3,162 matches
-
mea din fiecare zi cu trup mirosind a soare, briză ce-mi usuci orgoliile, primăvară-mbrățișând grădina cu magnoliile. Încerc să mai cânt Încerc să mai cânt, atât cât se poate; De cer nu am frică și nici de cuvânt. O beznă rece înăbușă ochii Apasându-mă în primitorul pământ. Ascult murmurând salcâmii în floare, Cânt înfrigurat pe talazul de astre, Pe țărmul morții mi-aștept nenorocul Și vârsta mea blândă născută-n dezastre. Vino, să ne spunem iară pe nume, Ieșind din
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
o respirație scurtă, Sursa veghează neobosită pasul ritmat al clipei trecătoare. Cu fiecare treaptă urcată spre lumina albă a tainei, sufletul devine o adiere ușoară pe căile nestrăbătute ale Adevărului. Se apropie vremea când manuscrisele și pergamentele ținute ascunse în bezna ignoranței, își vor scutura pulberea vetustelor legăminte. Renașterea conștiinței este pentru unii cântecul de sirenă. O enigmă. Pentru inițiați, o așteptare plină de răbdare și sacrificii, un vis devenit realitate prin interferarea cu alte dimensiuni. Gândurile, vorbele, dorințele se încrucișează
RENAŞTERE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343867_a_345196]
-
unii, o șansă de a-și netezi drumul spre izvorul spiritului superior...înțelepciunea plămădită de un architect perfect. Cuvântu-i lumina nemuritoare, liantul unirii cerului cu vibrația pământului...timpul iși va cerne secundele în tăcerea meditației. Destul am pribegit prin bezna necunoașterii, legați la ochi de potrivnicii schimbării. Probabil, nimeni nu ne va dezlega fâșia neagră, împiedicându-ne să vedem simplitatea și frumusețea nemărginită a darurilor primite. Nu are însemnătate un asemenea amănunt minor. Ochii sufletului veghează necontenit limpezimea mentalului colectiv
RENAŞTERE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343867_a_345196]
-
există, văd lucrurile în ansamblul lor. Trupul meu era ,,orb’’. Acum ne-am luat adio cu totul de la lume, dar ce păcat, vom merge în direcții diferite, avem 24 de vămi de trecut, iar eu nu pot să văd decât beznă în care voi intra pentru totdeauna în ciuda luminii sociale în care am trăit. Referință Bibliografică: Fărâme din palatul de cleștari / Raluca Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 624, Anul II, 15 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Raluca
FĂRÂME DIN PALATUL DE CLEŞTARI de RALUCA SANDU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343906_a_345235]
-
lacrimă de întristare Pentru toate greșelile zilnice, cele de voie și cele fără de voie - Neant care mă cheamă disperat Și mă înghite lacom în al său așternut perfid; Te rog, nu-Ți lua ochii de la mine, Nu mă lăsa-n bezna meschină a păcatului... Înscrie-mă-n cartea vieții Și mă fă părtaș să gust din darul Tău cel nemuritor - Nectar ce inundă văzduhul tot Cu a Ta dragoste infinită. Psalmul 2 Mă învârt obsesiv în jurul unei singure culori: Paleta-o
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
toți cocoșați - în lung alai de ocnă: neliniștiți - adulmecă - vorace! spre țărmii-ncețoșați cu lungi păduri renunță pescărușii să privească: din peșteri de văzduh ies monștri-obscuri cu ochi fosforescenți și bot de iască... e seară - va fi noapte-n lanț de beznă iar câinii văii te înșfac' de gleznă! strigoiul primăverii-a-nnebunit: e interzis - cât de târziu venit... ...pe-ntinderea pustie se aprind toți cei ce-ncearcă-n murmur vreun colind... *** INFARCT sunt un om atât de mediocru - comod de mediocru
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
de mult aș vrea atât de mult...: dintr-odată să ard orbitor - stea mistuită canibalic - de dor - dintr-odată - să înghit - până-n rărunchii mei - arși de dorință - ca pe-un uluitor calmant - azvârlit în gâtleju-mi de-un doctor grăbit - în bezna neființei - beci surpat în adânc - totul fără avertisment - fără trepte: surpriza apoteotică a infarctului: ăsta e visu-mi secret *** „MODERNIZAREA” PAȘTELUI... nu-L mai plânge - astăzi - nimeni pe Hristos nimeni nu-i mai simte dorul Lui de noi Crucea-I grea
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
o devastare - prigonire-a iernii cu tăvălugul razelor de flori - severă putrezire - fărăviermii fără slin de metamorfoză: doar zori! tăios - văpaia luptei-incendiază pământ și cer - șubred și mucegai: rămâne-n viață cine-a cerșit viață și-a scăpărat pricini în contra beznei și-a complotat să fie - pe pământ - iar rai! ...scânteie-a Trandafir - pe Cruce - cuiul Gleznei... *** ÎN VISUL GRĂDINII în visul Grădinii mă voi odihni și - de n-am fost smerit - acum voi fi: plutească-mi mantii de senin pe
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > FÂNTÂNA RODULUI Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Fântână, trup între adânc și cer, cu apa în jos și susul în eter, din beznă urci încet către lumină răcoarea ta ce arșița alină. Păstrează tu-n adânc și setea mea și nimănui nu-i da din ea să bea, o ține strâns la tine în izvor și-o lasă apoi în lutul roditor. De
FÂNTÂNA RODULUI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343050_a_344379]
-
Făt-Frumos. Orfeu Am coborât în Hades ca s-o găsesc pe ea, iubita adormită de un șarpe. Cântam cu pasiune pe mii și mii de harpe și orice zeu ce asculta plângea. Doream s-o văd, dar ochii-mi de beznă erau grei. Mă mângâia doar șoapta-i caldă, blândă. Cântam, cerșind să scape de-a morții grea osândă, să lumineze iarăși anii mei. Plecați, rostiră zeii. Dar să nu-ncerci s-o vezi până n-ajungeți în a voastră lume
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343288_a_344617]
-
bun și'mi dă pace, mă lasă! Vezi'ți de traba ta.... Căci sunt ostenită, mi'e sete, mi'e noapte și'aș vrea să adorm și eu cumva! - Ce noapte!? În jurul tău văd lumină! Ești însă captivă'ntr'o beznă din a minții tale făr' de milă vină! - Zici...lumină!? Încet; îmi dezlipesc pleoapele; ca și cum aș învața din nou alfabetul. Prin gene nezvânte de plâns; zăresc albi coconi ai luminii. - Să fie miraj! Să fie părere! Să fie a sufletului
CAPCANELE MINŢII de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343342_a_344671]
-
după o anume lege pe care încă nu o pot desluși! Din timp în timp își deschide hăul întunecimii câte un tunel săpat în stânci colțuroase al cărui întuneric mă sperie crunt ! Atunci; închid ochii să nu mai pot vedea bezna ce mă învăluie atâta de total în bratele ei înfricoșătoare ! Iar când tăcerea se va fi oprit și voi asculta adiere de vânt molcomă; voi ști că pericolul a trecut iar totul va reveni la firescul său! Curând mă voi
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
mi simt vidul Un gol imens, lipsit de orice particulă, De orice " Înăuntru "; Straniu!... "Cine ești tu? " mă întreabă un glas! - Cum cine sunt! Sunt Eu... vocea rațiunii! Ești prost? Admirăm în liniște feeria nopții și ai apărut tu, Cu beznă ta și întrebările'ți stupide; îi răspund eu " Hmmm... auzi la ea : vocea rațiunii! ... Aiurea: ești doar un gând nud, părăsit de lumină! " - Da tu cine naiba ești de 'mi tulburi rețină? Întreb și aștept: Întunericul devine tot mai dens
UN SPAŢIU GOL... LIPSIT DE ORICE ÎNĂUNTRU de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343344_a_344673]
-
apar surprinzător ca în "Te umilești, te nărui între porniri fecunde/ Iar timpu-n tine-ascunde bătrânele secunde. " În "ensul schimbat " ochiul opac ne aruncă în profunzimea ochiului interior care contrabalansează al treilea ochi: În noi desăvârșește o trecere , tăcând " Proiecția în beznă a luminii leagănă tăcerile de pe gleznele poetei luminând ușile în spatele cărora sunt refugiate sufletele fără soare dar pline de speranță. Cu fiecare pagină parcursă ne pierdem în emoții pe care le intuim cu bucuria frumosului trezind sensibilități acolo unde nici
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
Festivaluri tot pândește Purtând măști, zicând eresuri. Se tot luptă cu frumosul, cu grotescul și ilarul Sperând și el să învingă, Să își termine calvarul. Că nimeni nu-l mai ascultă Toți își văd doar de burtică: Oamenii trăiesc în beznă Căci în suflet n-au nimică. Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: FUGA DIN OLIMP.BALADĂ / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1598, Anul V, 17 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Adrian Trifan : Toate Drepturile Rezervate
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
Mii de “tablouri în domeniu copleșesc prin.. phh, nici nu zic pentru a evita un dezgust mai mare.. dar, nici nu știu pe care să-l aleg pe acela în care o soție este încântată că noaptea îi iese din bezna mâna soțului din așternut ce o pune pe ea și dai bătaie, nene.. imediat, fără vreun cuvânt, fără mângâiere, alintare, preludiu? Aaa, ce-i aia... dar, că el se onanizeaza intra-vaginal fără ca măcar mângâierea lui proprie.. sau a unui
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
cireșii - în Paradis! *** HRISTOS ȘI MAREA jelitul pescărușilor din spume săgeți - apoi - spre unde nu se vede - si toata fierberea din marea fără nume urmează - toate - -o frază-n care crede palma-I mângâie vanități de valuri dar și atâta beznele barbare: să nu mai fie spectatori în staluri ci doar actori - arzând în foc de sare! Hristos e pace - Hrist e și război cu tot acest gigantic mușuroi - El e neliniștea de-a fi prea liniștit dar și răsplată celui
CURATENIE DE PRIMAVARA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344169_a_345498]
-
rămas din mine să se-aștearnă ca un fum Când cu buze-nfrigurate mă zidești într-o legendă Să nu știu de mă vreau sclavă, sau regină vreau să-ți fiu Să-ți îngropi iubirea-n mine și să luminăm în beznă Încarnați prin alte timpuri, Fluturi albi de Mai, tărziu... Antonela Stoica 6 Februarie 2017 © Referință Bibliografică: FLUTURI ALBI / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2229, Anul VII, 06 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Antonela Stoica : Toate
FLUTURI ALBI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344179_a_345508]
-
o devastare - prigonire-a iernii cu tăvălugul razelor de flori - severă putrezire - fărăviermii fără slin de metamorfoză: doar zori! tăios - văpaia luptei-incendiază pământ și cer - șubred și mucegai: rămâne-n viață cine-a cerșit viață și-a scăpărat pricini în contra beznei și-a complotat să fie - pe pământ - iar rai! ...scânteie-a Trandafir - pe Cruce - cuiul Gleznei... *** ÎN VISUL GRĂDINII în visul Grădinii mă voi odihni și - de n-am fost smerit - acum voi fi: plutească-mi mantii de senin pe
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
îți spune să te duci la culcare - când încă este lumină - deci încă îți vezi - mâini și lucrare inima ta îți spune că nimeni nu mai e lângă ea - dar tu știi că tovărășia adevărată a inimii este înainte - dincolo de bezna pădurii - înainte - unde zărești Piscul - Muntele Primejdios al Zării - iar nu măruntele popasuri de lângă - din preajmă... ...atâtea aspide lingând - bale negre - fața Pământului - și atât de puține călcâie decise - deasupra capului invers triunghiular - al dușmanului frica și scârba sunt scuze
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
dezgustătoare caracatițe Ce-au îmbibat gloata străbună a acvilei și draconului În mizeria funebră a jocului satanic. Sunt sătul, dezgustat până la refuz De tabloidele pițipoancelor vedete - Dobitoace râsuri de capre Care defăimează neîncetat orice tradiție moștenită Și întinează îngerii-n bezna vulgară. Azi, mâine, poimâine... Setea slovei potente mă prăpădește Și mă conduce spre zări necunoscute - Tainice portrete ale muzelor de odinioară, Unde stau nestingherit ca-n brațelele Tatii. Carpații urnitu-s-au din locul lor cel de veci Și plaiurile mioritice se
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Și absolutul cosmic. Pașii vieții se duc în negura viitorului Și mă lasă-n preajma singurătății haine, Aruncându-mă pradă deznădejdii profunde, Care mă chinuie permanent. În marea întunecime a minții, O lumină divină-mi licărește palid, Ridicându-mă din bezna gândului meschin, Care mă-nrobise de tot. În parcul verde-mi caut liniștea Și o stea gingașă mă privește strălucitor, Iar ochii mei cei stinși O zăresc cu luare aminte, Făcându-mă să continui traiul pământesc Și să văd plina
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Demult, prin ai Băiței munți, odată, În miez de noapte peste grohotișuri, Ascunse între stânci sau prin tufișuri, Sătenii au văzut lumini de-agată, O ceață verde-albastră-nrourată. Păreau în întunerec luminișuri, Cu-aprinderi, stingeri, sclipăt, clocotișuri Și parcă chiar de beznă atârnate. Unii au fugit de spaimă, alții însă Au prins să sape lacomi dup-odoare Sub flama lămpii cu carbid, neunsă, Dar n-au găsit nimica în căldare... Fost-a blestem ori boală nepătrunsă? Toți au murit după a lor
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
păscut; glumeam! e bine că se scrie multă poezie... pe mine mă bucură orice poet, mai ales cei „aleși"(„Și te-neci tot mai goală/ Și nu-i nimeni să-ți prindă/ În agrafa din poala/ Părul greu că o beznă/ Tremurând lângă gleznă.”) Locuind în Franța de vreo cinci ani, numai internetul mă mai ține aproape de limbă română... Și ce limbă minunată... („Numai zeițele se pot lăuda/ Cu același cutremur/ al sinilor/ atunci cînd pășesc”) Cît despre mine, nu vă
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
pe divan Te răsucești ca o cheie Și te-apleci ca un lan Și te-arunci în oglindă Și te-neci tot mai goală Și nu-i nimeni să-ți prindă În agrafa din poală Părul tău greu ca o beznă Tremurând lângă gleznă. SĂRUTUL Spune-mi, armâno, Mama ta cu ce te-a alăptat, În ce odai te-a încuiat De miroși atât de frumos A trup legănat Și a pustii mângâieri? De unde furi oare pofta Pe care ți-o
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]