul lui Traian de la Carul cu bere ca să mi-l aducă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Don Batista, cu legăturica, se retrage de-a-ndărătelea cu plecăciuni bolborosind: Illustrissimi.... Illustrissimi... Cască ochii în spate! strigă Ștefan. În Moldova, din spate ți se poate trage pieirea... Se așează pe jilț, la masă. Ștefan ia de pe farfurie o ciosvârtă de berbec. O figură, 'talianu' ista... Vrei? îl îmbie cu ciosvârta pe Tăutu, dar acesta clatină din cap. Altă pricină? continuă Ștefan cu gura plină. Da' scurt! Pe scurt! Răstoarnă clepsidra ce începe iar și iar să măsoare timpul ,bob cu bob
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un vițel (dacă-l avea în acel moment), făcea un cazan de supă, răcituri și friptură. Tata se ocupa de băutură. Procura o damigeană de vin și câțiva litri de țuică. Când mama avea mai mult timp
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
anunța data când sătenii să se prezinte la stână, după oi. Ca să fie recunoscute mai ușor de proprietari, oile purtau diferite însemne. Ale noastre aveau canafi roșii în urechi. Altele aveau tălăngi sau cordeluțe la gât. Stâna avea numaidecât 2-3 berbeci, cu coarnele răsucite, care serveau drept cârmă oilor din stână; având la gât tălăngi mari, ca niște clopote. Într-o vară fiind cu niște musafiri, veniți de la Constanța, tata ne-a dus la stână. Erau două eleve de școală primară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în ocol. Ne ardea de joacă. După ce-am alergat destul și ne-am ascuns pe după stână, am observat că se întorceau ciobanii cu oile, pentru mult, la amiază. Le-am ieșit înainte și ne-am strecurat printre oi. Un berbec mai năzdrăvan nu ne privea cu ochi buni. Ca să mă arăt bățoasă, l-am luat de coarne. Atâta i-a trebuit! M-a fugărit și m-a împuns, până m-a lăsat întinsă pe iarbă. Fetele cele două, Nely și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
luat de coarne. Atâta i-a trebuit! M-a fugărit și m-a împuns, până m-a lăsat întinsă pe iarbă. Fetele cele două, Nely și Cristina s-au speriat și au strigat la stână, în ușă. Repede, veniți, că berbecul s-a înfuriat și-o împunge pe verișoara noastră! Tata, într-un suflet a fost lângă mine. M-a luat în stână și m-a stropit cu apă. Baciul nu s-a lăsat, până n-a ars câțiva cărbuni și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
S. mi-a mai dat un exemplu: o discuție despre zodii, purtată tot atunci, în aceeași casă. B. (n. 17 aprilie 1935) pretindea că e în „Zodia Taurului”, însă doctorul i-a demonstrat cu numeroase argumente că e în a „Berbecului”, minimalizînd, „făcînd praf” Taurul, ca să-l liniștească. Ceva mai tîrziu, B. l-a întrebat pe C.D.Z. ce fel e zodia băiatului său, Matei. Întrucît calculul arăta că acesta e în Zodia Taurului, doctorul s-a simțit dator să dreagă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
agronomie în ultimul an. Tip întreprinzător, acesta pe lângă un mic teren, transformat în grădină de zarzavat lucrată "la negru" de frații și surorile mele, încropise și un "sector zootehnic" format din 3 capre, 2 iezi, 9 oi merinos și un berbec idem. Pentru păstorirea acestora, am fost angajat eu, fără a avea calificarea necesara sau înclinații vădite în acest domeniu. După cele 4 ore de școală, ieșeam cu turma la păscut pe câmpurile apropiate de casă, unde mă întâlneam cu alți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
2 lei, atâta fiind intrarea la cinematograf. După ceva timp am gândit că nu sunt corect retribuit și întrucât în balada "Miorița" ciobanul moldovean era cotat drept "cel mai ortoman", am găsit o modalitate de a-mi rotunji veniturile. La berbecul nostru de rasă, veneau pentru anumite prestații "specifice" vecinii care aveau oi, serviciile fiind plătite corespunzător. Când plecam cu turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
era cotat drept "cel mai ortoman", am găsit o modalitate de a-mi rotunji veniturile. La berbecul nostru de rasă, veneau pentru anumite prestații "specifice" vecinii care aveau oi, serviciile fiind plătite corespunzător. Când plecam cu turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul îl dotase cu un șorț, care-l făcea inoperabil. Pe câmpiile verzi ale patriei, departe de ochiul vigilent al cumnatului exploatator, la solicitările tovarășilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]